OPINII
Vom deconta incompetența și hoția cu bani europeni Într-un articol publicat pe contributors.ro, Cristian Ghinea comentează posibilele consecințe pentru Romania ale reformei bugetului Uniunii Europene. Două, spune el, sunt punctele care ar trebui să ne alarmeze: 1) legarea fondurilor de statul de drept 2) redefinirea Coeziunii în sine. ”Repetați după mine: 43 miliarde. 11 ani după intrarea în UE, simțiți că țara asta s-a schimbat de 43 de miliarde de euro? Aici este adevărata, uriașa și deprimanta noastră vulnerabilitate în negocierile pentru viitorul buget european,” scrie Ghinea.
Pledoarie pentru emanciparea învățământului românesc Când Spiru Haret, ministru al învățământului în trei mandate totalizând zece ani, introducea la 1898 Legea învățământului secundar și superior și odată cu ea Bacalaureatul (era doar absolvent al Sorbonei) iar un an mai târziu era promulgata Legea învățământului profesional, el nu făcea doar reforme, el emancipa învățământul românesc. Când sub conducere lui s-a introdus Regulamentul pentru şcolile de adulţi în anul 1904 urmat de înființarea a mii de școli pentru adulți funcție de nivelul de pregătire și când a înființat biblioteci sătești și școli pentru țărănci sau a reorganizat și introdus școlile tehnice și profesionale, învățământul românesc nu doar se “reforma”, el se emancipa, se “moderniza desprinzându-se de obiceiurile vechi”.
Erevan, victorie à la Pirus. Trei scenarii de evoluție Nesupunere civică, grevă generală totală în învățământ și în domeniile-cheie, blocarea principalelor artere rutiere din țară, prioritar a aeroportului și a metroului din Capitală, impunerea unui “candidat al poporului” în funcția de premier care să pregătească alegerile anticipate, creșterea semnificativă a riscului de paralizare a vieții interne și al producerii de violențe stradale, “lupta până la capăt” – acestea sunt primele efecte ale respingerii candidaturii la funcția de premier a liderului protestelor din Armenia, Nikol Pașinian.
Preşedintele României şi Republica Dragnea - debutul confruntării Solicitarea demisiei nu are, in termeni juridici, un efect imediat. Premierul nu poate fi inlaturat decat prin motiune de cenzura. Astfel ca declaratia Presedintelui de astazi are, inainte de toate, o semnificatie politica. Klaus Iohannis opereaza o schimbare de retorica si de strategie, alegand sa imbratiseze activismul prezidential pe care il evitase , constant, pana acum. Solicitarea demisiei premierului deschide un front in lupta cu Republica Dragnea. Impostura de la Palatul Victoria este expusa, o data cu retragerea increderii de catre Presedinte. Repozitionarea este chemata sa contureze sefului de stat un nou profil, de inamic al ordinii care se intemeiaza pe omnipitenta lui Liviu Dragnea.
Op-ed Datoria Europei de a-i salva pe jurnaliști Uciderea în mod brutal a jurnaliștilor de investigație Daphne Caruana Galizia și Jan Kuciak amintesc în mod tragic de faptul că Europa rămâne un loc periculos pentru jurnaliști. Modul cum răspund statele europene în fața acestor crime va contura nu doar viitorul presei, ci și pe cel al democrațiilor noastre. O privire asupra datelor disponibile ne ajută să înțelegem seriozitatea situației. Doar în ultimele 12 luni, șase jurnaliști au fost uciși, jumătate dintre ei în Uniunea Europeană.
O zi din viața unui medic internist la spitalul orășenesc din Hârlău O ZI ȘI TOATE SUNT LA FEL. Dimineață. Doctorul de gardă a fost un pediatru. A plecat. Camera de gardă se golește câteva minute. Apoi, apare o ambulanță cu o femeie dulce, cu glicemia de 500, cu acidoză lactică și diselectrolitemie. O băbuță se plânge de dureri în epigastru și are enzimele cardiace crescute. ECG-ul spune și nu spune mare lucru. Până la ora două nu mai e nimeni de gardă. Sunt eu. Las saloanele, amân vizita, poate nici nu mai am timp să o fac. Vorbesc la Iași, în UPU, pentru diabet și pentru băbuță. Rezidenta ascultă și tace. Întreabă din când în când câte ceva. Sunt mulțumit că te înțelege. Apoi, brusc, spune: am să transmit medicului șef.
Prin deșertul politicilor sociale din România ”Cine-mi va plăti pensia?” – vă sună cunoscută întrebarea? Ați mai auzit repetată fraza ”Nu mă ajung mamă cu banii, dau toată pensia pe medicamente și am datorii la întreținere pe care nu știu cum să le plătesc”? Sau, poate, ”… mai bine plec în Anglia sau în Germania să-mi caut de lucru. Aici ce să fac, să muncesc la negru? Sau pe minim? Ce să fac cu minimu′, că nu-mi ajunge?”. Dar ce ziceți de următoarea situație (reală): X, casnică, 50 de ani, rezidentă într-o zonă rurală din Bărăgan, rămâne văduvă...
Al cincilea element. Chiar asa: dumneavoastra ce-ati face in locul unui judecator nehotarat de la Curtea Suprema a SUA? Sistem momentan indisponibil, reveniți pe 31 decembrie 9999. Marți, 17 aprilie, au crăpat serverele la IRS. Fiscul SUA. Bun, se mai întâmplă și la alții, veți zice. În definitiv, cine a pus milioane de americani să aștepte până în ultima zi să-și depună declarațiile de venit? Nu se știe, de 60 de ani încoace, că Ziua Taxelor e pe 15? (dar anul acesta a picat duminică, iar 16 a fost Ziua Emancipării [1], zi liberă în Washington). Ce s-a întâmplat cu statistica IRS care spune – la întrebarea cât credeți că e marja acceptabilă de trișare în declararea veniturilor, 88% sunt categoric împotrivă și doar 9% au unele amendamente (”a little here and there”)?– [2]. Să fi intervenit o lehamite de a studia zeci de pagini explicative de să aștepți ziua emancipării până completezi formularul?
”M-am inselat. Lumea nu ma vrea”. Armenia, victoria celor fara de putere Undeva, în Caucazul de sud, atât de puţin cunoscut şi de prezent în spaţiul public şi în conştiinţa occidentală, acolo unde se termină Europa creştină (sau, mai corect, istoric vorbind, unde „începe Europa creştină”, Regatul armenilor fiind primul stat care a adoptat creştinismul ca religie oficială, în anul 301), în zona aceea „crepusculară” din uriaşii Munţi Caucaz, zonă de confluenţă strategică, politică, economică şi culturală dintre Rusia (lumea postsovietică) şi Orientul Mijlociu, un popor mic dar brav a dat dovadă de tenacitate şi dorinţă de schimbare politică, spunând NU la ceea ce părea deja a fi prea mult;
Republica Dragnea şi prerogativele prezidenţiale Republica Dragnea este în curs de a se contura, instituţional. O dată cu apariţia la Palatul Victoria a Vioricăi Dăncilă,regimul Dragnea este în măsură să se consolideze, evitând riscul tensiunilor care au marcat mandatele de prim- ministru anterioare. Viorica Dăncilă posedă disponibilitatea de a merge până la capăt. Din acest punct de vedere, autoritatea formală şi informală a lui Liviu Dragnea atinge punctul său de maxim istoric. Premierul este mecanismul inert animat de voinţa patronului său politic.
Usor cu finantarea (de baza) pe scari... Confruntat cu o dilemă pe care mai toți miniștrii educației au avut-o, cum distribui niște resurse insuficiente pentru a acoperi nevoile de supraviețuire (atenție aici nu e vorba despre performanță de vreun fel) ale unor organizații (universitățile), Ministrul Valentin Popa a luat cea mai simplă (aparent) dar și cea mai nepotrivită decizie: creșterea cifrei de școlarizare în învățământul universitar și alocarea acesteia diferențiat (o parte în funcție de așa-numitele domenii prioritare, o altă parte pe baza unei formule cel puțin simpliste).
Propunerile in cazul confiscării extinse contrazic practica internațională. Judecătorul care ia măsura confiscării are în vedere alte standarde de dovedire decât cele pentru a dispune condamnarea Într-un nou articol pe Contributors.ro judecătoarea Camelia Bogdan aduce puternice obiectii articolelor din proiectul de lege care modifică Codul Penal referitoare la confiscarea extinsă. Unul dintre articole oprește posibilitatea confiscarii extinse pe temeiul neretroactivității legii penale, pentru bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012. In alte două articole se vorbeste despre ”probe certe, dincolo de orice îndoială” în luarea masurilor de confiscare. In articolul său, Camelia Bogdan demonteaza ambele idei ca nefiind conforme cu dreptul european si internațional.
De ce nu cred ca avem nevoie de alte terase și restaurante în parcurile din București Primarul general, Gabriela Firea, a anunțat că se caută soluții ca în parcurile declarate monument istoric - Cișmigiu, Carol, Herăstrău- ”să se poată desfăşura activităţi de alimentaţie publică, lucru interzis în acest moment”, argumentând că această măsură urmează să crească numărul de turiști. Declarația vine în contextul în care, în realitate, cele trei parcuri bucureștene sunt pline de terase, restaurante și chioșcuri. De exemplu, în parcul Herăstrău sunt peste 20 de terase și restaurante și zeci de chioșcuri care dau o atmosferă de bâlci. Și parcul Cișmigiu este într-o situație similară. Sunt cel puțin 5 terase și mai multe chioșcuri.
Meci Liviu Dragnea – Klaus Iohannis, faza pe Ierusalim Obiectivul principal al lui Liviu Dragnea fost acela de intra în conflict explicit pe această temă cu președintele, ca parte a unei agende politice interne, nu acela de a propune o nouă poziționare strategică a țării pe o temă de mare impact. De aceea, preocuparea pentru respectarea procedurilor constituționale sau față de daunele potențiale de imagine în exterior nu au contat în nici un fel.
Alocarea locurilor de studii către universități – ce ar fi fost pe metodologie și ce a ieșit dintr-o pseudo-fundamentare La începutul lunii aprilie, în Săptămâna Mare, Ministerul Educației Naționale (MEN) a trimis universităților din România adrese prin care le informa asupra locurilor ce le revin pentru studiile universitare de licență, master și doctorat pentru anul universitar 2018/2019. Este vorba de o alocare preliminară a cifrei de școlarizare aprobate anterior prin Hotărârea Guvernului nr.131 din 21 martie 2018. Unul dintre aspectele controversate este acela al raționalității alocării preliminare stabilite de MEN. Ministerul a recunoscut că nu a folosit o metodologie coerentă, afirmând că o asemenea metodologie nu i-a fost livrată de Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învațământului Superior (CNSPIS). Afirmația este riguros falsă.
România doctorală Titlul de doctor atestă puterea unei persoane de a transmite inovator cunoașterea. Spun „a transmite inovator” pentru că doctorul este un intermediar. El stă între două extreme: pe de o parte, cel care transmite cunoașterea numai pentru că i s-a permis să o facă, dar cu condiția de a nu schimba nimic din ce a primit, iar pe acesta îl numim corect licențiat; pe de altă parte, cel care nu transmite o cunoaștere, ci doar o caută, o sporește și o depozitează, iar pe acesta îl numim corect cercetător și, eventual, inventator.
​​VIDEO Afganistan: Bilanţul atacului sinucigaş de la Kabul a crescut: 57 de morţi, 119 răniţi Autorităţile din Afganistan au anunţat că atacul sinucigaş cu bombă de duminică, de la Kabul, comis la un centru pentru înregistrarea participanţilor la vot, s-a soldat cu 57 de morţi şi 119 răniţi, relatează News.ro citând presa internațională.
Ce fel de naratiune istorica li s-a servit romanilor la Spotlight Festival cu ocazia Centenarului Ajuns la a patra ediție, festivalul de video mapping Spotlight Festival 2018, a inclus în „programul artistic” și celebrarea centenarului Marii Uniri din 1918. Majoritatea proiecțiilor pe clădirile monumentale ale Bucureștiului au bifat această temă prioritară prin diverse elemente, în special prin jocul celor trei culori ale drapelului național. Dintre acele proiecții care au adoptat tema cu mai mult entuziasm, 100 Styles of Textures și 100 Fragments au sublimat motivul sutei de ani „sărbătoriți împreună” (conform sloganului programului guvernamental) prin stilizarea formelor și texturilor.
Despre depresie, câteva observații Depresie este cuvântul tehnic pe care îl folosim atunci când ne referim la fragilitate neuronală, psihică, emoțională, socială și fizică. Este experiența fragilității într-o lume ostilă, în care viitorul nu există, iar prezentul este neplăcut sau chiar împovărător. Ceea ce numim astăzi depresie a fost mai întâi melancolie. Pentru Hippocrate, melancolia era cauzată de un fel de tulburare umorală (exces de bilă neagră) și era responsabilă pentru un spectru larg de probleme psihice și fizice.
ANALIZA Dreptul internațional, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu și predictibilitatea politicii externe a României Politica externă a României a fost permanent caracterizată prin cel puțin două constante: respectul pentru dreptul internațional și predictibilitatea pozițiilor sale de-a lungul timpului. În același timp, deciziile și pozițiile majore de politică externă au fost, până acum, teme de consens național, cu susținere trans-partinică – și este normal și sănătos să fie așa. Recent, aceste constante esențiale și apreciate de partenerii noștri externi au fost puse la încercare prin modul în care a fost abordată problema mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică