OPINII
Coronavirus și Tehnologie Umanitatea s-a oprit din goana nebună după profituri, prosperitate și loisir refugiindu-se în așa numitul lockdown… În plan global natura începe să își regăsească prospețimea odată ce sapienșii stau și circulă cu declarație pe proprie răspundere între bucătărie și dormitor…
Ne revoltăm că s-au îngrămădit muncitorii români pe aeroportul din Cluj. Dar despre ce se întâmplă pe aeroportul din Eindhoven ce spuneți? Românii care s-au îngrămădit pe aeroportul din Cluj să plece să culeagă sparanghel în Germania ar fi niște „sclavi” care ne lasă baltă în carantina noastră, iar autoritățile române care nu i-au organizat astfel încât să respecte distanțarea socială sunt, desigur, incompetente. Ce spuneți însă de imaginile astea de pe aeroportul din Eindhoven?
Cine și de ce te poate face fericit Purtând cuiva de grijă și suferind pentru cineva capeți, treptat, o facultate sufletească nouă: nu-ți mai vine greu să-i accepți ajutorul. Starea de neajutorare nu te mai umple de groază. Te lași ajutat firesc, părăsind, fie și sporadic, logica negoțului. Aș asemăna această stare cu o sfârșeală plăcută. A te lasa ajutat e ca și cum te-ai lăsa să luneci în așternuturi curate, răcoroase, când ești cuprins de oboseală...
Tudorel Andrei: În 30 de ani România a exportat cereale de aproape 20 miliarde euro, dar a înregistrat un deficit comercial la produsele agro-alimentare de peste 22 miliarde euro (analiză) Într-o țară cu un potențial agricol mare, cum este cazul țării noastre, vom constata că la nivelul întregii perioade 1990 – 2018 numai cinci produse au marcat un aport pozitiv la balanța comercială cu produse agricole: Animale vii (cod 1), Cereale (cod 10), Semințe și fructe oleaginoase, plante industriale și medicinale, paie și furaje (cod 12), Materiale pentru împletit și alte produse de origine vegetală (cod 14) și Tutun și înlocuitori de tutun (cod 24). Lista acestor produse cu un aport pozitiv este un argument în plus că România este o țară cu un potențial natural mare, dar nevalorificat prin dezvoltarea industriei agro-alimentare. Cu excepția ultimului produs, celelalte patru sunt obținute în prima fază a procesului de producție din agricultură, fiind produse neprelucrate, cu o valoare de piață mică.
Semnătura electronica in era COVID19 in relația cu statul – de la practică la teorie Ma așteptam de la cele 2 OUGuri – 38 si 39 pe subiectul semnăturii electronice – sa găsească soluții concrete, simple si aplicabile de azi la interacțiunea cu statul. Deși nu o fac la nivelul dorit de mine, textul e nițel mai bine decât ma așteptam si creează niște premise pentru un viitor mai luminos, dacă o sa avem o implementare deschisa la minte.
Jocul infinit: Responsabilitatea afacerii În zilele noastre, afacerile sunt supuse unui ritm de schimbare amețitor. Și se pare că plătesc un preț mare pentru toată această schimbare. Timpul care trece până când o companie este forțată să iasă din joc este din ce în ce mai scurt. Dacă îți amintești, în anii 1950, durata medie de viață a unei companii era puțin peste 60 de ani. Astăzi, este sub 20 de ani.
Cu ce rămânem în urma epidemiei de coronavirus? Vremea rațiunii și a statisticilor a venit. Cât mai ține criza? Ce scenarii avem? Cum chestionăm gestiunea țării în perioada asta? Unde ajungem cu această criză a coronavirusului? Marja deceselor asociată SARS-CoV-2 estimată în România poate fi undeva în plaja 864-1749 cazuri – utilizând datele disponibile până în prezent. O dată cu trecerea timpului, pe măsură ce epuizarea personalului medical și a resurselor se vor face resimțite, rata de deces va crește....
Pandemia si economia – atât cât știm la momentul actual Fondul Monetar Internațional a redus prognoza de creștere economică mondială, pentru anul în curs, la 2,5%, față de cea publicată în luna ianuarie a anului curent, care estima o creștere economică globală de 3,3%. Creșterea economică mondială va fi influențată de capacitatea statelor de a stopa răspândirea Covid-19. Suntem puși în fața unei crize de sănătate, ce produce daune economice...
„Pe cuvânt de pionier!”: Despre reguli în vreme de urgență Pentru a fi respectată din convingere, o regulă trebuie să prezinte o justificare(6) pe care adresanții regulii (populația, în general) să o poată accepta. Nu voi analiza aici criteriul necesității unei asemenea limitări într-o societate democratică [art. 53 Const.], ci voi pleca de la premisa că măsura este una proporțională cu scopul urmărit: protejarea categoriilor celor mai vulnerabile la efectele coronavirusului(7). Dacă acesta este scopul pe care norma își propune să îl atingă, atunci mijloacele ar trebui să aibă în vedere separarea persoanelor vulnerabile de vectorii virusului.
IMM-urile și finanțarea în vremuri de Coronavirus - (OUG 42 / 2020) Dată fiind prudența caracteristică a bancilor în acordarea de finanțări, exacerbată acum de incertitudinile generate de pandemie, Guvernul dorește să stimuleze activitatea de finanțare bancară punând la dispozitie garanții de stat pentru creditele acordate de banci IMM-urilor, cât și subvenții pentru cheltuielilele cu dobânda și cele de garantare, pe o perioada de timp limitata. Deși nu avem încă normele de aplicare finale, este important să studiem cadrul general dat de Ordonanță, pentru a anticipa deja unde ne putem încadra cu accesarea finanțării necesare.
Consecințe economice ale datoriei publice În ultimii ani, în România a avut loc o creștere a datoriei publice. Dacă politicile actuale se vor menține, datoria publică va continua să se mărească, ceea ce va avea un impact considerabil asupra activității economice și inflației. Articolul de față își propune să prezinte unele consecințe și riscuri ale acestei evoluții. Ele sunt ilustrate de dificultățile cu care guvernul a început să se confrunte în finanțarea sa de pe piețele financiare externe...
Pandemia, economia, colonoscopia și “politichia” Menționam cu o altă ocazie(1) că atât timp cât vor fi menținute restricțiile de circulație de masă în contextul pandemiei COVID-19, economia se va deteriora rapid indiferent de câți bani se aruncă pe piață. Motivul esențial(2) este acela că rețeta standard pentru gestionarea crizelor economice (axată, în principal, pe protejarea puterii de cumpărare și pomparea de bani în sistemul de creditare/finanțare) nu are cum să funcționeze ca de obicei pe perioada unor astfel de restricții.
#staiacasa. Biopolitica în democrație Statul medieval despotic folosea tehnici represive de biopolitică menite să pună în evidență suveranitatea monarhală. De la țeapa domnitorului valah Vlad până la execuțiile de lângă Turnul Londrei, suveranul medieval, ca stăpân terestru al vieții și al morții, regiza moartea supușilor în cel mai minuțios detaliu și îi dădea amploarea unui adevărat eveniment social, celebrat public, inclusiv liturgic ca eliberarea de sub pedeapsa suveranului pământesc și trecerea către Suveranul Ceresc. Astăzi, moartea nu este doar un eveniment foarte privat și chiar tabuu, ci chiar exterior puterii politice și în bună măsură democrației. Biopolitica democratică cântărește minuțios mortalitatea ca fenomen social, dar este complet dezinteresată de moarte ca experiență spirituală a persoanei.
Despre vindecarea birocrației și urgența digitalizării autorităților statului Autoritățile statului încă bâjbâie prin hățișul inițiativelor, al posibilelor soluții și măsurilor pe care ar trebui să le ia pentru a combate prezenta criză medicală. Având la dispoziție opțiunea reglementării legale speciale dată de starea de urgență instituită în toată țara, autoritățile încă sunt nesigure cu privire la modul în care trebuie să acționeze. Momentan repetă exemplul altor state, inclusiv lipsa de reacție în crearea cadrului necesar preîntâmpinării sau limitării pe cât posibil a impactului răspândirii Covid-19.
Lumea de mâine. Delocalizare şi virtualizare Astăzi o vedem în chip manifest: suntem dezarmaţi în faţa unei crize de anvergură (între altele şi) datorită faptului că am abandonat, de decenii, unul din principiile apărării în caz de urgenţă – autosuficienţa în ceea ce priveşte resursele şi tehnica de strictă necesitate. În momentele critice realizăm că ceea ce ne este de trebuinţă în mod imperios depinde de un lanţ al comerţului internaţional la al cărui capăt se află – aproape inevitabil – China comunistă.
Sfânta Aroganță și prietenele ei, în vremea Coronavirusului Statele europene, panicate, nu au reușit să se organizeze pentru a lua decizii împreună. Exportul de medicamente și echipamente medicale sau închiderea granițelor au rămas hotărârile exclusive ale fiecărui stat, anulându-se astfel o parte din tratate. Conceptul de ”piață comună” a dispărut de pe o zi pe alta, la fel ca alte reglementări și principii. A lipsit clar o mână forte la conducerea Comisiei Europene.
Învățăminte de pandemie. Micul mesaj al fiecăruia pentru omenire Suntem preponderent egoiști și majoritar insensibili - Ne imaginăm că mândria este un mijloc de stopare a răspândirii bolii și că buna părere despre sine este un puternic adjuvant al sistemului imunitar personal - Conformarea voluntară la norme nu ne este confortabilă - Suntem deficienți la altruism și imuni la compasiune
Oligarhia dezinformării de tip COVID-19 trimite adevărul în carantină? Soluții juridice și politice la nivel european și național Acceptăm adevărul probat științific, testat de trecerea timpului sau informații supuse criticii societății civile și descoperite pe rețelele sociale. Mai că-mi vine să afirm că ne-am obișnuit să nu mai existe necunoscut. Spectrul de interogativitate ce risca să ne tulbure își găsea răspunsul pe platformele rețelelor sociale unde era oferit sau vândut de o autoritate științifică, de o autoritate politică, de experiența celorlalți sau de societatea civilă.
Cum se calculeaza evolutia epidemiilor? Modele si simulari pe Covid-19 Profesorul Aurelian Gheondea explică într-un articol pe Contributors.ro modelul matematic prin care se calculează evoluția epidemiilor. Explicațiile sale se adreseză unui public larg care nu a uitat matematica la nivel de bacalaureat. ”Supriza mare a venit însă din partea unor politicieni care, deși aveau rapoartele epidemiologilor din agențiile naționale pentru controlul bolilor contagioase, au considerat că este preferabil fie să ignore aceste informații fie să le bagatelizeze,” spune profesorul Gheondea. Aurelian Gheondea este matematician, cercetător la Institutul de Matematică Simion Stoilow al Academiei Române din București și profesor la Universitatea Bilkent din Ankara.
România fără (e)valuare România nu are valoare, pentru că nu are (un sistem) de evaluare a acțiunilor individuale, activităților, strategiilor sau politicilor publice. Este o afirmație dură, dar am de gând să vă demonstrez adevărul spuselor mele, prin câteva exemple. Ezitam să deschid subiectul, în acest moment de criză, însă cred că tocmai acum este momentul unei estimări a imperfecțiunilor sistemice ale guvernării, a raportărilor triumfaliste şi a lipsei de evaluare.

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by