OPINII
​Agramatul de la 11:30 În ultimele zile, în jurul orei 11:30, Antena 3 pune pe burtieră o gogomănie. De urmărit dacă este doar întîmplare!  31 iulie: buluc de înscrieri. Buluc înseamnă ca substantiv „gloată, mulțime de oameni (înarmați)”, iar adverbial înseamnă „cu grămada, înghesuiți”. Cum nu avem o „gloată de înscrieri”, iar adverbial (nici așa nu ar fi foarte nimerit) ar fi fost înscrieri buluc, este o amestecătură care transmite un singur lucru: folosirea cuvintelor fără a le înțelege!
Ce scrie de fapt pe plăcuțe Să vă [înjurătură] de politicieni și birocrați, ce speranțe puteam avea de la România condusă de voi? A trebuit să să plec în lumea largă, să trăiesc printre străini și să mă căznesc să-mi fac un rost, să stau departe de țara în care m-am născut și unde încă mă simt acasă. Din cauza voastră  [opțional înjurătură complementară] îmi văd neamurile și prietenii odată pe an și online, și ei îmi spun că bine-am făcut c-am plecat că uite, iar a trebuit să facă rost de bani de șpagă, că licitațiile sunt câștigate de cine trebuie, că autostrada aia promisă încă dinainte să plec eu e departe de a fi gata, că nu te poți baza azi că mâine va funcționa cardul de sănătate sau calea ferată, că dacă statul face o greșeală nimeni nu e vinovat și tot cetățeanul trebuie s-o îndrepte, că iar trebuie mers la ghișeu pentru a exersa poziția ghiocel, că drumul național e cel mai periculos din toată Europa, că universitățile de tradiție sunt puse pe picior de egalitate cu fabricile de diplome, că plagiatorii sunt la fel de licențiați sau de doctori ca studenții corecți, etc, etc, etc.
​Consiliul Național al PNL și dorințele președintelui Iohannis Astăzi are loc la București Consiliul Național al PNL. Pe ordinea de zi figurează multe probleme importante. Dintre care cea mai arzătoare și mai interesantă pentru buzunarul unor lideri ai partidului este aceea de a stabili criteriile pe care ar trebui să le îndeplinească viitorii candidați la Europarlamentarele din anul 2019. Jobul nu e de ici-colea, este bănos, peste 8000 de euro pe lună, așa că bătălia va fi mare.
Desexualizarea sexelor Raționalitatea și emoționalitatea ultraemancipate ale omului modern nu pot fi decît incomodate de corpul fizic care le acompaniază, nu credeți? Dar dacă corpul meu își pierde puterea de decizie cu privire la ființa mea și apoi, dacă corpurile noastre diferite, diferențele biologice dintre bărbat și femeie devin inoportune și irelevante, dacă „relația femeie-bărbat nu mai reprezintă o serie de opoziții și contraste”, înseamnă că în viitor omul își va pierde sexualitatea, agonisind o nouă și palpitantă dezrădăcinare.
O perspectivă juridică asupra cazului plăcuţelor de înmatriculare anti-PSD În ultimul timp, dar mai ales în ultima săptămână, a făcut furori în spaţiul public românesc cazul lui Răzvan Ştefănescu, un român de profesie şofer profesionist stabilit cu munca în Suedia, care a ales să-şi petreacă concediul străbătând România cu un autoturism marca Audi, înmatriculat cu un set de numere personalizate, cuprinzând o expresie injurioasă, dar foarte populară la protestele, întrecerile sportive şi concertele în aer liber din ultimii doi ani, adresată Partidului Social Democrat (PSD), de guvernământ.
Ce ne unește și ce pare să ne dezbine Încercați să explicați unui prieten din altă emisferă ce se întâmplă zilele astea în România. Veți vedea că e aproape imposibil. Traducerea este zădărnicită de dublul limbaj. „Legile justiției” sună destul de inofensiv, nu? E greu de explicat ce se găsește sub acest nume; ce balauri își scot capetele sub sintagma inofensivă „noul cod penal”. Dar ia gândiți-vă: „coaliția pentru familie”. „Voi acolo, în România, discutați despre definiția familiei?” mă întreabă prietenul meu de la antipozi. „Alte lucruri mai urgente nu aveți de discutat?” Când ajungem la „manualul unic”, omul e definitiv în ceață și orice încercare de explicitare e sortită pieirii.
ANALIZA Prizonerii lui Plahotniuc. Relațiile dintre România și Republica Moldova Astăzi, România a ajuns ținta reproșurilor diplomațiilor străine pentru criza din Republica Moldova. Însă, nu e clar în ce măsură România e responsabilă de degradarea dramatică a situației politice, economice, sociale din Moldova. Cum toți fug de eșec și nimeni nu vrea să-l deconteze, e și o doză de comoditate din partea cancelariilor străine care au asistat impasibile la degradarea situației de la Chișinău și au acceptat fără spirit critic toate narativele livrate de București, deși devenise evident că falsificau grosolan realitatea, iar astăzi aceleași cancelarii occidentale caută un țap ispășitor, pentru că mizeria nu mai poate fi ascunsă. Asta nu scutește clasa politică de la București, înalții funcționari din sistemul diplomatic și de securitate care au avut în grijă dosarul Moldova de un decont serios.
Bulgaria şi România pe drumul către euro Ţările central şi est-europene care au aderat la UE s-au angajat să adopte euro îndată ce vor îndeplini condiţiile necesare. Aceste ţări au însă o considerabilă marjă de manevră în ceea ce privește stabilirea momentului în care vor adopta euro. În special două criterii de aderare la uniunea monetară – armonizarea cadrului legislativ cu standardele din zona euro şi participarea în prealabil la Sistemul Monetar European II depind în întregime de politicile statelor respective. Pe de altă parte, instituţiile din zona euro (aşa-numitul ,,Eurogrup’’ şi Banca Centrală Europeană) au şi ele un rol important în procesul de adoptare a euro, mai ales în ceea ce priveşte aprecierea măsurii în care o anumită ţară este pregătită să participe la ERM II.
Exasperanta Opoziție În primăvara lui 90, în Piața Universității se spunea că schimbarea politică va veni odată cu primenirea generațiilor, că partidul lui Ion Iliescu, anacronic de la bun început, nu va fi votat de tinerii care descopereau libertatea și va dispărea când lumea va fi corect informată. E drept, la următoarele alegeri rezultatele n-au mai fost catastrofale, dar din 92 încoace partidul lui Ion Iliescu, s-a menținut la 35%, fiind mereu la conducerea țării, cu excepția perioadei 1996-2000 și a câtorva scurte episoade. Ce anume a infirmat naivele noastre previziuni din 90, făcându-ne să îmbătrânim tot participând la mitinguri?
Când Ministrul Justiției luptă împotriva justiției Există în literatura franceză de la sfârșitul secolului al XVI lea o scriere colectivă pe nedrept uitată. Ilustrează genul satirei politice și se cheamă La Satire Ménippée. A fost inspirată de o reuniune a Stărilor generale a căror procesiune este condusă de un anume Rose, rector al Universității, și recurge frecvent la toposul numit lumea pe dos. Întocmește un tablou al unei Franțe mutilate, trădate, cu un Paris devenit o veritabilă speluncă. Printre trădători se numără și sus-menționatul rector care face el însuși elogiul distrugerii Universității.
Despre sloganuri și Poliția Română, înainte de 10 august Ca să ne înțelegem, cu riscul de a supăra, eu susțin UE, cât mai multă UE, adică Uniunea Europeană și instalarea în România a unor standarde europene și nu susțin deloc… exprimari precum cele care sunt la modă în aceste zile. Nu susțin forma, formularea, chiar dacă esența de enervare este legitimă. Nu mi-am propus să fiu neapărat la modă, îmi asum doar părerile mele. Nu mă „predau”atunci când curentul care pare a fi majoritar mătură totul, inclusiv rămășița de nemitocănie care ce a mai rămas în viața publică.
Autostrada Turda - Aiud: șapte luni de batjocură Vremurile în care autostrada spre mare se deschidea cu câte o bandă pe sens pentru a salva vieți au apus. Chiar dacă sunt finalizate toate cele patru benzi și toate accesoriile necesare până la ultima toaletă din parcare, autoritățile române au astăzi nevoie de măcar trei luni (A1 Dumbrava - Margina în 2017) sau, iată, de șapte luni pentru a deschide A10 Turda - Aiud (ianuarie-iulie 2018).
Epica vânătoare a unui Audi înmatriculat în Suedia România, în timpul guvernării Adrian Năstase, într-un orășel oarecare din provincie: un Hummer galben înmatriculat în Statele Unite oprește în fața unei terase și din bolid coboară un individ mărunțel, bronzat și dat cu gel prin păr, tatuat și cu ochelari de soare, însoțit de o blondă foarte tânără, platinată și cu cel puțin un cap mai înaltă decât el. Trecătorii se opresc pentru o clipă să admire scena: Uite-l pe Lăcustă! S-a întors.
Cât de mult ar putea crește salariile în economia României? În dezbaterea publică revine frecvent subiectul creșterii salariilor angajaților din economia românească. Nu de puține ori s-a pus problema nivelului redus al salarizării în Romania comparativ cu media Uniunii Europene, principalele cauze identificate în discursul public fiind refuzul angajatorilor de a renunța la profiturile “exorbitante” și slaba putere de negociere a angajaților, care își vând mult prea ieftin forța de muncă. Tema a revenit în actualitate odată cu promulgarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; conform noilor prevederi, o persoană care refuză un loc de muncă oferit pierde dreptul la ajutor social.
Va închide Iranul strâmtoarea Ormuz? Urmează războiul SUA-Iran și căderea regimului de la Teheran? Tensiunile SUA-Iran cresc de la o lună la alta. Poate nu la fel de spectaculos ca cele din criza Trump-Kim de acum un an, dar într-un ritm constant și greu de oprit. În plus, spre deosebire de Coreea de Nord, Iranul nu are arma nucleară și nici nu are de partea sa un aliat strategic de temut precum China, fiindcă Rusia, deși mai apropiată de Teheran, se presupune totuși că nu va interveni militar și nu va risca o confruntare directă împotriva SUA. Nu este exclus, de altfel, ca unul dintre punctele misteriosului summit Trump-Putin de la Helsinki să fi fost cu privire la Iran și la planurile lui Trump în următorii doi ani în Orientul Mijlociu...
În chestiunea M...PSD. Nemții nu permit plăcuțe de înmatriculare cu mesaje vulgare Dincolo și în afara mesajului politic vizat de Răzvan Ștefănescu, șofer român care și-a luat în Suedia numere de înmatriculare pe care scria M...PSD, cazul ridică un mare semn de întrebare, referitor la lejeritatea cu care se acordă aceste numere preferențiale, sau „vanity plates“. Spre deosebire de Suedia, unde se pare că libertatea e oarecum deplină în această privință, în Germania  numerele preferențiale pe plăcuțele de înmatriculare ale automobilelor se supun unor reguli și proceduri.
604 săptămîni În urmă cu 604 săptămîni, după mai bine de zece ani de eforturi, am reușit cea mai mare performanță națională după Marea Unire, fiind acceptați în UE. Am primit sprijin ca să ne modernizăm, cetățenilor români li s-au deschis porțile către cea mai civilizată și mai bogată parte a continentului și ni s-au dat zeci de miliarde de euro ca să dezvoltăm țara. În schimb ne-am angajat la cîteva lucruri de bun simț pe care orice om cinstit și cu un dram de minte și le-ar dori: am promis să fim toleranți unii cu alții, să nu ne furăm unii pe alții și să nu ne irosim banii. Da, banii noștri!
Avioane noi pentru Armata Română (1986-1994) Unul dintre cele mai cunoscute programe militare dezvoltate de România şi Iugoslavia, în comun, a fost cel privind fabricarea în serie a avionului bimotor de vânătoare-bombardament IAR-93, subsonic (Soko J-22 Orao, în Iugoslavia). Acesta a pornit de la intenţia exprimată în luna iunie 1969 de autorităţile militare de la Belgrad, iar primul act oficial al programului YUROM a fost acordul încheiat de guvernele celor două state privind „proiectarea în comun, execuţia, încercarea prototipurilor şi fabricaţia de serie a avionului de luptă”.
O decizie semnificativă: Nu trăim în Antropocen (Epoca omului), ci în Meghalayan! Propus în anul 2000, conceptul de Antropocen a fost larg popularizat în cercurile ecologice și în mass-media liberale ca un simbol al influențelor nefaste ale omenirii asupra planetei și, în primul rând, asupra climei, pe care ar fi „forțat-o” să se încălzească mult mai rapid decât presupunea ritmul „normal” al ultimei interglaciații. Celor care au propus și susținut acest termen cu eco-appeal li s-a reproșat, printre altele, că conceptul lor restrânge dezvoltarea țărilor sărace; că este ne-practic pentru cei care iau decizii politice
Ministrul Toader, membru al Guvernului Dăncilă, are ”exigențe” Miercuri, 25 iulie ac., premierul României în conferință de presă la Podgorica (românește ”Podgorița”, ca să înțeleagă toată lumea din aparatul premierului) alături de premierul micii republici (care l-a revoltat pe Donald Trump cu pretențiile sale încă nerostite de a beneficia cândva, la nevoie, de art.5 din statutul alianței denumită Organizația Tratatului Atlanticului de Nord – dar aceasta este o altă poveste) Muntenegru, Duško Marković, s-a găsit să uite numele capitalei ce-o găzduia și să-și dea țanțoșă cu presupusul că ar fi la Priștina[2], adică tocmai capitala Kosovo.

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version