OPINII
Interviu cu istoricul Thierry Wolton. ”Țăranii au fost cele mai mari victime și cei care au opus cea mai mare rezistență comunismului. Îmi scot pălăria în fața lor.” Comunismul a creat un infern cu dimensiuni colosale, și-a schingiuit victimele în moduri inimaginabile și a ucis sute de milioane de oameni. A instaurat ura și frica în societate și a programat perioade de foamete în care au murit zeci de milioane de țărani. Nu există nici o reușită autentică în comunism, economică, socială, tehnologică, totul a fost o farsă oribilă. Impunătorul volum doi al Istoriei Mondiale a Comunismului al lui Thierry Wolton este dedicat victimelor comunismului. Sunt cuprinse în acest volum mii de relatări despre crime în masă, despre torturi menite să distrugă orice e uman în om, experimente criminale în lagarele și spitalele comuniste. Iar victima cea mai mare a comunsimului a fost țărănimea.
Campania pentru Bucureşti a început de două săptămâni, doar că fără partide. Se caută primari cu adevărat interesaţi de oraş De când a dat frigul, Capitala a intrat în campanie electorală pentru primărie. Singurele mari absente în peisaj sunt partidele politice. În rest, cetăţenii cu o pătură în spinare dezbat cu mare interes pe la colţuri şi pe FB chestiunile de RADET şi de trafic. După cum avertizam la Expert Forum (EFOR) de ani de zile, cele două regii municipale politizate, căpuşate politic şi duse de râpă de dezinteresul primarilor în ultimii 20 de ani îşi dau obştestul sfârşit: e vorba de RADET şi RATB, mai nou rebotezată cu brandul vintage STB.
“Impunerea hibridă a hegemoniei” în spațiul pontic În ultimii ani, evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre au devenit imprevizibile, mai ales după celebrele “lebede negre” din 2014 (Crimeea, Donbas). Federația Rusă a recuperat o mare parte din controlul geopolitic al regiunii pe care îl pierduse, etapizat, prin extinderea infrastructurii euro-atlantice în regiune. În momentul de față, Pontul Euxin este din nou fără hegemon și diferiți actori, locali și globali, construiesc diferite inițiative geopolitice care să rezolve acest vacuum. Întrucât marile inițiative din regiune (SUA/NATO vs Federația Rusă) sunt opuse, chiar contondente, este extrem de probabilă transformarea rapidă a regiunii în teatru de conflict – prognoză credibilă pe termen mediu și chiar scurt.
Facem si noi ceva ca sa nu blocam domeniul Cercetarii? In curand se implineste o luna de la instalarea Guvernului PNL condus de domnul Orban. Au trecut si alegerile prezidentiale, campania electrorala s-a incheiat, si cu toate acestea nu prea se misca nimic in domeniul Cercetarii. Este adevarat, a fost pus in discutie publica un proiect de Hotarare de Guvern privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, la pachet cu modificarea și completarea Hotărârii de Guvern nr. 855/1998 din 26 noiembrie 1998 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.
Cei doi. Un bilanț și ce s-ar cuveni să urmeze Duminică seară, la o oră după închiderea urnelor, am primit pe e-mail, la scurt timp unul după altul, două texte postate pe facebook. Întrucât ele aparțin spațiului public iar îmbinarea cuvintelor într-un gând care ne privește pe toți m-a tulburat întotdeauna, îmi voi permite să le citez fără să fi cerut încuviințarea autoarelor lor. Primul text aparține Ana-Mariei Caia...
NATO 70: Un trecut cert, un prezent agitat și… un viitor incert În ultimii 10 ani au apărut articole și cărți ale căror titluri generează nu doar nedumeriri printre euroatlantiștii cu vocație, dar alimentează scepticismul celor care prevăd un viitor sumbru pentru NATO. Iată câteva titluri: “The death of NATO”{1}, “NATO în crisis”, “NATO after 9/11, “An Alliance în continuing decline”, “Războiul care a făcut praf imaginea și reputația NATO”, “NATO: Repurpose it or Dies”, “Reparing NATO’s motors” etc.
Oamenii au votat presa a notat. Cât de corect? Campania pentru alegerile prezidențiale 2019 din România a pornit cu această frustrare a presei: în cei cinci ani de mandat Klaus Iohannis a acordat mai puține interviuri decât degetele de la mâini, incluzând aici și interviurile oferite presei străine. Președintele a preferat declarațiile cu doar câteva întrebări de la jurnaliști. Nici Viorica Dăncilă, ca premier și apoi în calitate de candidat la președinție, n-a ieșit din zona de siguranță, frecventând televiziunile de casă, Antena 3, RTV, TVR și acceptând întrebări convenite de la mass-media binevoitoare sau de-a dreptul arondate.
Coliva făcută din cuvinte Am început comentariul publicat ieri pe site-ul contributors.ro invocând fotografia familiei pretins unite a conducerii PSD ieșită la declarații duminică seara, la scurtă vreme după ora 21. Cine era în respectiva poză? Ce arătări? Ce personaje? În primul rând, la mijloc, îmbrăcată în negru și fără broșă, doamna Viorica Dăncilă. Gardată de doamnele Lia Olguța Vasilescu și Gabriela Firea, cu aerul unor prințese războinice. În cel de-al doilea puteau fi zăriți revenantul Codrin Ștefănescu, cu rânjetul lui inconfundabil de măcelar-șef, dar și foștii miniștri Daea, Fifor, Teodorovici.
10 explicații pentru atacul furibund al autorităților ruse la Custodele Coroanei Române În seara zilei de 22 noiembrie, când mass-media și societatea românească erau deja în stand-by pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, Ambasada Federației Ruse la București a lansat un atac virulent la adresa MS Margareta, Custodele Coroanei Române și șefa Casei Regale a României. Mesajul autorităților ruse, postat pe pagina de Facebook a ambasadei, și intitulat „Despre fobiile istorice și geopolitice ale Custodelui tronului românesc”, cu destinația „comentariu pentru presă” era o replică extinsă la adresa declarațiilor Custodelui.
Despre rostul igienic al demisiei în politica românească Dezbaterile despre identificarea și aplicarea, în politica românească, a celor mai bune standarde de conduită au o tradiție îndelungată. Pentru a nu încărca excesiv textul, sper să fie suficientă menționarea premiselor sale principale: a) există, și în politică, bune practici; b) unele dintre ele aparțin factorilor igienici, deoarece respectarea și îndeplinirea lor nu sunt recompensate ca atare (reprezintă, într-un context democratic matur și stabil, fapte banale), dar c) ignorarea sau relativizarea lor este costisitoare politic.
Un scurt istoric despre „Electroputere Craiova”, la finalul epocii sale A fost odată ca niciodată o fabrică de locomotive care l-a scos din sărite pe Nikita Hruşciov. Cam aşa ar putea să înceapă povestea noastră despre întreprinderea „Electroputere” din Craiova, cartierul Valea Roşie unde am copilărit, stadionul „Electroputere” (unde îmi juleam genuchii la miuţe împreună cu fratele meu şi unde mergeam cu tatăl nostru să vedem meciuri de fotbal), precum şi despre liceul industrial cu acelaşi nume, pe care l-am vizitat când aveam 14 ani (deşi locuiam la doi paşi de acesta).
Un scenariu optimist din cale afară? Liberalii sunt, după părerea mea, chiar hiper-optimiști. Președintele lor, dl. Ludovic Orban, spunea zilele trecute că ar fi cum nu se poate mai îndreptățiți să spere că dl. Klaus Werner Iohannis, candidatul lor la Prezidențiale, să încheie ziua de azi cu un rezultat favorabil copleșitor. Chiar 65% dintre voturile valabil exprimate. Fapt nemaiîntâlnit de la alegerile prezidențiale din 20 mai 1990.
Ascensiunea Europei de Est la “butoanele puterii” Trăim o perioadă în care tot mai mulți est-europeni au reușit să se afirme și să ajungă în funcții cheie, atât la nivel european, cât și euro-atlantic. Această chestiune este conturată, evident, de dorința statelor membre ale Uniunii Europene din Europa de Est, de a avea și ele un cuvânt de spus în marile provocări prin care trece bătrânul continent european în ultima decadă.
Când fostul președinte al României, dl. Băsescu, are dreptate Nu mi se întâmplă mie foarte frecvent să împărtășesc zicerile d-lui Traian Băsescu, dar cred că, cel puțin de data aceasta, fostul președinte al României are dreptate. Nu neapărat atunci când, voit sau nu, dezvinovățește guvernul Dăncilă pentru faptul că a operat cu un proiect de buget de Stat pe anul 2019 evident nerealist.
ANALIZA De ce legislația din România încă lasă mult de dorit? Numărul de neclarități și aiureli legislative rămâne mare în România și grevează atât activitatea economică, cât și viața de zi cu zi. Cele de mai jos încearcă să contribuie la o analiză a cauzelor acestei situații și la o dezbatere în vederea imbunătățirii sale, dintr-o perspectivă de interes general.
Câteva cuvinte în amintirea lui Victor Eskenasy Am primit cutremurătoarea veste a morții lui Victor Eskenasy, marți puțin după ora prânzului. Eram în trenul care mă ducea la Cluj, la spectacolul de deschidere al „Festivalului Uniunii Teatrelor Europene”. Uitându-mă pe telefonul mobil, am fost lovit în plex de o postare de pe o rețea socială a doamnei Monica Eskenasy Raicu. “Fratele meu drag și-a luat abonament permanent la concertele îngerilor”.
ANALIZĂ Memorie și cultură comunitară la prezidențialele din noiembrie 2019 (I) Cum poate fi înțeles votul din primul tur de la prezidențialele din 10 noiembrie, din acest an? Ce a contat mai mult, candidatul, partidul care explicit sau implicit l-a susținut, programul atât cât a fost sau a ajuns să fie prezentat în campanie, susținerea mediatică sau locul votării, în țară sau în diaspora? Un răspuns de genul ”toate” nu ajută.Cât a contat în variația votului cultura comunitară? Dar memoria votului la alegerile prezidențiale anterioare , din 2014? Acestea sunt cele două întrebări de cercetare de la care pornesc.
„Moartea cerebrală a NATO” şi „suveranitatea europeană”. Cum va fi înfruntat prima dată nucleul franco-german de o parte din ţările UE Preşedintele Macron are ştiinţa comunicării. Chiar şi atunci când lumea în jurul lui spune aproape la unison că a făcut o declaraţie deplasată, iresponsabilă, el de fapt pregăteşte terenul pentru a-şi vinde o idee, având nevoie de un impact emoţional cât mai mare la nivelul opiniei publice, pentru marfa pe care o va scoate curând pe raft şi care trebuie să pară „soluţia magistrală” la problema „morţii cerebrale” în care ar fi intrat Alianţa Nord-Atlantică. Dar vor cumpăra oare europenii ideea „pilonului european al NATO”, şi dacă da, în ce termeni şi condiţii?
Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? ACUM și a Guvernul s-au concentrat pe proiectarea reformelor și mai puțin pe croirea unor condiții politice prielnice pentru a le pune mișcare, și de a evita riscul de cădere prematură. Pe lângă idealismul și ambițiile sale, Guvernului Maiei Sandu a demonstrat o anumită doză de naivitate politică, deoarece, volens-nolens, i-a ajutat pe Socialiști să capete legitimitate acasă și în străinătate. De asemenea, destrămarea coaliției duce inevitabil la apropierea Socialiștilor de Democrați
Cum au ieșit Iohannis și Dăncilă din dezbaterile separate pe care și le-au organizat. Reacție la cald În ciuda a ceea ce au spus și s-a spus în această campanie electorală, Viorica Dăncilă și Klaus Iohannis au avut până la urmă „dezbaterile” pe care și le-au dorit. Eu cred că cele două lumi, complet diferite, așa cum au arătat în această seară, nu s-ar fi putut întâlni într-un act de campanie electorală pentru prezidențiale din care votanții să aibă efectiv ceva de câștigat.

ESRI

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by