OPINII
Un studiu al Stanford University arată că mortalitatea SarsCoV-2 va fi mai mică decât estimările inițiale Prof. Ioannidis a analizat rezultatele a 12 cercetări de seroprevalență (identificarea prezenței anticorpilor SARSCoV-2) elaborate pe eșantioane mai mari de 500 de persoane. Principala concluzie a studiului este că rata de infectare variază foarte mult în funcție de diferitele locații în care au fost realizate cele 12 studii, dar rata mortalității pare să fie semnificativ mai mică decât estimările inițiale.
De unde vine scepticismul față de Europa și care sunt urmarile lui pentru țările Parteneriatului Estic Populismul eurosceptic, care a atins cote extreme în Ungaria și Polonia, denotă ușurința cu care se poate propaga tipul iliberal de gândire în rândul politicienilor europeni. Totul a început cu regimul lui Viktor Orban, demarat în urma unor alegeri democratice în 2010 și ulterior cimentat în decursul scrutinelor ulterioare (în 2014 și 2018), prin eliminarea competiției electorale și dinamizarea naționalismului maghiar. Gradual, stilul de guvernare întruchipat de către Orban s-a convertit „într-un model [de referință] pentru alți lideri iliberali”
COVID-19 – Vești bune, vești rele Să începem cu veștile bune: marea majoritate a infecțiilor cu SARS-COV-2 sînt asimptomatice sau provoacă doar dezagramente minore, doar 3,6% dintre cei afectați ajungînd să fie internați. De asemenea, riscul de deces este relativ scăzut, de doar 0,7%. Fără a intra în prea multe detalii, aceste valori pot fi folosite într-o primă aproximație și pentru a evalua situația din România.
Alegerile din 20 mai.1990 Uitarea vinovată a fesenismului majoritar Tipul de auto-intoxicare colectivă de la 20 mai 1990 este rezultatul unui context irepetabil. Fesenismul a fost azi uitat la nivelul memoriei publice. E un trecut neplăcut din viața unei națiuni care astfel ratează înțelegerea acestui spasm al homo sovieticus, al omului trecut prin ingineria socială totalitară și care devine complicele călăului său. Totuși societatea s-a eliberat treptat. Nu același lucru s-a întâmplat însă în interiorul statului.
Negaționism de carantină Mi-e din ce în ce mai clar că măsurile dure de prevenire și de stopare a răspândirii coronavirusului au activat toate conspirațiile posibile. Iată câteva instantanee de la firul ierbii: În Piața Victoriei, un domn, altminteri coerent în discurs, vorbește despre o „plandemie“, fiindcă, nu-i așa?, e clar ca lumina zilei că la mijloc nu e un virus, ci un plan bine pus la punct de mai marii aflați la butoanele lumii. Ei vor o nouă ordine mondială. Nu e clar cum anume ar arată lumea în viziunea lor, dar sigur e că totul a ieșit din mintea unora de teapa lui Bill Gates (interesat e că i-a luat locul lui Soros).
Elogiu îngerului meu păzitor * Singurul meu mod de a crede, de a mă arunca în ceața unui mister, a fost legat de sentimentul de ocrotire. Cea mai frumoasă sugestie a credinței am primit-o de la o vorbă a lui Steinhardt: „Dumnezeu, în care spui că nu crezi, crede El în tine”. Nu știu să-mi explic propria viață fără credința Cuiva în mine. Cu atât mai puțin rotunjirea ei într-un destin. Sunt în ea prea multe episoade care nu-mi ies la socoteală fără recursul la o asistență din înalt.
Agitație mare în cercetarea românească, pe agendă fiind ELI-NP, PCE și evaluările în curs Salutăm agitația! Dar hai să fim și proactivi, pe viitor, nu doar reactivi. Pe Doi Mici și un Anc predicăm (în pustiu?) de ani buni despre cârca de bani (din bugetul național) pompată în ELI-NP fără nicio garanție a succesului. Încă din 2017 vorbeam despre PCE-uri, bugetele pe care ar trebui să le aibă, cum să fie evaluate etc. De evaluatori ce să mai zicem … Spuneți-ne câți au reacționat când Puiu Georgescu a dat decret că „mioriticii” sunt cei mai buni evaluatori de pe planetă și nu avem nevoie de nobeliști? Lăsăm la subsol câteva articole publicate pe blog, unele chiar în 2017…
Permanentizarea urgenței în civilizația moftului Vreme de 15 ani, din 2004, România a funcționat în logica războiului mediatic, în care “publicul”, împărțit în două, a urmărit mereu cu sufletul la gură o serie de ploturi în care un protagonist (eroul, de regulă aflat undeva la putere) se luptă cu un antagonist. Regula spune că nu ai altă metodă de a capta atenția publicului; trebuie să-i oferi un conflict, un circ, un război între două personaje majore. În cazul complexului politico-mediatic avem de a face, de fapt, mai puțin cu filmul de acțiune sau basmul eroic, cât mai degrabă, prin grotescul și absurdul său, cu gâlceava de tip Commédia dell’Arte
Comunism, ecologism, mediu ambiant Recunoscând valoarea şi importanţa ecologiei ca ştiinţă, vom discuta critic capcanele unor strategii recente care îşi propun, cel puţin declarativ, protejarea mediului. Critica vizează ecologismul superficial şi agresiv, aplicat fie în necunoştinţă de cauză, fie cu intenţia de a perverti protejarea naturii într-o afacere oneroasă – ceea ce recentul film al lui Jeff Gibbs şi Michael Moore numeşte “acapararea protecţiei mediului de către miliardari, bănci şi corporaţii”.
Consumul pe datorie, între accelerație și frână De câțiva ani, în presă apăreau știri de genul: ”Omenirea și-a consumat resursele naturale pentru anul în curs și trăiește pe credit”, „Ne-ar trebui în prezent echivalentul a 1,7 Terre pentru a ne acoperi nevoile” sau „Omenirea va trăi pe datorie, de la 1 august. A consumat toate resursele Terrei pe un an.” Părea că nimic nu ne mai putea opri din viteza cu care „ne împrumutam” din rezervele destinate viitorului, pentru a trăi astăzi. Desigur, era vorba despre epuizarea resurselor naturale, despre amprenta de carbon, despre încălzirea globală, poluare și exploatarea nesustenabilă a mediului. Modelul de trai cât mai îmbelșugat, dar pe credit, de câteva decenii bune al multor cetățeni fusese translatat la nivel planetar. Și, iată că frâna de mână a fost trasă brusc, iar acum avem o fereastră timp în care să ne punem bugetele în ordine. Vom începe să examinăm problema de la scara individului consumator pe datorie….
Op-Ed Uniunea Europeană și OMS: Pandemia de COVID-19 este criza sanitară definitorie a epocii în care trăim Totul a început la Wuhan, în China, cu un cluster de cazuri de pneumonie a cărei cauză era necunoscută, noul coronavirus răspândindu-se apoi cu o viteză alarmantă, clătinând din temelii sistemele de sănătate, economiile și societățile din întreaga lume. Țările europene se numără printre țările cele mai afectate. La momentul redactării acestui articol, din cele șase țări cele mai afectate, cinci sunt din Europa.
Competiția de proiecte de cercetare Idei 2020, impresii la cald UEFÎSCDI a lansat și mult așteptata competiție de Idei PCE (proiecte de cercetare exploratorie) 2020, punând la bătaie exorbitanta sumă de 90 milioane lei, ceea ce ar ajunge pentru 75 de noi proiecte de 3 ani. Conform Anexei 4 a pachetului de informații, s-au definit 12 subdomenii (Matematică / Informatică / Chimie / Fizică etc.), deci fericiții norocoși aproape că se vor număra pe degetele de la o mână, cel puțin pentru anumite domenii.
Cum adică Isus al meu? M-am întrebat adesea de ce, dacă “suntem creștini de 2000 de ani”, cultura noastră a produs atât de puține cărți, tablouri, sculpturi, compoziții muzicale inspirate de viața lui Isus. Privită de la distanță și prin comparație cu alte culturi europene, cultura română laică nu pare înrădăcinată într-o tradiție a explorării Evangheliilor. Eminescu însuși e departe de ceea ce s-ar numi un poet preocupat de figura lui Isus. De ce, de-a lungul timpului, scriitorii și gânditorii români, cu rare excepții, nu au fost interesați să redea în scris, în opere de ficțiune, de filozofie sau în eseuri, raportarea lor la învățătura și biografia lui Isus din Nazaret?
#Staiacasă (și) după 15 mai: De ce viețile noastre nu se vor întoarce la normal în viitorul apropiat Momentul cel mare a sosit. După două luni de interdicții dure, carantină și amenzi usturătoare, restricțiile se ridică de pe data de 15 mai. Urgența e gata, începe alerta și odată cu ea vom putea călători prin localitate, merge în parcuri, curând poate și la un restaurant sau două sau, cine știe, chiar la mare. Am învins și de mâine putem ieși din casă fără probleme. Dar e oare o idee bună?
Politicile publice în învățământ pe timp de SARS-CoV-2: un mare plan național și nici urmă de solidaritate socială Textul de față problematizează politicile publice menite a asista părinții pe perioada carantinei din această primăvară, arătând că acestea au fost selective și ignoră dificultățile majorității familiilor cu copii de vârstă preșcolară și școlară, fiind complet lipsite de solidaritate socială. Urmează apoi o critică la alternativa învățământului online ca marea strategie pentru întreg sistemul educațional în eventualitatea continuării distanțării sociale în toamnă, tot pe motive de lipsă de solidaritate.
Blocaje politice şi cooperarea economică dintre Republica Federală Germania şi câteva state comuniste din Europa (1965-1968) Începând din anul 1967, autorităţile comuniste de la Bucureşti au difuzat repetat mesajul referitor la stabilirea de relaţii diplomatice între România şi Republica Federală Germania, în condiţiile în care, dintre toate statele comuniste, doar Uniunea Sovietică mai avea asemenea relaţii cu autorităţile vest-germane (începând din luna septembrie 1955). Nicolae Ceauşescu şi membrii aparatului românesc de propagandă au subliniat în anii ’70 şi ’80 faptul că regimul comunist din România a adoptat o poziţie principială şi curajoasă în ianuarie 1967, acceptând riscul de a fi criticat în interiorul alianţei politico-militare din care România făcea parte din cauza poziţiei adoptate de autorităţile de la Bucureşti faţă de Republica Federală Germania.
Ana lui Manole, ordinul superiorului și răspunderea medicului Maternitatea este subiect tabu în România, chiar și pentru femei. Încercăm să nu auzim ce se întâmplă, nu e de urechile noastre, avem preocupări mai intelectule sau cel puțin mai mondene de atât. Probabil dacă la Maternitatea Odobescu din Timișoara nu se infectau 10 nou-născuți, nu am fi aflat, știrea a făcut-o numărul mare de îmbolnăviri, nu preocuparea pentru ce se întâmplă în maternități ori pentru cum sunt tratați copiii și mamele.
Pandemia COVID-19 și Green New Deal – O repetiție cu orchestra? Când am scris despre Zgomot și furie: Socialiștii democrați americani și Green New Deal (februarie 2019) nu m-am gândit nicio clipă că utopia democrat-socialistă propusă de deputata Alexandria Ocasio-Cortez (D-New York) și senatorul Edward Markey (D-Massachusetts) ar putea fi considerată cu seriozitate de guvernul american. Lăsând la o parte absurditatea apocaliptică a premisei noului proiect ecologist – Lumea se va sfârși în 12 ani dacă nu vom aborda problema schimbărilor climatice, ceea ce a ridicat cele mai multe semne de întrebare era bugetul necesar pentru de-carbonizarea totală a producției de electricitate și a transporturilor americane, asigurare medicală universală, joburi și venituri garantate, locuințe „verzi” garantate: peste $94.000 miliarde sau $600.000 per familie!
Cu un pas înaintea vremurilor tulburi. Ar fi posibil? România a încheiat anul 2019 cu un PIB ceva mai mare de 220 miliarde de euro, devenind astfel a treisprezecea economie a Uniunii la începutul anului 2020. Oportunitățile crizelor emergente sunt de obicei valorificate de sistemele mature, eficiente și inventive; nu prea este cazul României în general. Totuși, România a reușit în anumite momente în istorie să valorifice în mod uimitor oportunitățile de care a beneficiat; de ce nu ar fi cazul și acum? Iar oportunitatea pe care țara o are în față, este aceea de a traduce rapid în realitate toate proiectele de eficientizare și optimizare a cadrului general în care funcționează statul și economia.
Manipularea prin “miracole” Dacă nu știați, trăim în mijlocul unui miracol! Povestea arată cam așa. Pe 20 aprilie, Institutul Național de Meteorologie anunță că în Moldova, Dobrogea și în restul țării probabilitatea de ploaie va crește după data de 26. Pe 23 și 24 aprilie ziarele duduie de prea sfintele instrucțiuni ale Înalt Prea Sfîntului Teodosie: ” În toate momentele de secetă s-a ieșit la cîmp cu Sfinte Moaște, cu rugăciuni. Întotdeauna, Dumnezeu a răspuns cu ploaie....”

ESRI

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by