OPINII
După Dragnea: sistemul pesedist merge mai departe Grotescul balcanic al procedurii de selecţie a candidaţilor pesedişti la alegerile prezidenţiale nu face decât să reconfirme mutaţia ce era vizibilă deja în epoca regimului Dragnea. PSD este pe cale să accepte imposibilitatea practică a câştigării poziţiei de şef de stat, de unde şi replierea, naturală, către viitoarele bătălii locale şi parlamentare. Ridicolul de acum nu poate şi nu trebuie să înşele pe nimeni. Impotent în competiţia prezidenţială, fesenismul are potenţialul de a se mobiliza în circumstanţele scrutinurilor ce vin.
Teodorovici ne spune că Superman nu e Clark Kent. Are dreptate? Hai, că toți am auzit de Superman. Unii au citit benzile desenate, alții au văzut filmele sau desenele animate. Pe scurt, e vorba de un băiețel extraterestru ce arată ca un pământean. A fost trimis pe Terra pentru că propria planetă era în pragul distrugerii. După ce crește, are două identități: una este de Clark Kent, jurnalist la o publicație, și cealaltă de Superman. Când trebuie să ajute omenirea se schimbă rapid în hainele de supererou, totodată dându-și jos ochelarii. Întâmplător, nimeni nu știe cine este Superman, deși singura schimbare a feței este dată de lipsa ochelarilor.
Butoiul cu pulbere al Europei pare a se muta în Est Ucraina rămâne cheia și spațiul emblematic al noii arhitecturi geopolitice în estul continentului european și la Marea Neagră. În momentul de față, câteva fisuri în liniștea electorală de la Kiev pot genera explozii controlate din exterior. Dincolo de cele prea cunoscute publicului larg (încordările militariste din acvatoriile Mării Negre și Mării Azov, conflictul nerezolvat din raioanele de est ale Ucrainei / Donbassul etc.), una dintre fisurile care pot genera dezastre în următorii ani o reprezintă disoluția critică a ortodoxiei în Ucraina
Începutul decăderii la Istanbul? Repetarea alegerilor locale de la Istanbul, duminica trecută, a adus un rezultat surprinzător pentru multă lume. Sondajele electorale turceşti au devenit inutilizabile în ultimii ani. Multe sunt comandate şi cosmetizate de puterea de la Ankara iar puţinele firme care mai au curajul să opereze independent sunt obstrucţionate în activităţile lor prin diferite procedee de către autorităţile locale şi centrale. Predicţiile analiştilor veterani nu mai atrag nici ele o audienţă foarte mare, pentru că publicul suspectează mereu fraude electorale masive.
Vara negocierilor fierbinţi. Cum va ieşi UE din fragmentarea actuală, orgoliile şi interesele grupurilor pro-europene? Cu un ochi râdem şi cu altul plângem. Opţiunea pro-europeană a câştigat clar alegerile dar tabăra partidelor pro-europene este deocamdată dezbinată şi duce lupte grele pentru formarea unei majorităţi stabile, care să dea o conducere puternică şi eficientă a noii UE post-Brexit. Ceea ce ştim cu certitudine este că vor fi minim trei partide europene în noua majoritate, posibil chiar patru, iar bunul simţ ne spune că PPE nu poate lipsi din această majoritate, ca partid câştigător al alegerilor europarlamentare.
Maia Sandu, invitată la București. Ce am putea oferi concret? M-a bucurat săptămâna trecută invitația dnei Dăncilă adresată dnei Maia Sandu de a face o vizită la București și cred că într-adevăr se impune un ”reset” în relațiile oficiale dintre cele două țări. Ar fi o ocazie să ne spălăm rușinea de a fi susținut ani de zile regimul unui oligarh detestat de public, dar și o oportunitate de a restabili încrederea și de a ajuta concret, cu inițiative care ar fi în beneficiul direct al cetățenilor din Moldova și ar sprijini și cursul european al țării.
Despre inutilitatea poeziei ca formă de umplut spațiul tipografic S-a remarcat cu destulă aciditate neajunsul colectiv că revistele literare de la noi nu fac două parale. Un cărturar cunoscut a luat la rost motivele acestei stări de fapt. În pledoaria lui, pornită din legitimă amărăciune, atîrnă greu în balanță doi factori majori: vîrsta responsabililor și orientarea lor literară. Altfel spus, multe reviste culturale sunt conduse de poeți aflați în zona pensionării, care-și publică nemilos producțiile.
Fotbalul românesc și modernitatea. De ce nu se mai duce lumea la fotbal în România Cand Rednic explica, acum doua saptamani, lipsa spectatorilor la meciul lui Dinamo prin interesul acestora pentru un nou episode din Game of Thrones parea că nu face altceva decat sa se inscrie pe lista celor care, in spatiul public, indica punctual nenumarate cauze ale lipsei de interes (si performanta) ale fotbalului romanesc. Spre deosebire de alții, aprecierea Domniei sale ascunde insa o intuitie mai profunda asupra proceselor din spatele acestui fenomen: fotbalul.
VIDEO Interviu cu Ludmila Ulițkaia despre populism, Rusia și Boris Akunin ”În ultimii ani, vedem o anumită tipologie a șefului de stat. E o tipologie destul de nouă, din ea face parte și liderul nostru și cel american, și cel din Ungaria și cel din Turcia. Și această tipologie psihologică este așa, un om cu o educație modestă, cu o concepție destul de primitivă asupra lumii, puțin educat. Din păcate, este, cumva, o slăbiciune a democrației...Havel nu este o figură la modă astăzi, ” spune Ludmila Ulițkaia într-un interviu Contributors.roCumpara cartile Ludmilei Ulițkaia cu autograf
”Urbi et orbi” de la Bruxelles – ce se mai aude cu DAC6? Când iese din bula sa, „papalitatea” bruxelleză își binecuvântează enoriașii cu directive care să paveze drumul spre Sfântul Graal al definitivării marelui proiect european. Un drum care – și așa plin de meandre – este complicat de intermediarii naționali, guvernele statelor membre, fiecare venind cu propria interpretare după ce citește ”urbi et orbi”. Un exemplu edificator: DAC6 sau directiva privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal
De la regimul Dragnea la guvernarea Dăncilă: continuitatea fesenistă În pofida calculelor mai mult sau mai puţin entuziaste ale opoziţiei, cabinetul Dăncilă a supravieţuit moţiunii de cenzură. Analele oratoriei noastre s-au îmbogăţit cu noi file memorabile, iar viaţa noastră publică şi-a dovedit, a câta oară?, precaritatea ei iresponsabilă. Învins la europarlamentare, dezavuat la referendum, PSD rămâne, în continuare, suficient de puternic spre a–şi păstra guvernarea.
Țintirea inflației, independența și credibilitatea băncii centrale (II) O condiţie importantă pe care trebuie să o îndeplinească statutul băncii centrale este să creeze o structură de stimulente care să asigure plasarea conducerii instituţiei respective într-o perspectivă pe termen lung. Deoarece majoritatea politicienilor se caracterizează mai degrabă printr-un comportament ghidat de considerente pe termen scurt („miop”), este necesar ca deciziile de politică monetară să fie scoase pe cât posibil de sub influenţa procesului politic general.
Cât, cum și cui alocăm resursele sistemului național de cercetare? Prezent vs. perspective România alocă în 2019 Ministerului Cercetării și Inovării (Minister, de aici încolo) 0,17% din PIB, identic cu procentul de anul trecut. Este cel mai mic procent din PIB alocat cercetării în ultimii 10 ani, fiind chiar mai mic decât cel alocat în perioada de criză economică (0,23% din PIB în 2009). IdC-urile au multe redundanțe și nu sunt grupate în centre de excelență sau centre de servicii pentru comunitatea științifică. Două exemple: Academia Română are trei institute de cercetări socio-umane...
Experimentul mandatarilor, „micii capitalişti” din comerţul României şi spaima de îmbogăţire (1967-1969) Recent am redescoperit un document din arhiva fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român privind experimentul mandatarilor. Studiile iniţiate în primăvara anului 1967 au fost analizate de autorităţile comuniste de la Bucureşti la 28 iunie 1967, într-o şedinţă a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Apoi, Ilie Verdeţ a semnat la 4 august 1967 „Hotărârea nr. 1827 a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România privind aplicarea în mod experimental a unor măsuri de îmbunătăţire a activităţii de restaurante şi hoteluri”.Volumul ”Aspecte ale economiei româneşti în timpul Războiului Rece (1946-1991)” va fi lansat joi, 20 iunie 2019, la librăria Modul Cărtureşti (strada Academiei nr. 18-20, la parterul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti).Cumpara editia cartonata cu autograful autorului_-
Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei Chiar dacă a monopolizat cu succes puterea politică timp de aproape 4 ani, regimul oligarhic din Moldova a reușit să se opună remodelării scenei politice de către coaliția ACUM-Partidul Socialiștilor (PSRM) doar o singură săptămână (7-14 iunie 2019). Costurile menținerii la putere prin abuzarea neîntreruptă a Constituției și a instituțiilor de stat au sporit exponențial, ceea ce a afectat drastic aprobarea internă și externă față de Partidul Democrat, conferindu-i calificative negative deja ireparabile.
ANALIZA Votul „diasporei de acasă” pentru instituții „ca afară” A fost în 26 mai 2019 un vot pentru justiție? Da, dar pentru o justiție altfel înțeleasă decât cea pe linia ordonanței 13 din 2017 și a propagandei partidelor politice de la putere, de atunci până acum. Justiția făcută majoritar prin ordonanțe de autoapărare a castei de la putere, nu are de a face cu cea implicată în votul masiv din mai 2019. Mai exact, votul cumulat din 26 mai, poate fi citit ca susținere pentru reformarea instituțiilor interne...
Criza globală și răzvrătirea naturii. Ce se câștigă atunci când ceva se pierde? Mica Glaciație a urmat imediat unei perioade de încălzire globală (Medieval Climatic Optimum), care a durat cca 300 ani (cca. 1000 – cca. 1300), când, de exemplu vikingii au traversat Atlanticul de Nord și au stabilit așezări înfloritoare în Groenlanda, în Anglia creștea viața de vie, iar în vestul și centrul Europei s-au construit cele mai importante catedrale. Din cauze naturale multiple planeta noastră a suferit o reducere a temperaturilor medii globale cu 2°C începând din anul 1300.
Interviu cu Therese Pearce Laanela (International IDEA): Votul în străinătate nu este doar o problemă tehnică, este o discuție despre societate ”Orice fel de includere sau excludere a cetățenilor în lista celor care votează are implicații politice. De aceea, aceste discuții pot fi foarte contradictorii. Parlamentele ar trebui să ia aceste decizii, deoarece în final ele creează legea. Dar ceea ce am observat este că atunci când aceste decizii sunt luate pe motive politice pe termen scurt – de exemplu incluzând sau excluzând un grup care votează în diaspora – dinamica se poate schimba într-un timp scurt” Therese Pearce Laanela este șefa departamentului electoral de la International Idea.
Când mori de grija altuia Prestația publică a intelectualului, mereu tinzând să se acorde cu fetișurile ideologice ale vremii, cu poziția universitară ocupată sau râvnită, cu linia editorială a publicațiilor la care scrie sau speră să scrie, cu presiunea echipei de cercetare sau a grupului de referință, cu o extrem de costisitoare și de dificil de obținut identitate morală care e musai să fie cea specifică “iluminaților” vremii reprezintă, toți, factori care favorizează lepădarea de gândirea proprie. Multă-puțină câtă va fi fost, această gândire e sacrificată firesc și fără remușcări mai ales în numele succesului social ori academic.
Rusia, Moldova, Occidentul Ceea ce s-a discutat însă mult prea puțin la noi este înțelegerea contextului care a dus la această soluție neașteptată, de tip „deux ex machina”, practic negociată complet în afara cadrului politic autohton, de către Rusia, UE, în fapt în principal Germania și Franța, și Statele Unite. Soluție de care Maia Sandu și colegii ei, pe de o parte, și socialiștii lui Igor Dodon, pe de alta, au luat doar act și au pus-o în operă.

ESRI

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version