OPINII
Problemele transportului în comun din Bucureşti, în timpul „Epocii de Aur” (1965-1989) Recent, am deschis un nou „contingent” de documente româneşti. După ordonarea lor în funcţie de priorităţi, ne-am pregătit să continuăm cercetarea programului nuclear românesc, însă câţiva cetăţeni români au blocat brusc metroul bucureştean. Drept urmare, ne-am hotărât să schiţăm un proiect mai vechi privind transportul public în Bucureşti, în perioada în care la conducerea ţării s-a aflat Nicolae Ceauşescu.
Fondul pentru Modernizare: prioritatea zero pentru investiții în sectorul energetic românesc Sistemul energetic din România are nevoie acută de investiții. Fie că vorbim de zona de producție, transport sau distribuție, infrastructura energetică este una învechită care nu a văzut investiții pe măsura nevoilor în ultimii 30 de ani. De cealaltă parte, ne aflăm într-un moment de oportunitate, în care contextul dat de Pactul Verde European ne îndreaptă către o transformare tehnologică profundă.
Responsabilitate și iresponsabilitate în pandemie Epoca moderna abunda de situatii in care date clare au fost negate, respinse cu obstinatie, cu vehementa. Ai spune ca este firesc avand in vedere ca nu poate fi eliminata controversa in dialog, ca stimul pentru identificarea iesirii din impas (mai mare sau mai mic), pentru cautarea adevarului; intervin nu arareori si interpretari filosofice diferite.
Pune Germania în pericol planul de relansare de 750 de miliarde de euro al Uniunii Europene? Euroscepticii din Germania au pus gând rău planului de relansare al Uniunii. Vineri, Curtea Constituțională Federală a Germaniei a suspendat, printr-o măsură provizorie, ratificarea deciziei privind resursele proprii ale Uniunii Europene, votată recent de cele două camere ale Parlamentului federal din Germania.
O (pseudo)dilemă: Schimbarea sistemului sau schimbarea climei? De câțiva ani, o nouă fantomă bântuie Europa și America de Nord sub forma unei (pseudo)dileme: Capitalism sau climă? Răspunsul ecologiștilor este fără echivoc: Să schimbăm sistemul capitalist ca să oprim schimbarea climei sau, mai belicos spus, Lupta împotriva schimbării climei este o luptă împotriva capitalismului! Avem de-a face, în opinia mea, cu o încercare majoră de a introduce un cal troian marxist în societățile occidentale care n-au cunoscut „beneficiile” comunismului și socialismului.
Despre modelul standard al particulelor și metoda cercetării „O criză în fizică! Modelul standard este greșit!”, sugerează câteva titluri din presă, în urma anunțului că Large Hadron Collider a măsurat o violare a predicțiilor modelului standard al particulelor elementare. De fapt, noile rezultate nu sunt pe deplin surprinzătoare. Ele întăresc măsurători mai vechi: modelul standard al particulelor elementare trebuie extins, eventual cu o nouă forță fundamentală. Atenție, nu este vorba că modelul actual să fie greșit, ci ca el să fie îmbunătățit.
Drumul ecologic Transdelta. Partea a doua: soluția Este îmbucurător că s-au desfășurat o serie de dezbateri online pentru a definitiva sarcinile viitorului guvernator al Deltei Dunării. Tematica a fost dominată de dimensiunile turistică, ecologică, hidrologică, piscicolă, administrativă și antreprenorială dar s-au punctat și problemele localnicilor și s-a constatat, destul de firav deocamdată, nevoia de (re)gândire a relației dintre dezvoltarea comunităților locale și protecția mediului, mai ales că la începutul anilor 1990, miza pentru Delta Dunării era de a fi un model de dezvoltare sustenabilă.
Ce va urma? Republica Moldova va avea alegeri parlamentare anticipate? Pentru a produce acele schimbări pe care cetățenii Republicii Moldova și le doresc, este nevoie de o nouă majoritate politică în Parlament, de parlamentari care nu sunt corupți, șantajabili, traseiști și mai ales fără probleme penale. Practic este nevoie de o metamorfoză a întregii garnituri politice. Prea des în politicul moldovenesc am avut parte de “jocuri de șah” și de prea puține ori exponenții șarlataniei, înșelătoriei și stratagemelor au fost pedepsiți.
Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei Pe durata pandemiei, solidaritatea României față de țara vecină a fost pronunțată și a luat diferite forme. La începutul lui 2020, partea română a păstrat deschis fluxul de medicamente către Moldova (Martie 2020), în condițiile în care la nivel european și în exterior, instinctul egoismului național producea deficite în exportul de medicamente internațional.
Ce e democrația digitală Timpul petrecut pe Facebook a fost creditat cu puteri aproape magice – ori te face să-ți pierzi mințile și să votezi ce n-ai fi votat vreodată, ori nu te mișcă nici cât un vârf de ac. Ce e cert e că rețelele de socializare au dat fiecărui utilizator o voce, în termene și condiții pe care, conform legendei, nu le-a citit nimeni niciodată. Iar utilizator poate fi oricine – bunicii și părinții, guvernul oricărui stat, adolescenți, boți și troli în căutare de ținte.
Când ne paște pana națională de curent? Pentru a vedea riscurile de intrare în imposibilitatea de furnizare de energie electrică către industrie și populație avem în vedere numai energia securitară. Cunoaștem că în caz de condiții meteorologice nefavorabile (secetă, temperaturi scăzute, lipsa vântului, variația diurn – nocturn) nu există posibilitatea de a produce energie electrică.
Plurivalența căutărilor lui George Banu Când am aflat că Viață și teatru pe Scena lumiia apărut în fine nu am mai avut răbdare să o găsesc în rafturile librăriilor, am comandat-o direct de pe site-ul editurii, comanda fiindu-mi onorată în regim de maximă urgență. Am început, așadar, lectura, am masacrat cu felurite însemnări, note, observații, săgeți, semne paginile volumului.
Un necrolog jenant Pe data de 10 februarie 2021 s-a stins Acad. Dan Dascălu, fost Director General al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologii și fost Profesor Universitar la Universitatea POLITEHNICA din București. Pe site-ul Academiei Române s-a publicat un necrolog plin de umor involuntar, pe care îl atașez acestui scurt articol, cu câteva sublinieri.
Spre o lume împărţită între SUA şi China? Dacă puterea Chinei a devenit deja prea mare pentru ca SUA să o mai poată învinge în „competiţia extremă” de care vorbeşte Preşedintele Biden, iar Statele Unite la rândul lor nu vor accepta să predea cheile supremaţiei globale regimului comunist de la Beijing, atunci devine de la sine înţeles că altceva se va întâmpla inevitabil în sistemul internaţional. Cei doi giganţi nu se vor distruge într-un război nimicitor.
Oare când va veni momentul în care Radu Afrim va face film ? De mai bine de un an, lumea a devenit dacă nu nebună, în orice caz insuportabilă, că noi, actorii aceștia fără diplome, am ajuns să ne suportăm cu din ce în ce mai mare dificultate pe noi înșine, că inima și alte preparate din carne din care ne este alcătuită ființa sunt puse la încercare, agresate, supuse la felurite și dificile probe de rezistență de o blestemată pandemie.
Viitorul lumii islamice între „Marele Califat” și „Marele Orient Mijlociu”. Ce ne spun conflictele din Yemen și Libia Termenul de „Marele Orient Mijlociu” a fost folosit pentru prima dată în anul 2004 într-un raport al Carnegie Endowment For International Pace, desemnând la acel moment, destul de vag, pentru uzul Casei Albe, zona „lumii arabe” plus Afganistanul, Iranul, Turcia, Israelul și Pakistanul. În iunie 2006, secretarul de stat Condoleezza Rice a prezentat la Dubai[3] o „viziune asupra viitorului regiunii” pentru al doilea mandat al Administrației Bush, unde Marele Orient Mijlociu a devenit „Noul Orient Mijlociu”; viitorul, spunea cu acel prilej secretarul de stat american, va fi atins printr-un „haos constructiv”.
Conformiștii și specimenele Pe extravertitul cel pozitiv îl pasc două lucruri: conformismul și isteria. Cuminții, idealiștii, receptivii, impresionabilii, entuziaștii, ascultătorii pot fi luați pe sus de modă, trend, slogan, indemn, inițiativă, val, imagine publică, ideal. Ei au toate calitățile (dar și semnalmentele) să se insereze în sincronul impus de atmosfera generală pe care o creează evoluția unui fenomen.
Brâncuși. Cumințenia Pământului – Rugăciune O hârtie îngălbenită și ruptă păstrează câteva fraze mâzgălite într-o limbă franceză precară. Sculptorul descrie lapidar etapele muncii: „A fost imaginată, revăzută, iarăși revăzută, apoi iar imaginată și iar revăzută, a fost desenată, a fost redesenată, rotită, răsturnată, reașezată în picioare, iar și iar, muncă, muncă, muncă, muncă, multă, fără răgaz, cu efort, cu suferință“.
Primii paşi în proiectul nuclear românesc de obţinere a energiei electrice (1955-1970) (6) n anul 1960, academicianul sovietic Dmitri Blohinţev a ajuns la Bucureşti pentru a participa la câteva întâlniri organizate cu cercetătorii care lucrau la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. Din păcate, discuţiile pe care fostul director al centralei atomo-electrice de la Obninsk (situată la circa de 100 km sud-vest de Moscova) le-a avut cu specialiştii români au fost ignorate de fizicienii români care au făcut publice diferite amintiri în ultimii 30 de ani, iar documentele întocmite în cursul acelei vizite nu s-au publicat niciodată.
Legile justiţiei: moştenirea domnului Dragnea În această cheie a continuităţii moştenirii lui Liviu Dragnea se cere citit şi votul din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Desfiinţarea Secţiei Speciale nu înseamnă abolirea politicii intimidărilor şi privilegiilor, ci doar renunţarea la un organism ce devenise impopular: ceea ce se conservă este mecanismul destinat să protejeze clientela din magistratură a acelei grupări care a fost aliata activă a domnului Dragnea.

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by