OPINII
De ce este atât de importantă legea vaccinării? Este luna iunie, însă, și proiectul de lege a vaccinării este în continuare blocat în Parlament, cu toate că acesta a fost lansat de Ministerul Sănătății în aprilie 2017 (ca să ne facem o idee cât timp a trecut, pe atunci Nicolae Bănicioiu era Ministru al Sănătății; de atunci, s-au perindat alți 3 miniștri la cârma Ministerului Sănătății, pentru toți constituind ”o prioritate” legea vaccinării). În loc ca Parlamentul României să se transforme în misteriosul călător bine pregătit din deșert care să seteze cadrul legislativ pentru prevenirea unor alte epidemii, acesta tace.
Observații privind „contenciosul Trianonului” La nivel de atitudine, relațiile româno-maghiare se află astăzi la cel mai de jos nivel de după isteria antimaghiară de la începutul anilor 1990. Aproape întreaga elită politică are manifestări antimaghiare, o instituție cu valoare simbolică precum Academia tratează problematica maghiară analfabet și insolent. Te-ai putea aștepta la mai mult de la majoritatea populației?
De ziua Trianonului: cancanuri cu regina la Conferinţa de Pace din 1919 Dacă tot s-a stârnit discuţia zilele astea, cred că nu-i cale mai bună să petreceţi cu folos weekendul viitor la plajă decât citind cartea (groasă) a istoricei canadiene Margaret MacMillan despre conferinţa de pace de la Paris din prima jumătate a anului 1919. Îndrăzniţi: deşi bate spre 700 pagini, volumul e clasic, curge ca un policier şi merită. Sunt multe analize importante în el, dar şi vignete memorabile, iar autoarea nu pare să aibă vreun parti pris în aceste teme care inflamează încă Europa de Est, la 100 de ani după evenimente.
Despre dobânzi și despre joaca cu focul Săptămâna trecută, Banca Națională a decis reducerea dobânzii de referință cu 25 de puncte de bază (adică 0,25 la sută). A fost o decizie dificilă, într-un context macroeconomic și internațional dintre cele mai complicate. În situația de acum, de altfel, nu există soluții magice prin care băncile centrale să poată rezolva problemele, atât de complexe, cu care se confruntă economia mondială, iar deciziile sunt cu atât mai dificile într-o țară în care s-au acumulat dezechilibre macroeconomice de-a lungul anilor și a căror rezolvare nu poate în niciun caz să se realizeze doar prin pârghii monetare.
Dați ciolanul înapoi Academiei Oamenilor de Știință din România Supărați nevoie mare că li s-a luat renta viageră de câteva mii de lei pe lună, marii academicieni, în frunte cu Ion Iliescu, Ecaterina Andronescu, ÎPS Teodosie și acoliții lor (e.g., Sorin Cîmpeanu) au trecut discret un proiect de lege (PL-x nr. 46/2020) prin Parlament, trimis ieri spre promulgare. Ia ghiciți, ce prevede acesta? Obligativitatea ca Guvernul să le dea înapoi ciolanul, adică vreo 10 milioane lei anual. Cireașa de pe tort: propunerea de livrare a ciolanului vine de la Deputat PNL Florica Cherecheș (aici, pagina 5, punctul 8).
Intram pe 5 iunie in zona ”junk”? 5 iunie 2020 este cea mai importantă dată din calendarul economic a anului în curs, pentru România. Vom afla dacă țara noastră își va menține rating-ul BBB- (perspectivă negativă) sau dacă vom fi retrogradați în rândul țărilor din categoria „Non-investment grade”, de către Standard&Poor’s.
Resursa umană – vulnerabilitate majoră a energeticii românești Există un consens: industria energetică românească se degradează de la o zi la alta. Începe de la lipsa de viziune, trece prin managementul defectuos și ajunge la lipsa de muncitori energeticieni. Toate palierele duc lipsă de profesioniști care pot furniza expertiză. Dicționarele explică vulnerabilitatea ca o parte slabă, neconvingătoare, sensibilă, lezabilă, cu defecte, atacabilă, ușor de rănit. Un punct slab! Profesioniștii rămași în sistem, foarte puțini, spun că înainte de 1989 exista o foarte bună școală de energetică.
Tratatul de la Trianon – eveniment cu semnificaţie pentru viitor sau sfârşitul unei perioade istorice? (I) Mai puţin cunoscut este faptul că liderii politici maghiari au susţinut la un moment dat demersurile lui Masaryk. Mihaly Karolyi i-a trimis un mesaj la sfârşitul lunii octombrie 1918 în care îşi exprima dorinţa ca Republica Populară Maghiară să colaboreze cu noul stat cehoslovac. Atunci când se discută cauzele Tratatului de la Trianon, trebuie avut în vedere aspectul extrem de relevant legat de existenţa unui guvern bolşevic la Budapesta care dorea exportarea comunismului în statele nou create după destrămarea dublei monarhii, mai ales în Cehoslovacia şi România. Internaţionalismul de tip comunist a intrat în coliziune directă cu tendinţa elitei maghiare de a păstra într-o formă sau alta dubla monarhie.
Cum se desfășoară viața religioasă post-pandemie? Pandemia s-a suprapus peste Paștele creștin, Pesah-ul iudaic și Ramadanul musulman. Temându-se ca manifestările religioase să nu devină focare de infecție, majoritatea guvernelor au luat măsuri de prevenție eficiente din punct de vedere sanitar, dar la limita exigențelor libertății religioase din punct de vedere juridico-politic. În Germania (30 aprilie), Franța (18 mai) și SUA (29 mai) controlul constituțional a cenzurat comportamentul anti-rule of law al autorităților reamintindu-le că limitarea activităților religioase trebuie făcută proporțional cu scopul restricțiilor generale. Chiar și pe timpul stării de urgență sau alertă, statul trebuie să reglementeze în interiorul unui cadru juridico-politic democratic, în consonanță cu exigențele și practicile internaționale, predictibil și nediscriminatoriu.
Complexul Covid față în față cu viitorul Europei Criza globală Covid este mai degrabă o oportunitate pentru Europa, decât o tragedie oarecare în istorie. Uniunea Europeană a intrat într-un blocaj de ceva ani, iar motivele acestui blocaj, bine știute de altfel, ar fi: (i) respingerea Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa(1); (ii) criza economică mondială sau Marea Recesiune, din decembrie 2007 – iunie 2009; (iii) criza refugiaților care a urmat Primăverii Arabe și a pus sub presiune frontiera sudică a Europei începând cu anul 2015, facilitând ascensiunea populismului, renașterea dreptei și constituind cadrul favorabil pentru Brexit; (iv) Brexitul.
De ce să nu scriem despre Trianon Am primit mai multe invitații onorante de a contribui la diferite antologii – dintre care două cu adevărat impresionante – cu un text dedicat centenarului Trianonului. I-am întrebat, desigur, pe toți coordonatorii de volum cine și ce mai figurează în culegere, și mi-au răspuns cu toții că vor figura doar autori maghiari. Mie mi se pare un lucru lipsit de sens. Decizia de la Trianon atinge în mod direct încă cel puțin opt națiuni în afară de cea maghiară.
Coaliţia pentru familie revine Promulgarea de către Preşedinte a Legii 45 din 3 aprilie 2020 (ea însăşi completare a Legii 272 din 2004 referitoare la Protecţia şi promovarea drepturilor copilului) – ce prevede obligativitatea desfăşurării semestriale a unei ore de Educaţie pentru viaţă şi sănătate (unde se poate face şi educaţie sexuală) – a declanşat reacţia unor parlamentari (PSD şi PNL), care s-au gândit s-o saboteze introducând un amendament care solicită obligativitatea acordului scris al părinţilor. Bineînţeles, e scoasă în faţă “grija faţă de copii”: ni se spune că ora aceasta – al cărui conţinut, defalcat pe ani de studiu (să nu uităm că sunt doar două ore pe an!), nu l-a văzut încă nimeni – e menită a pune capăt în mod brutal “inocenţei” “copiilor noştri”.
Legea vaccinării și rolul medicilor în educarea populației "Dragi părinți, Avem plăcerea de a vă informa că unul din cinci copii va avea nevoie de spitalizare în urma participării la tabăra noastră, iar doi copii dintr-o mie își vor pierde viața. Destul de mulți se vor plînge de otită, diaree, pneumonie sau chiar encefalită, dar vă garantăm o experiență de neuitat. Vă așteptăm cu drag!" Și acum vă întreb; v-ați trimite copiii într-o astfel de tabără? I-ați lăsa în grija acestor oameni? Ați vota un partid care ar promova inființarea unor astfel de instituții și i-ar apăra de răspunderea penală pe organizatori?
Donald Trump vs Twitter În ciuda concurenței altor subiecte cu mare impact internațional, în primul rînd accentuarea tensiunilor geopolitice dintre Statele Unite și China, disputa Donald Trump – Twitter a fost și ea intens mediatizată. Pe bună dreptate, pentru că are o semnificație mai largă, aduce în discuție maniera în care ne raportăm la rețelele sociale în general, la impactul acestora în plan politic și societal în ansamblu. Pot fi rețelele sociale, cu trimitere în principal la Twitter și Facebook, considerate doar niște platforme tehnologice neutre, asemănătoare unor companii de telefonie sau a celor care oferă acces Internet, în condițiile în care decid să dea avertismente utilizatorilor, să eticheteze conținutul pe care îl distribuie sau chiar să suspende conturile acestora?
Daniel Dăianu: Iesirea din "Marea Inchidere" (Lockdown) si controversele ce o inconjoara Astern aceste randuri fiind solicitat sa raspund la cateva intrebari privind “Marea inchidere” (shutdown/lockdown) si modul si ritmul de atenuare a restrictiilor. Textul acesta poate fi vazut ca urmare a altora (vezi aici sau aici) si cer ingaduinta daca voi repeta ganduri exprimate deja. Sunt cateva chestiuni tratate: daca putea fi evitata “’marea inchidere” (shutdown/lockdown); daca exista o disputa intre epidemiologi si medici, de o parte, si economisti, oameni de afaceri, de alta parte; cum are loc “’iesirea” din acest lockdown. Putea fi evitata “Marea Inchidere”’?
Marea reinventare Au trecut, iată, câteva luni de când lumea s-a închis; de când suntem siliți, zi de zi, să ne reinventăm viața în gesturile ei cele mai mărunte. Și asta ne ține adesea ocupați cea mai mare parte din zi. Suficient de ocupați cât să nu băgăm de seamă cum se schimbă lumea din jurul nostru. Doar că în ultima vreme s-au înmulțit veștile care ar trebui să ne dea frisoane. Marile universități anunță, una după alta, că trec la cursuri online.
Dilemele existențiale ale seducătorului domn Nae Ionescu „Seducătorul domn Nae. Viața lui Nae Ionescu” este titlul biografiei recent apărute sub semnătura Tatianei Niculescu, tocmai în anul în care s-au împlinit 130 de ani de la nașterea și 80 de ani de la moartea lui Nae Ionescu (16.06.1890 – 15.03.1940). Nu doar momentul, ci și titlu este cum nu se poate mai potrivit, mai ales dacă, urmând definiția propusă de Gabriel Liiceanu, înțelegem prin seducător pe cineva care „vine să ne se-ducă, să ne ia de mână, să ne scoată de pe drumul mare al vieții și să ne ducă de o parte, de acea parte în care ni se dă șansa să ne regăsim cu viața noastră trăită ca destin, ceea ce înseamnă: trăită pe cont propriu” = Puteti cumpara cartea Tatianei Niculescu de pe GiftBooks.ro
Oltenia habsburgică: prima tentativă de integrare europeană a românilor În 1714, Constantin Brâncoveanu și coconii săi au fost uciși la Constantinopole, după ce au suferit torturi cumplite. Doi ani mai târziu, Cantacuzinii care l-au pârât au avut aceeași soartă. Cam tot atunci, Nicolae Mavrocordat, răpit de austrieci pentru politica sa anti-habsburgică, a fost cazat confortabil în centrul Sibiului, după ce fusese primit în oraș cu onoruri militare; comandantul militar al Transilvaniei, generalul Steinville, îl invita adesea să prânzească împreună, la un restaurant de lux. [1]
Dobânda negativă: anomalie care tinde să devină regulă Creditul (lat. creditum) există din cele mai vechi timpuri, cu mult înainte de formele primitive de bani, de bănci și de industrie. Se presupune că primele monezi au apărut în Europa în sec. VIII-VII î.Hr., însă unele documente sumeriene din jurul anului 3.000 î.Hr. consemnează folosire sistematică a creditului sub forma cedării temporare a unor cantități de cereale sau de metale. Accesul la bunurile sau banii altcuiva a avut întotdeauna un anumit „preț”, care în istorie a purtat diverse denumiri: de la prayog – în sanscrită la intérêt, interest, dobândă etc. – în limbile europene moderne.
Viteza tehnologiei, viteza Educației. Despre un decalaj De câteva luni, sistemele școlare din întreaga lume, practic, sunt forțate să treacă, cu cât mai mult și mai multe, în online. Viteza cu care s-a oficializat această forțare sacrifică, însă, părți din conținutul Educației. Se știe, o lecție, un curs, un seminar trebuie construite altfel pentru a fi accesabile online în comparație cu ce s-a întâmplat până acum. Educația in presentia este deturnată spre metamorfoza ei digitală unde, între probleme, apare și aceea a decalajului care se produce, la mai multe nivele

ESRI

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by