OPINII
Aplicaţii pe Teatrul de Acţiuni Militare de Sud-Vest al Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (1973-1989) În ultima lună au fost difuzate în România mai multe ştiri despre conducerea armatei române şi problemele cu care se confruntă militarii. Publicul a aflat, de exemplu, că avioanele de vânătoare F-16 nu au zburat la parada organizată la Bucureşti din cauza condiţiilor meteorologice, dar au participat la parada de la Alba Iulia, din aceeaşi zi (1 decembrie 2018). A urmat o dispută politică referitoare la numirea unui nou şef al Statului Major General al Armatei, în condiţiile în care la conducerea Ministerului Apărării Naţionale au ajuns trei – repetăm, trei politicieni – în ultimii doi ani.
Despre recesiuni si semnale nebagate in seama Voi aborda altfel discutia despre recesiuni, incercand sa argumentez ca ele nu sunt chiar atat de impredictibile cum se crede – sau asa cum se doreste sa credem noi, oamenii de rand. M-am saturat sa aud “argumentul’ ca de vina este criza sau recesiunea, de parca ele ar fi venit asa, pe nepusa masa. Si trebuie sa intelegem ca este vital sa avem strategii si bugete care sa tina cont de ele...
Starea energiei americane în 2019: mai abundentă, mai sigură, mai curată Începând din 2012, Statele Unite sunt cel mai mare producător combinat de petrol și gaze din lume. Mai mult, în 2018, producția americană de țiței a depășit 11 milioane barili/zi, mai mult decât dublul producției din 2008, devansând Rusia și devenind cel mai mare producător de țiței din lume. Creșterea spectaculoasă a producției domestice de petrol și gaze a însemnat, printre altele, locuri de muncă pentru mai mult de 10,3 milioane americani și cele mai scăzute importuri nete de petrol din ultima jumătate de secol. Numai cu începere din 2005, importurile s-au redus cu 70%!
Seara la Ateneu. Cu ce rămânem după discursul lui Donald Tusk Donald Tusk este un om politic viu, autentic, iar cei care îi cunosc stilul își dau seama că discursul de aseară a fost unul gândit cu propria minte și scris cu propria mână. Niciun scriitor de discursuri nu ar fi putut ști că primul autoturism din familia lui Tusk a fost o Dacie sau că socrul fiului său conduce acum tot o Dacie. Dar, chiar și pentru cei care îl cunosc deja de mult timp pe politicianul Donald Tusk, succesul discursului de joi a fost o surpriză plăcută.
Atipia și recurența afacerilor globale în anul 2019 Autonomia strategică europeană visată de Germania și Franța (în tandem sau individual) au îmbrățișat la nivel simbolic în 2018 deznodământul celebrului vapor Titanic. Lipsa de asumare strategică europeană raportată la manevrele Rusiei reafirmă importanța și rolurile complementare de descurajare ale NATO și SUA pentru apărarea bătrânului continent. Anul 2019 trimite la răsuciri în pas de vals sau, mai pătimaș, în ritm de tango, între Washington și Bruxelles pe tema asumării costurilor pentru apărarea europeană.
Populismul PSD, faza pe curs valutar Luați legea gravitației ca exemplu, un stat poate emite un act prin care să o abroge și să fixeze constanta aia pe zero. Singurul efect ar fi o suită de tragedii din partea celor care n-ar înțelege diferența sus pomenită și ar încerca să experimenteze nou instituita imponderabilitate aruncându-se de pe bloc. Cumva, la fel e și aici, din păcate PSD nu se aruncă ei înșiși în gol, aruncă economia națională, și implicit prosperitatea cetățenilor români.
Al patrulea front În fața schismei religioase a lumii creștine de astăzi, al cărei teatru de confruntare este Ucraina, Biserica Ortodoxă Română se află în fața unei decizii istorice. Confruntarea titanilor în estul României, mutată pe frontul religios, deschide perspectiva rarisimă a unor oportunități de șah geopolitic fără precedent în istoria recentă a acestei Biserici. Varianta cea mai curajoasă (și cea mai riscantă totodată) pe care o poate lua în calcul în momentul de față Biserica Ortodoxă Română este reintegrarea românilor din Ucraina în viața spirituală și duhovnicească a României, prin reînființarea Mitropoliei Bucovinei...
Sănătoși să fim, de restul ne ocupăm mai târziu Unul dintre câștigătorii celei mai populare loterii spaniole e un român de 16 ani, Cosmin, care trăiește în Barcelona de când avea 5. După aflarea veștii, Cosmin își face fotografiile de rigoare – una mai ales, ”ca să mă creadă iubita mea” – e fericit, zice ”sigur le voi cumpăra câte ceva și părinților mei”. Tatăl, român, inginer, declară: ”Cel mai important e că suntem toți sănătoși, că suntem fericiți, că trăim într-un loc frumos și că avem vecini buni”. Dacă ar fi zis doar partea cu sănătatea, tatăl lui Cosmin ar fi fost un bun român, nici nu mi-ar fi atras atenția.
Acest pustiu numit depresie Două lucruri sunt tulburătoare în depresie. Pierderea dragostei de viață și absența strigătului de ajutor. Depresia nu piuie. Cum piuie, de pildă, frigiderul dacă i-ai uitat ușa deschisă. Un om e mort pe dinăuntru și nimic dinspre el nu trage semnalul de alarmă. Depresia nu strigă după ajutor. Omul firesc, omul de viață a fost înlocuit de omul mort. Are exact aceleași trăsături, dar nu mai e viu pe dinăuntru. Imbracă aceleași haine, are aceeași formă a degetelor și a trunchiului, are aceleași gînduri (nu s-au dus nicăieri) dar s-a lăsat vălul. Face toate gesturile de sub văl.
Incertitudinea și economia Dezbaterile cu privire la măsurile de politică economică adoptate recent de autoritățile române evidențiază multiplele genuri de riscuri și de incertitudini cărora acestea le dau naștere, de la creșterea costurilor de finanțare ale populației, întreprinderilor și statului la posibila intrare a economiei în recesiune. Ne propunem să prezentăm pricipalele canale prin care se transmit în economie efectele negative ale situațiilor de incertitudine create de politica economică.
Noile suprataxe afectează inclusiv antreprenorii: firmele vor achita facturile mai mari și finanțările vor fi mai scumpe Am observat în ultimele două săptămâni o retorică cu argumente care arată că doar firmele mari, mai ales multinaționalele, vor fi afectate de măsurile fiscale anunțate peste noapte de Guvernul Dăncilă înainte de Sărbători. Ei bine, cine refuză să vadă cum ordonanța anti-business lovește, de asemenea, firmele mici, plus consumatorii finali, nu înțelege economie și nici nu este implicat la firul ierbii, printre activitățile antreprenorilor români.
Înființând fonduri, descurajând investiții sau reflecții asupra unui capitalism original La finele lunii octombrie 2018, adică după aproape șase ani de negocieri între guvernele României (Ponta I, II și III, Cioloș și, în fine, Liviu Dragnea I, II și III) și compania kazahă ce deține rafinăria Petromidia (KazMunaiGaz), părțile au bătut palma și au pus bazele Fondului de investiții kazah-român, prevăzut ca una dintre soluțiile de lichidare a datoriei istorice bugetare a fostei companii controlată de omul de afaceri și politicianul Dan Costache ”Dinu” Patriciu, astăzi dispărut dintre noi.
Trecutul care ne bântuie Unul dintre ultimele evenimente ale lunii decembrie din anul ce tocmai a trecut mi-a rămas adânc întipărit în minte. În seara de sâmbătă, 22 decembrie a fost organizat un marș de comemorare a eroilor din 1989. În anii din urmă, aceste comemorări mi-au lăsat un gust de cenușă.
O necesară taxare a prostiei Ținând cont de actul care a provocat-o, și emitenții acestuia, discuția despre „profitul multinaționalelor” este un exercițiu de despicat în patru firul căzut de la baba care se piaptănă. Pornește de la descoperirea surprinzătoare a apei calde: așa-zisele „multinaționale” caută să-și maximizeze profitul propriu, în dauna celui taxat de stat. La fel ca absolut orice agent economic rațional, firmă sau persoană, în moduri și magnitudini diferite.
In apărarea Facebook. Oarecum… Săriţi, Facebook (sau Google, YouTube, Twitter etc) sunt de fapt corporaţii care fac afaceri profitabile în industria de reclamă, cu un model de business carete face să petreci cât mai mult timp la ei în reţea. Adică “engagement maximization”, în technospeak. Conţinutul se subordonează acestui scop. Oh my God, bătrânii rechini din mass media tradiţionale dau ochii peste cap, e prima oară când aud aşa ceva!
România Educată – La (un nou?) început de drum Orice discuție sau dezbatere critică a proiectului România Educată ar trebui să pornească de la o înțelegere clară și onestă a intențiilor sale declarate și nu de la ce am crede, dori sau visa noi să se întâmple. Asta este proiectul pe acesta îl analizăm, și cu el, bineînțeles modificat după dezbateri, putem încerca să lucrăm ÎMPREUNĂ, colaborând, explicând unii altora, înțelegând alte puncte de vedere, ascultându-ne recipro
Habemus taxa pe lăcomie. Lăcomia cui? Anunțată cu mare pompă în chiar Postul Crăciunului, taxa pe lăcomie a reprezentat o victorie de imagine a inițiatorilor. Creștinismul a inclus lăcomia în lista păcatelor, iar o perioadă atât de încărcată de spiritualitate precum Sărbătoarea Crăciunului reprezenta un moment excelent pentru a lansa o cruciadă contra acestui păcat. Dar nu despre aceste exerciții de PR vreau să spun câte ceva, ci despre unele mecanisme economice ascunse în spatele acestei taxe.
Devirilizarea și orizontul îngust: două tare politice ale intelectualității românești Cei care se ocupă de piața politică și disfuncționalitățile democrației liberale din țara noastră semnalează absența liderilor care să poată furniza o alternativă la clasa politică actuală cu două surse posibile: zona antreprenoriatului și zona culturală. Denumesc generic bazinul de extracție cultural ca fiind intelectualitatea românească. Liderii se afirmă și se dezvoltă de la sine, pot fi eventual sprijiniți, nu îi ia cineva cu penseta și îi pune în față
Două creaţii sovietice: Direcţia Superioară Politică a Armatei şi Divizia 1 Voluntari Români „Tudor Vladimirescu – Debreţin” Deoarece există, în continuare, o tendinţă a autorităţilor politice de la Moscova să amestece evenimentele istorice din urmă cu 75 de ani în relaţiile dintre Federaţia Rusă şi România, încercăm să ne reamintim, în limita posibilităţilor noastre, despre simbioza care a existat între Direcţia Superioară Politică a Armatei (o instituţie creată după modelul sovietic în România) şi unităţile militare înfiinţate de autorităţile sovietice în anii 1943 şi 1945, din prizonieri români, pe teritoriul U.R.S.S.
2018 – Momente cheie ale distanțării României de UE Anul 2018 a fost un an sumbru pentru integrarea europeană a României, iar lipsa de comunicare și degradarea relațiilor cu Uniunea Europeană nu puteau fi mai inoportune, dat fiind că România va prelua de la 1 ianuarie Președinția Consiliului UE. Afirmațiile autorităților europene au fost deseori răstălmăcite de reprezentanții partidelor aflate la guvernare. Atât presa, cât și organizațiile non-guvernamentale au încercat să demonteze discursul anti-european. Consecințele răcirii relației României cu UE nu se opresc la granițele țării. Din păcate, această strategie de decredibilizare a UE în fața cetățenilor români a afectat în mod ireparabil imaginea României pe plan european...

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version