OPINII
Se poate mai rau in Cercetarea Romaneasca? SE POATE! Dupa socul PISA, a discuta despre viitorul cercetarii in Romania pare inutil si fantezist. Am intrat parca intr-o spirala a auto-distrugerii, nu ne mai pasa ca ne condamnam singuri la sub-dezvoltare si inapoiere, importante sunt niste pozitii si privilegii vremelnice. Situatia este cat se poate de clara, daca nu merge Educatia nu va merge nici Cercetarea.
Cercetător român de top trimis la plimbare de instituțiile românești, acceptat de japonezi, americani și mexicani – interviu cu Vlad Manea Cum reușește Mexicul să aibă o universitate în plutonul fruntaș de 100 cele mai bune universități din lume în timp ce România se zbate să stea în top 1.000 cu ale sale universități. Cursurile învechite („la nivelul anilor ‘65”) care încă se predau la universitățile românești. Consangvinizarea academică din România și cum sistemul de cercetare românesc este practic sugrumat de sistemul PCR (Pile, Cumetrii, Relații)...Vlad Manea (H-index WoS = 21) este în prezent membru al Academiei Mexicane de Științe, cercetător senior în cadrul UNAM, are peste 2.000 de citări.
Securitatea energetică, pilon al securității statale: cazul polonez și o scurtă trecere în revistă asupra proiectului vecinilor bulgari În decembrie 1972 guvernul comunist de la Varșovia aproba primul program polonez de construcție a unei centrale nucleare lângă satul Kartoszyno din Pomerania, în nordul Poloniei, la aproximativ 54 km nord-vest de capitala regională Gdańsk, pe malul lacului Żarnowieckie. Dar decizia nu a fost și implementată, pentru că imediat după ce a fost luată s-a decis schimbarea amplasamentului, fiind preferat un sit apropiat de Żarnowiec, câțiva kilometri spre nord, tot pe malul lacului Żarnowieckie.
Școala şi egalitatea de şanse Să fim oneşti: românului nu-i place egalitatea. Nici măcar atunci când o clamează. Vârstnicii care contestă “pensiile nesimţite” ale diverşilor rentieri ai lumii noi nu o fac în numele egalităţii, ci în cel al invidiei: adică de ce să aibă ăia şi noi să n-avem? Ce, noi n-am muncit? Noi nu merităm? Noi nu suntem oameni? Nici statul comunist – care se pretindea egalitar – nu era populat de cetăţeni cu acest crez: ruralii erau dispuşi la orice pentru a-şi împinge copiii spre “domnie”, iar intelectualitatea urbană, dimpreună cu cadrele de partid (care monopolizaseră poziţia burgheziei interbelice) voia să-şi păstreze statusul social.
Deontologia scoasă din programa facultăților de comunicare Într-o societate dispusă să coboare tot mai mult ștacheta corectitudinii și a eticii după modelul nefericit al menajeriei politice, ideea că în PR și în zona comunicării publice nu este relevantă etica profesională, deci nu e necesar ca studentul să fie dotat la absolvire cu setul de norme și practici deontologice, este o imensă eroare.
Orientul Mijlociu, după cele două războaie din Golful Persic (1980-1988 şi 1990-1991) Diferendele tribale şi dinastice, care s-au perpetuat de-a lungul secolelor, au marcat puternic Orientul Mijlociu. Animozităţile istorice şi culturale şi conflictele pentru controlul resurselor naturale, în condiţiile menţinerii graniţelor trasate de puterile coloniale după primul război mondial, au accentuat tensiunile existente. Nici chiar mişcările pro-arabe nu au reuşit, după anul 1950, să învingă obstacolele care stau în calea formării unui mare stat unic arab. Rând pe rând, Egiptul, Siria şi Irakul au fost percepute ca o ameninţare majoră la adresa ţărilor din întreaga zonă, ca urmare a orientării politice adoptate de liderii politici ai celor trei state.
Câteva întrebări legitime despre poluarea nocturnă din București De câteva luni, noaptea și în weekend, poluarea cu praf (PM 2,5 și PM10) atinge în mod frecvent cote alarmante, potrivit măsurătorilor făcute de rețelele independente. Recordul a fost atins weekend-ul trecut când rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului - airly.eu - a înregistrat depășiri cu aproape 700%, comparabile cu cele înregistrate la Sydney, unde sunt incendii devastatoare de câteva luni. Rețeaua oficială de monitorizare nu prea funcționează cum trebuie de 10 ani, având nevoie de reparații, deci avem date incomplete. Cu toate acestea și cele câteva stații oficiale care făceau măsurători au înregistrat depășiri de până la 400%.
Două decizii urgente pentru sectorul energetic în prima parte a anului 2020: CE Oltenia și Marea Neagră Anul acesta va consemna ultima șansă pentru ca CE Oltenia să rămână și în viitor cu o contribuție însemnată în producția de energie electrică. Totodată, 2020 este un an cheie pentru luarea unei decizii finale de investiție în cel mai mare perimetru offshore de gaze naturale din Marea Neagră.
Venus de la Poiana Cireșului. Despre o statuetă falsă și o mistificare arheologică În vara aceasta ar fi avut loc, chipurile, o descoperire arheologică senzațională. Pe un șantier paleolitic de tradiție, la Poiana Cireșului, lângă Piatra Neamț, s-a găsit o statuetă de gresie reprezentând o Veneră paleolitică (1), absolut întreagă. În decembrie am fost invitat la Târgoviște unde a fost prezentată publicului marea descoperire într-o expoziție dedicată care detalia în panouri și contextul precis al descoperirii: în situl paleolitic de la Poiana Cireșului. Când am văzut invitația cu poza statuetei primul meu gând a fost că este un fals.
Când sunt ok pensiile speciale: mic îndreptar de public policy În engleză e o vorbă: se poate întâmpla să ai dreptate, dar cu argumentele greşite. Atunci cazi în confuzii din care nu mai ieşi, mai ales în toiul vreunei dezbateri publice prin care vrei să ajungi şi la o decizie aplicabilă. Un exemplu e polemica înfierbântată pe marginea pensiilor speciale din România, pentru magistraţi, militari, diplomaţi, aviatori, funcţionari sau primari, devenită tot mai relevantă în ultimii ani pe măsură ce guvernele succesive au împrăştiat cu generozitate aceste “drepturi sociale”, din diverse motive. (* vezi nota de subsol, cât de complicat e cu drepturile astea sociale)
Atacul american asupra generalului Suleimani: context, reacții, consecințe Asistăm la o retorică inflamată la Teheran, la îngrijorări și chiar la o panică mediatică în America și Europa, dar consecințele uciderii arhitectului extinsei rețele de influență iraniene din Orientul Mijlociu, bazate pe grupări teroriste finanțate și sprijinite logistic de la Teheran, sunt destul de greu de estimat. Ca de obicei în astfel de situații granița dintre „prea puțin” și „prea mult” în cazul calibrării reacțiilor față de multiplele provocări și atacuri teroriste iraniene din ultima perioadă este extrem de fluidă.
Paradoxul progresului (III) – Când se obține mai mult din mai puțin… Cu doi ani în urmă, sugeram un posibil experiment de gândire: Să ne imaginăm că tocmai am pășit în secolul al 22-lea. Să ne mai imaginăm un profesor de istorie, undeva pe glob, care le dă un extemporal elevilor săi cu tema următoare: Numiți câteva dintre cele mai importante invenții sau inovații care au marcat economic începuturile secolului al 21-lea, la fel de mult cum avionul, Fordul Model-T și penicilina au definit secolul al 20-lea ori motorul cu aburi, locomotiva și sonda de petrol au definit secolul al 19-lea.
Premisele intervenţiei militare a S.U.A. în regiunea Golfului Persic (1990) Ocuparea Kuweitului de către unităţile armatei irakiene, la 2 august 1990, a fost o operaţiune violentă, de mare amploare, desfăşurată în Orientul Mijlociu după căderea Zidului Berlinului (eveniment care a permis crearea premiselor necesare reunificării Germaniei şi încheierii Războiului Rece). Conflictul declanşat de dictatorul Saddam Hussein a produs stupoare în întreaga lume. Organizaţia Naţiunilor Unite a fost surprinsă de rapiditatea operaţiunii irakiene, iar ştirile despre invazie au amplificat temerile în rândul statelor din vecinătate – în mod deosebit, în Arabia Saudită şi Israel.
Foc și fum în sala de operație: studiu de caz Cazul de malpraxis cu consecințe fatale petrecut înainte de Crăciun într-o sală de operație a Spitalului de Urgență Floreasca din București a încins spiritele și a zdruncinat, dacă mai era nevoie, încrederea în sistemul de asigurări de sănătate. Știrea despre această tragică întâmplare a fost postată pe Facebook de un deputat-medic, nu întotdeauna apreciat de confrați, dar bine cunoscut pentru vizitele de lucru prin unitățile medicale și semnalarea neregulilor, arhicunoscute, cold cases, trenante, mușamalizate sau recent întâmplate .
Vis din noaptea de Anul Nou Merg liniștit pe stradă. Mi se alătură un cal roib care merge în paralel cu mine, pe lângă trotuar. Din când în când, îmi aruncă câte o privire. E frumos și îngrijit. Deodată, urcă pe trotuar și, din lateral, își urcă brusc picioarele din față pe umărul meu stâng, continuând să meargă în felul ăsta în pas cu mine. Îmi e incomod și nu știu cum să fac să-l conving să-și dea jos picioarele de pe umărul meu. Am nevoie de ajutor.
DUPĂ 30 DE ANI (IV): Condiția Bisericii în România post-revoluționară În anii nouăzeci, o proporție covârșitoare a cetățenilor României, 80-90% din populație, se declarau a fi credincioși, ba chiar credincioși practicanți. Cei mai mulți dintre aceștia aparțineau, desigur, de Biserica majoritară, Ortodoxă. Încă de pe atunci, însă, eu aveam impresia, ba chiar convingerea, că aveam de-a face de fapt cu un trompe l‘œil, cu o iluzie optică – că doar trăiam alături de și împreună cu acești credincioși declarați, și ceea ce văzusem și observasem erau niște carențe enorme, un vacuum imens, de vaste dimensiuni sociale, privind educația și formarea religioasă a acestor credincioși formali (cu consecințele de rigoare pe plan etic, social, politic și economic
Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019 Contrar prognozelor nefaste, Moldova a ieșit de sub orbita oligarhică de guvernare, generatoare de deformări în agenda europeană de-a lungul anului 2018. “Primăvara anti-oligarhică” produsă în 2019, fără implicarea societății în proteste, a creat un teren fertil pentru angajarea mai activă a guvernanților în reforme. Chiar dacă de natură temporară, schimbările politice de amploare, pentru o țară mică precum Moldova, au generat speranțe ambițioase legate de regenerarea europtimismului populației.
Despre Rusia, cu tristețe Acest articol este construit pe reflecțiile mele legate de Rusia de astăzi și ambițiile sale de mâine, iar nevoia de a-l scrie a apărut dintr-un fapt aparent banal, un schimb de idei cu un amic apropiat care crede că, deși este adevărat că Federația Rusă se comportă arbitrar pe scena internațională, nu diferă fundamental în atitudinea pe care o afișează de alte mari puteri ale lumii, așa cum sunt Statele Unite ale Americii, mai nou China și, desigur, statele Europei Occidentale.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, îl felicită pe Nicolae Ceauşescu (19 decembrie 1989) Timişoara, 19 decembrie 1989. O autoizotermă este încărcată la morga Spitalului Judeţean din localitate cu 43 de trupuri neînsufleţite ale unor cetăţeni, împuşcaţi în timpul acţiunii de reprimare a protestatarilor din oraş, desfăşurată în perioada 16-18 decembrie 1989. Autovehiculul a plecat spre Bucureşti în dimineaţa de 19 decembrie, la ora 05.45, şi a ajuns la crematoriul „Cenuşa” din capitala României în aceeaşi zi, în jurul orei 17.45 – unde cadavrele au fost incinerate.
… despre intelectualii mergand dupa raza. Si despre pastorii care se sfatuira … sau despre cei trei magi de la Rasarit. Sau despre inteleptii de la Rasarit. Sau despre regii (craii) de la Rasarit. Despre care nu stim, de fapt, dac-au fost trei sau mai multi. Sau poate mai putini. Poate au fost doar doi. Evanghelia lui Matei 2, singura in care sunt pomeniti, nu le precizeaza numarul. In unele traditii se spune c-ar fi fost chiar doisprezece, precum apostolii. Le stim si numele – desi, de fapt, nu le stim numele, ca nu e pomenit nicunde in Evanghelii: Melchior, Caspar (sau Gaspar) si Baltazar.

ESRI

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by