OPINII
De ce lupta anti-corupție trebuie recalibrată? Combaterea fermă a corupției este o necesitate clară în România pe termen scurt, mediu și lung. Erorile nu trebuie să conducă la afectarea principiului politicii respective. În caz contrar, vom deveni timp de decenii o republică bananieră în sensul cel mai de clișeu al expresiei din punctul de vedere al infracționalității, arbitrariului decizional și neglijării meritocrației.
C.E.O., bătrâna doamnă a energeticii românești și viitorul său incert Pentru România funcționarea acestui complex energetic – în fapt un colos energetic (la scara țării noastre, așa cum se vede mai sus) organizat după principii valide în urmă cu o jumătate de secol – și în viitor, cel puțin în următoarele trei decenii, nu este opțională ci esențială, pentru a menține securitatea sistemului energetic național și, implicit, pentru a asigura una din dimensiunile esențiale de securitate națională, și anume stabilitatea și reziliența pilonului energetic.
În timp ce România premiază „invențiile” de la Geneva, cercetătorului român din diaspora îi arde de Nobeluri – interviu cu Mircea Ivan Doi Mici și un Anc (MMA) au stat la povești cu Mircea Ivan, (tenured associate) profesor la Indiana University School of Medicine, SUA și prim-autor al articolului din Science care a stat la baza acordării Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2019. Mircea este românul care s-a apropiat cel mai mult de Nobel, după George E. Palade, laureat în 1974, ambii lucrând însă în laboratoare din SUA.
DUPĂ 30 DE ANI (V): România regiunilor Diversitatea regională reprezintă una dintre bogățiile unice și specifice ale României – pentru că este de ajuns să mergi de la Timișoara la Arad, pentru a te găsi într-o altă cultură, și anume pentru a întâlni moduri de gândire și feluri de a funcționa diferite, deși înrudite. La fel la Oradea, un oraș splendid (cum este și Aradul, de altfel), și pe care eu îl pot ”înțelege”, ca timișorean, dar care totuși nu este ”același” ori la fel cu Timișoara; și tocmai această diferență specifică, adăugată dimensiunilor culturale care-mi par familiare și apropiate, fac din Oradea un oraș atât de atractiv.
Temele săptămânii și așa-zisa putere a presei Trei au fost temele care au reprezentat punctele de maxim interes pentru opinia publică și pentru presă în cursul săptămânii ce se încheie astăzi. Prima este legată de posibilitatea organizării alegerilor anticipate și de alegerea primarilor în două tururi de scrutin, cea de-a doua a avut în centru tragicul sfârșit al jurnalistei Cristina Țopescu, cea de-a treia ține de decizia lui Moise Guran de a părăsi gazetăria în favoarea politicii.
De la Agamiță Dandanache la noul centralism democratic. Pe marginea unei candidaturi la Iași În octombrie 1884, un scriitor român în ascensiune, pe numele său Ion Luca Caragiale, citea la Iași, în cercurile Junimii, o lucrare intitulată O scrisoare pierdută. După doar o lună, la Teatrul Național din București avea loc prima reprezentație a acestei piese, care a fost reluată generație după generație, pe scene din România și din afară. Sunt mai multe personaje devenite celebre. În textul de față ne interesează Agamemnon/Agamiță Dandanache. Pe scurt, conducerea centrală a unui partid l-a trimis într-un județ de munte pe domnul amintit pentru a candida și a câștiga alegerile.
O agitată lună ianuarie Decizia guvernului Orban de a-și asuma răspunderea pe legea vizând alegerea primarilor în două tururi de scrutin accelerează și mai mult viața politică din România. Complet ieșită din tipare, evident ruptă de obișnuința de a face din luna ianuarie una de digestie prelungită, de dulce somnuleț de recuperare de după prea-plinul sărbătorilor de iarnă.
La granița dintre cotidian și ficțiunea pe care o putem transforma în realitate: miza alegerilor locale Se apropie alegerile locale și o emoție străbate clasa politică pe verticalele și orizontalele sale, dar stările febrile despre care vorbesc nu reverberează și în societate, care privește viitoarele evenimente mai degrabă cu apatie. Mai înainte de a regreta că electoratul nu empatizează și nu încearcă la rândul său, plin de spirit civic, să vină în întâmpinarea alegerilor, ar fi util să vizualizăm absurdul tablourilor de mai sus, recitind dialogul abracadabrant dintre Gabriela Firea și Costel Alexe, altminteri demnitari ai statului român...
Război şi pace în Era Trump. Competiţia Marilor Puteri pentru supremaţie globală şi deruta strategică a UE Statele Unite, Rusia şi China înţeleg cel mai bine noile realităţi ale (dez)ordinii globale şi dau semne că se adaptează eficient la acest nou realpolitik al lumii, care combină pragmatic pârghiile soft ale competiției (comerţ, diplomaţie publică şi culturală) cu expansiunea hibridă a intereselor proprii (investiţii strategice, intelligence, protecţionism economic, condiţionări dure în zona marilor contracte, influenţă politică externă) dar şi cu puterea militară amenințătoare, în timp ce Uniunea Europeană pare derutată strategic şi confuză, refuzând realismul politic
Guvernarea locală şi reforma statului: către un nou patriotism Opoziţia tenace a PSD faţă de orice iniţiativă de modificare a legislaţiei prin care sunt desemnaţi primarii şi preşedinţii de consiliu judeţean este cât se poate de firească. Pentru PSD, cu sau fără Liviu Dragnea la conducere, prioritatea este conservarea hegemoniei la nivelul guvernării locale . Fesenismul, ca ansamblu de practici clientelare, de patronaj şi de control despotic asupra unor întregi comunităţi, se întemeiază pe spoliererea resurselor bugetare : atâta vreme cât îşi păstrează poziţia dominantă la nivelul comunelor, oraşelor şi judeţelor, PSD poate înfrunta intervalul de opoziţie, spre a se regenera în viitor.
Început rezonabil în transpunerea celei mai nerezonabile directive europene, DAC6. Urmează proba de foc – ghidul care evită amenda de 50.000 de lei Știrea începutului de an în fiscalitate sună ca o premieră încurajantă: vom avea în curând o ordonanță de modificare a Codului de procedură fiscală care își asumă din start un ghid de asistență în aplicare. Orice contribuabil cu dorință de conformare voluntară va tresări când va citi ”ANAF publică pe pagina de internet proprie un ghid prin care detaliază aspectele referitoare la modul de aplicare a prevederilor”, în proiectul postat la sfârșitul săptămânii trecute pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Ce facem cu moartea Cristinei Topescu? Tragedia aceasta m-a facut sa ma gandesc ca eu, la fel ca si tine care citesti acum, as fi putut fi unul din prietenii ei, dintre cei care ar merita sa fie criticati acum. Pentru ca si eu am prieteni despre care stiu ca sunt singuri dar pe care de multa vreme, din diferite motive, nu i-am intrebat ce mai fac . Ai si tu nu? Cine are moral dreptul sa arunce prima piatra? Prietenii Cristinei, care au constiinta si care se simt vinovati au deja o povara pe umeri, una mare si dureroasa.
“Oricum ar fi, ei sunt ai noștri!” S-au împlinit la sfârșitul săptămânii trecute două luni de la momentul investirii în funcție a guvernului monocolor condus de dl. Ludovic Orban. Evenimentul nu a trecut neobservat, chiar dacă principala preocupare politică a acestor zile și săptămâni o reprezintă posibilitatea alegerilor anticipate. S-au adus cu această ocazie și laude, s-au formulat și reproșuri. Din categoria acestora din urmă cele mai multe s-au referit la prudența dovedită în luarea unor decizii-cheie legate de probleme ce preocupă marea majoritate a electoratului.
O istorie diletantă a informaticii româneşti, promovată sub egida Academiei Române (2019) Articolul de faţă are ca punct de plecare un citat: „Istoria adevărată şi relevantă este descrisă de cei care au trăit-o”. Autorul acestei afirmaţii (greşite, în opinia noastră) este domnul dr. Marin Vlada, editor al celor două volume publicate anul trecut la Editura Matrix Rom din Bucureşti şi intitulate „Istoria informaticii româneşti. Apariţie, dezvoltare şi impact.” Proiectul respectiv are ca referenţi ştiinţifici pe domnul academician prof.dr. Mihail-Viorel Bădescu (preşedintele Diviziei Istoria Ştiinţei – Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii din cadrul Academiei Române) şi pe doamna prof.univ.dr. Eufrosina Otlăcan, vicepreşedinte al aceleaşi „unităţi militare” a Academiei Române.
“Transformarea digitală ca prioritate naționala” Suntem în prag de an nou 2020, anul în care se închid foarte multe din strategiile administrației publice (ca o paranteza aș dezvolta strategii in raport cu perioadele de finanțare ale Uniunii Europene, iar ca o altă paranteză despre câte strategii ați auzit că au fost analizate și monitorizate) și ne întrebăm iarăși cum vom face ca digitalizarea pe care am declarat-o prioritate națională să funcționeze…
Mazilu versus Iliescu: Democratie reala versus democratie originala 12 ianuarie 1990, Piata Victoriei: Mii de demonstranti cer interzicerea PCR, completa desfiintare a Securitatii. Numarul doi in Consiliul FSN este Dumitru Mazilu, profesor de drept international, numit de regim la Geneva, in Comisia Drepturilor Omului, intrat in conflict cu Ceausescu. Devenit un disident sui generis. Soseste impreuna cu Petre Roman si Voican Voiculescu. Tine un speech incendiar. Devine idolul multimii. Vine si Iliescu, isi arunca toti carnetele de partid, se leapada public si zgomotos de Satana.
OPINIE. Drumul către eternitate nu se străbate în pijamale găurite​ În grupul meu de prietene, glumița despre cum o să murim singure și or să ne mănânce pisicile fața e atât de comună, că deja nici nu se mai râde la ea. De fapt, femeia cu pisicile e un simbol atât de puternic înrădăcinat în mințile noastre, încât nu se mai întreabă nimeni de ce în povestea asta femeia singură crește pisici - nu bărbatul. Poate bărbaților nu le plac pisicile? Sau poate doar femeile rămân singure?
Prof. Dr. Radu Lăcătuşu (1943-2020): analiza gradului de relevanță al monitoringului stării generale a solurilor pentru politica de securitate națională Parafrazând cuvintele Apostolului Pavel în Epistola către Corinteni și reluate de Marin Preda într-un roman celebru, se ajunge la sintagma care servește drept motto acestui material. Într-adevăr ce ar însemna planeta fără sol, nimic, nu ar exista viață. Prin urmare, prin funcțiile sale, solul este generator de viață. Dar, din varii motive, nu întodeauna solul poate oferi cele mai bune condiții pentru a susține viața. Notă: Profesorul Radu Lăcatușu s-a stins din viață pe 12 ianuarie, a.c. Artcolul a fost scris pe 15 noiembrie 2019
Lumea secretă a nomenclaturii: Cazul Vladimir Doicaru (1951-2017) Alt prieten al lui Nicu Ceaușescu, dar nu unul apropiat, a fost Vladimir Doicaru, decedat, aflu abia acum, in august 2017, colonel SIE (r), inmormantat fara tam-tam, coleg cu noi de clasă la Liceul „24”. În prima perioadă Vladi locuia pe strada Teheran (pe-atunci numită „Fabrica de spirt”), vizavi de școală, pe diagonală. Tatăl său era generalul Nicolae Doicaru, dar, evident, noi habar n-aveam cine era acesta (șeful Direcției de Informații Externe, fost șef al regiunii de securitate Constanța în cea mai cruntă perioadă a terorii staliniste)
Cum să ne ferim de capcanele pseudoștiinței: tehnotrăncăneala: cum să nu spui nimic în multe cuvinte Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când îmi aduc aminte de anii de liceu, mă apucă aşa o mândrie şi mi se ridică stima de sine cu vreo 3-4 cm peste cotele normale ale apelor Dunării. Nu, că nu toceam şi nici nu luam 10 pe linie, dar aveam talentul ăsta de a scrie un eseu de cel puţin o pagină dintr-o idee pe jumătate uitată. Şi nu pentru că eram mare critic literar, dar pur şi simplu suceam şi lărgeam propoziţiile de nu-ţi venea să crezi.

ESRI

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by