OPINII
Îmbogățiții de război România se află în stare de urgență, similară unei stări de război iar comparația nu este deloc forțată dacă vedem că în cadrul acesteia sunt emise ordonanțe militare obligatorii pentru civili iar armata a început să patruleze pe străzi. Războaiele sunt situații care dau peste cap viața societății în ansamblu, schimbă destine și au consecințe dramatice pentru cei mai mulți dintre noi. Dar nu pentru toți.
COVID-19 – Imunizarea pasivă, principii de testare și utilitate Astăzi au fost raportate 123 de cazuri noi. (1) 23 de pacienți sînt în stare gravă; 17 au murit deja. În urmă cu trei zile propuneam introducerea de urgență a imunizării pasive cu plasmă sanguină donată de persoanele vindecate, așa numita plasmă hiperimună. Între timp, Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite – agenția guvernamentală însărcinată cu supravegherea testelor clinice și cu avizarea medicamentelor – a dat undă verde aprobării în regim de urgență a folosirii experimentale a acesteia.
Coronavirusul, mersul înapoi în timp și dilemele duratei – de ce trebuie ajustate unele abordări? Per total, România s-a descurcat rezonabil până acum cu gestionarea crizei generate de coronavirus. Rămâne, însă, problema suficienței pachetului de măsuri economice anunțate pentru moment (inclusiv prin ordonanțele de urgență publicate sâmbătă) unde părerile sunt, în general, sceptice. Trebuie mai ales avută în vedere sustenabilitatea restricțiilor pe termen mai mare de câteva luni, greul pentru economie abia acum începând, iar sistemul de sănătate urmând a fi supus unei presiuni în creștere.
Coronavirus. O gripă ca oricare alta? Există un curent de opinie, susținut chiar de persoane educate medical, doctori sau epidemiologi, care afirmă că epidemia cu Cov19 nu ar fi mai periculoasă decât o banală gripă. Unul dintre acestia, Dr. Ioannidis* are o carte de vizită impresionantă: este profesor de epidemiologie la prestigioasa universitate Stanford, din California.
Adevărul. O terapie M-am tot gândit de o vreme la o analogie ce mi s-a activat în minte atunci când am citit despre situația vasului de croazieră ‘Diamond Princess’, blocat 2 săptămâni în carantină în portul Yokohama. Analogia este cu un text al lui Michel Foucault și nu oferă nicio morală sau vreo profeție sumbră asupra a ceea ce ni se întâmplă sau se va întâmpla. Doar mă ajută să mă distanțez puțin de focul crizei, de haosul ce pune stăpânire pe România, să iau o lupă textuală și să văd lumea în miniatură, adică să văd lupul, cel contaminator, printr-o lupă, vorba lui Gherasim Luca.
Pandemia, statul român şi buna guvernare O stare de urgenţă nu poate fi mai eficientă sau mai dezastruoasă decât statul care o proclamă şi aplică. Prerogativele extinse de care autorităţile dispun sunt însoţite, în mod natural, de creşterea responsabilităţii lor faţă de cetăţenii al căror spaţiu de autonomie este redus. Starea de urgenţă nu poate anula, în nici un fel, contractul pe care se fondează cetăţenia. Ea nu poate introduce nici arbitrariul poliţienesc şi nici a sprijini ideea darwinismului social.
Corpul depresiei mele, corpul anxietatii mele În noua și impusa izolare, anxiosul își găsește locul și își recuperează îndelung surmenatul și mult sîrguinciosul său corp. În nou descoperita (și impusa) lui izolare, anxiosul își poate odihni corpul încordat și activ cu care se mișca în lume sau cu care lumea îl obliga să se miște ca să nu fie înghițit. Nicidecum n-ar fi îndrăznit să-și recupereze singur această libertate de a fi, nicidecum n-ar fi îndrăznit să se oprească din rezistența și obligativitatea existenței sale, însă acum, că e constrîns să aibă mai mult timp liber, își poate trage sufletul.
Ieșirea din bârlog o vom face treptat, după ce vom include riscurile pe cele trei planuri: sănătate publică, social și economic Noi, în România, am avut o abordare graduală a fenomenului Coronavirus, iar când spun “noi”, mă refer atât la autorități, care păreau inițial excesiv de prudente, cât și la o parte importantă din societate care a aderat la ideea întârzierii curbei de evoluție a epidemiei. Am înțeles, cumva intuitiv, că trebuie să abordăm întâi problema expansiunii virusului, practic problema de sănătate publică, iar apoi să tratăm alte efecte derivate – de pildă căderea economică, indiferent sub ce formă este sau va fi aceasta.
Despre urgența Stării de Urgență… Este probabil că multe din poziționările și contestările referitoare la ce și cum să facă ori care să fie rezultatul emiterii și mai ales al Stării de urgență uită tocmai Scopul măsurii. Acesta nu are în vedere ca Armata sau Ministerul de Interne să rezolve situația, ci ca aceste componente ale instrumentului militar de putere să asigure atmosfera necesară pentru ca autoritățile și instituțiile civile să-și poată face treaba.
Efectele pandemiei – între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici Deși UE a fost criticată aspru pentru neasigurarea solidarității europene, în realitate, tratatele europene nu îi permit să acționeze diferit. Primo, Art. 222 a Tratatului de Funcționare a UE, prescurtat denumit “clauza solidarității”, prevede că UE și statele membre trebuie să acționeze în spiritul solidarității, atunci când un stat membru devine victimă a unui act terorist sau dezastru natural sau de natură antropogenă.
Plafonarea prețurilor: soluție sau problemă? Prin declararea stării de urgență ca urmare a pandemiei de coronaviroză (COVID-19), în România a fost reglementată posibilitatea plafonării unor preţuri (medicamente și aparatură medicală, alimente de strictă necesitate și servicii de utilitate publică: energie electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanți etc.). Această practică, preconizată și în alte țări, a fost utilizată pe scară largă în economia planificată, în care aproape toate prețurile erau fixate de stat fără nici o legătură cu cererea și oferta. Consecințele pe termen lung au fost imposibilitatea calculului economic rațional, risipa de resurse și penuria generalizată de bunuri.
Coronavirus. În orice moment pot deveni cazul confirmat cu numărul x Reacțiile umane în fața unui pericol iminent, dar încă prea îndepărtat sunt cvasi-similare, fie că e vorba de o criză economică, un conflict, un virus. E încă departe, atât de departe, încât nimic nu ne poate atinge. Și, tocmai de aceea, pericolul devine motiv de amuzament, ridiculizare, exagerare, indiferență etc., iar cei care atrag atenția asupra lui cu seriozitate și responsabilitate devin ținte ale ridicolului fie prin minimalizare, fie prin inflamare; La fel și autoritățile cu regulile lor care, pentru o parte a populației noastre, par să exagereze realitatea.
COVID-19 – Imunizarea pasivă, o posibilă soluție de urgență Astăzi au fost raportate 143 de noi cazuri.(i ) Este un record pînă acum, dar din nefericire va fi rapid depășit. În absența unor măsuri stringente de izolare o persoană infectată transmite boala la cel puțin alți doi oameni (o estimare conservatoare; în realitate în China a fost 2,5, iar acel “0,5″ în plus face o diferență foarte mare).(ii ) Durata între două infecții succesive pe lanțul de transmisie este de circa 6 zile.(iii )
Zmeul din copilărie şi Profesorul Vintilă Mihăilescu Ȋntâlnirea mea cu Vintilă Mihăilescu datează din copilărie, din anii 1980. Generaţia mea, care foşnea hârtia şi nu tableta, avea câteva cărţi de bază, la modă. Ei bine, printre acele cărţi se număra şi Enciclopedia Practică a Copiilor, Editura Ion Creangă. Puţină lume ştie că printre coautorii seriei (cred că au fost şapte volume în total) era şi tânărul, pe atunci, Vintilă Mihăilescu. Din volumul intitulat “Jocuri şi jucării” am învăţat să fabric, eu însumi, un zmeu de hârtie, după un “tutorial” atât de precis încât şi un individ complet neîndemânatic ca mine a reuşit să-l facă să zboare...
Coronavirusul, China și reducerea emisiilor de carbon. Implicații pentru actuala încălzire globală Printre miliardele de știri apocaliptice despre ravagiile curente (și potențiale) ale pandemiei de COVID-19, am găsit și o firavă informație pozitivă. Bătălia pe care China o duce de mai multe luni cu coronavirusul afectează cererea de energie și a redus deja emisiile de carbon cu 25% (200 milioane tone)[i]. Este acesta un motiv de sărbătorire pentru actuala încălzire globală? Să vedem. După izbucnirea pandemiei în decembrie 2019, activitățile economice ale Chinei au scăzut semnificativ, cu impacturi globale asupra liniilor de aprovizionare și a burselor majore.
Ce putem învața din cazul Coreei de Sud pe tema #Coronavirus? Coreea de Sud e a doua tara dupa China care reuseste sa reduca numarul noilor pacienti infectati, adica sa aplatizeze curba clasica de contaminare, potrivit NY Times. China și Corea de Sud sunt foarte diferite ca sisteme politice-culturale, însă au aplicat seturi relativ similare de acțiuni pentru a doua etapa a epidemiei. Întrebarea presanta este ce factori de succes intervin în strategia Coreei de Sud de a opri raspandirea coronavirusului și care dintre aceștia pot fi adaptati la nivel național de fiecare stat?
Acte normative și consecințele acestora în vreme de criză pandemică – COVID 19 Prețul măreției este responsabilitatea” (W. Churchill, 6 Sept. 1943 – The price of greatness is responsability). Responsabilitatea și solidaritatea sunt cele mai des întâlnite cuvinte în discursurile publice de azi pe întreg mapamondul. Dacă cineva ar fi rostit acum câteva luni celebrul citat al lui W. Churchill, ar fi sunat gol de conținut. Însă, iată, într-o perioadă de profundă criză umanitară, în care s-a aflat omenirea în cel de-al doilea război mondial, dictonul churchillian are o cu totul altă dimensiune, cât se poate de tangibilă, de reală.
Vintilă și-atât Puțină lume știe că pentru familie, Vintilă Mihăilescu, regretatul antropolog, era Vintiluț – în calitatea lui de al treilea dintr-o dinastie de Vintili, care îi mai cuprinde pe Vintilă Mihăilescu-geograful, ajuns nume de stradă, și Vintilă Mihăilescu-cardiologul, zis Vintilică, un bătrân fermecător, care a trăit enorm, până la 92 de ani. Bunicul și tatăl lui, adică. Dar asta e doar o anecdotă, pe care se întâmplă să o știu fiindcă bunicile noastre au fost surori – și e mai bine că până acum a rămas necunoscută. Fiindcă pentru toată lumea, omul care a reinventat antropologia în România era, pur și simplu, Vintilă.
Mai există reguli în(tr-o situație de) urgență? Prietenul la nevoie se cunoaște; regula în urgență se vede. Spre deosebire de opinia care spune că starea de excepție reprezintă o suspendare a legii, vedem în aceste zile cum regulile devin mai importante ca oricând într-o țară care își dorește să evite anarhia. De la sfaturi care ne explică în ce fel atitudinea „merge și așa” poate fi una care să ne expună pericolului, până la ordonanțe (civile și militare) de urgență care să ne explice cum se aplică reguli existente, vedem că regulile (re)vin în prim-planul opiniei publice.
Ce nu merge în asistența medicală din România ? Nota: ​Republicăm acest articol al antropologului Vintila Mihailescu, aparut pe Contributors.ro, in luna octombrie, 2019. o radiografie fină, lucidă a sistemului de sănătate din Romania "Dacă am pune această întrebare la întâmplare, unor oameni oarecare, probabil că primul lucru pe care l-ar invoca "românul obișnuit" ar fi corpuția din spitale și "sistemul" de șpăgi aferent. Doar că ar fi un argument mult prea generic pentru a da seama de cauzele profunde ale disfuncționalității sistemului de sănătate: corupția în sănătate nu este nici mai mare, nici mai mică decât în restul societății, așa că nu poate explica nimic specific doar sistemului public de sănătate."

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by