OPINII
Despre protestele antivaccin, anxietatea tehnologică și tehnofobie. De ce ne este teamă de cipare (II) Câți dintre noi știm că, în ultimele săptămâni, industria mondială a creatorilor de conținut este zguduită de un scandal imens, youtuber-ul David Dobrik, numărul 9 în clasamentul „Forbes – Cele mai bine plătite staruri YouTube în 2020”[3], cu 15,5 milioane de dolari câștigate doar anul trecut, se află sub un tir de acuzații din partea unor foști colaboratori și a altor persoane care au apărut în vlogurile sale și care-l învinuiesc atât de abuzuri psihice[4], cât și de instigare la abuzuri fizice, totul în numele vizualizărilor și a like-urilor.
Bursa din America – gazda unicornilor Listarea UiPath a încântat publicul avizat din România, unde s-a comentat în termeni de ”o listare de succes”, ”finanțare de miliarde”, ”avalanșă de investitori globali”. Prea puțin a intrat subiectul pe agenda publică pentru o dezbatere reală despre această tranzacție sau despre multe altele mai mici care au avut loc în ultimele luni la Bursa de Valori București.
Gânduri despre Educație Educația trebuie să formeze omul frumos. Bineînțeles, nu frumos pe dinafară, ci să-i formeze caracterul și cultura. Dacă va deveni bun, logic și măsurat, iar cultura sa generală nu va rămâne neglijabilă, școala și-a atins scopul. Istoria nu-l va putea interesa prea mult pe elev, atâta timp cât el nu are una a lui personală.
Hotărâre istorică privind statul de drept la Curtea de Justiție a UE O nouă interpretare a Tratelor Uniunii Europene a fost elaborată într-o hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Într-o speță benignă despre o situație care privea numirile judecătorilor în Malta, Curtea consacră principiul non-regresiei legislației privind statul de drept. Cu alte cuvinte, dreptul european se opune ca un stat membru au UE să slăbească protejarea valorilor consființite în Articolul 2 TUE față de cea asigurată la momentul aderării.
Planuri pentru atragerea de turişti străini în staţiunile din România şi problemele din sistemul medical românesc (1966-1977) (2) În paralel cu schimbarea destinaţiei şi cu reamenajarea aeroportului militar de la Otopeni, autorităţile comuniste de la Bucureşti au hotărât să se ocupe şi de dezvoltarea în continuare a trei staţiuni situate pe litoralul Mării Negre: Mangalia, Eforie şi Mamaia. În presa românească de la sfârşitul anilor ’50 au fost publicate mai multe articole în care se prezentau intenţiile autorităţilor comuniste de la Bucureşti.
De ce a dezertat Nadia Comăneci din Raiul Comunist? În noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989, șapte persoane înaintau grăbit, dar cu băgare de seamă, spre granița dintre România și Ungaria. Pământul înghețat scârția zgomotos sub picioarele lor, sau așa li se părea când își potriveau cu greu mersul printre brazdele adânci ale arăturii. Din când în când auzeau cum, în depărtare, în satele din preajmă, latră câinii și se temeau că ei erau motivul neliniștii animalelor.
Vaccinarea prin educație Rezultatele ultimului Eurobarometru (EB 94),[1] publicate vineri, ne arată că România va avea o mare problemă în a opri epidemia de tușeală, mai mult de jumătate din populație respingînd ideea vaccinării. Mai prost decît noi stau doar Croația, Bulgaria și Ciprul. Asta se va traduce în mii de morți, în zeci de mii de oameni cu sechele după îmbolnăvire și în pierderi economice de miliarde de euro.
Conflictul Ucraina- Rusia și calculele celor doi președinți Moscova oprește spirala escaladării conflictului cu Occidentul, în așteptarea summitului Biden-Putin. De la finalul lunii martie și continuând cu intensitate în primele trei săptămâni din aprilie, am observat o escaladare cuantificabilă a tensiunilor politico-militare dintre Rusia și Ucraina. Rusia a invocat exerciții militare la nivelul întregii țări, conform planificării anuale, aducând în estul și și în nordul Mării Negre numeroase vase de luptă, armament și muniții.
Canalul Istanbul și perspectiva transformării Mării Negre din „lac rusesc” într-o „mare NATO” Convenția de la Montreux reprezintă cheia securității Mării Negre, dar această cheie, mai degrabă, aparține Rusiei, deși aparent se află în mâinile Turciei. Cu toate că Turcia asigură avizele pentru tranzitul navelor militare prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, în realitate, Rusia a reușit să facă ce știe mai bine: să manipuleze! A manipulat țările costiere pentru a pasa Turciei vina că „închide” Marea Neagră, și, în consecință, să nu mai arate nimeni către Rusia că este factorul de închidere a Mării Negre.
Expulzarea Rusiei din Europa: de la diplomații spioni la linia roșie a lui Putin și ce se ascunde între cele două demonstrații de forță Nu, confruntarea nu s-a încheiat. Nici cea pentru menținerea sau salvarea Ucrainei din închisoarea zonei tampon decisă de Moscova, nici cea pentru refacerea ordinii mondiale cu sau fără Rusia în poziția de Mare Putere (o competiție din ce în ce mai acerbă), nici cea pentru decredibilizarea democrației liberale occidentale alimentată copios de serviciile secrete rusești, nici cea pentru eliberarea lui Navalnîi și întărirea opoziției rusești față de regimul dictatorial al ofițerului KGB care conduce imperiul rus cu mână forte de 21 de ani.
Energia romanească și linia de înaltă tensiune Ucraina – Rusia Zilele acestea CSAT-ul se va întruni pentru a discuta și despre evoluțiile din regiunea Mării Negre. În mai multe articole am tras atras atenția că Federația Rusă poate reaprinde oricând unul din conflictele înghețate din jurul Mării Negre. Tensiunile recente de la granița comună cu Ucraina, reîncălzirea conflictului din Dombas și exercițiile navale pe o treime din Marea Neagră au făcut ca NATO, UE și statele membre să traseze mai clar liniile roșii privitoare la politica de forță dusă de Kremlin.
Biserica nu se opune vaccinării (analiză) Nu există mesaje anti-vaccinare pronunțate de la vârful Bisericii. Dimpotrivă, purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, a întărit de fiecare dată nevoia de vaccinare pentru a stopa efectele pandemiei. De cealaltă parte, segmentele centrifuge din Biserică, cu opțiuni civice excentrice, nu au impact decât pentru fanii hardcore care sunt în permanent conflict cu orice fel de autoritate, fie ea și științifică. Trebuie spus din capul locului că Biserica nu poate livra un discurs teologic, nici pro- nici anti-vaccinare.
Când iubirea de țară încape într-un bagaj de cală Educatoarea a fost prima care m-a învățat să mă port frumos la nivel de instituție. Când m-a trimis în ultima bancă, după ce am rămas cu mâna jos la întrebarea „credeți că lupul ar trebui omorât pentru ceea ce i-a făcut Scufiței?”, m-am gândit de unde vine puterea ei de a-mi decide locul între oameni.
Ce se întâmplă cu cei care nu respectă Strategia Națională de Apărare a României? La începutul fiecărui mandat, Președintele realizează Strategia Națională de Apărare (SNAp). În actuala strategie, realizată la începutul lui 2020 și aprobată de Parlament la sfârșitul lunii iunie 2020, Energia este parte importantă, în cadrul celor cinci direcții de acțiune: securitate politică, economică, socială, de mediu și militară. Constituția României (Art. 65), Legea 51/ 91, OU 52 /98, Legea 63 / 2000 și Legea 463 / 2004 reprezintă legislația care transformă SNAp în lege.
Știrea optimistă de azi – „Calea” asta e din România! La data când citiți aceste rânduri, o companie își face debutul la bursa din New York. Ca fapt divers, vă spun că titlul acțiunii va fi PATH (calea, în engleză). Ca fapt divers, vă mai spun că această companie a plecat acum 16 ani cu visul ”un robot pentru fiecare om” și acum, prin roboții-software pe care îi face, a ajuns să fie printre cele mai bine evaluate platforme de inteligență artificială din lume!
Partide vechi și partide agile Ne-au surprins de multe ori rezultatele alegerilor din ultimii ani. Am văzut tot soiul de partide și lideri răsărind, unii chiar câștigători, fără să putem pune cap la cap motivele ascensiunii lor, deși este evident că suntem în fața unui fenomen. S-a vorbit despre populism, despre depășirea paradigmei stânga-dreapta, despre „cei rămași în urmă” ori despre mișcări antisistem. Fără a anula nici una dintre aceste discuții, scenariul pare să se repete, fără a exista un fir roșu. Mereu este „ceva” care scapă explicației.
Imposibila despărțire „Nu știm niciodată dacă nu ne vedem pentru ultima oară. La fiecare despărțire lucrează astfel credința într-o revedere mai înaltă.” Ernst Jünger vorbește așa în plin război mondial, când rata de probabilitate a despărțirilor definitive era maximă. Așa am crezut și eu când, în 1984, la capătul a doi ani de bursă Humboldt petrecuți în Germania, m-am dus la Paris ca să mă despart de Monica Lovinescu și de Virgil Ierunca.
Simptomele marilor europeni după 7 ani de Rusia în Ucraina Acumularea militară rusă în estul Ucrainei este apreciată în diverse cercuri de expertiză occidentală ca o formă de bluffing, prin argumentul că Moscova utilizează acest joc de intimidare printr-o combinație de rațiuni simbolice și strategice. Cu toate acestea, atât istoria veche, cât și cea recentă, demonstrează un tipar psihologic al comportamentului rusesc care se bazează pe analiza detaliată a oportunităților, urmărind mai degrabă să integreze două componente critice: testarea terenului și evaluarea prin desfășurare a unei opțiuni militare posibile.
Apocalipsă amânată: Modelele climatice actuale supraestimează semnificativ viitoarele creșteri ale nivelului oceanic. Câteva considerații despre credibilitatea lor Narațiunile apocaliptice actuale despre Armagedonul climatic conțin mai multe scenarii de groază, dintre care topirea ghețarilor și creșterea nivelului oceanic ocupă un loc proeminent. De exemplu, în 2019, the Washington Post a publicat un editorial în care a tras un puternic semnal de alarmă (falsă) afirmând că creșterea nivelului oceanic ar putea fi mai gravă decât ne-am fi așteptat, inundând o suprafață similară Europei de Vest și lăsând fără adăpost 187 milioane de oameni.
Observații pe marginea conflictului din Coaliție. Nevoia unei abordări mai largi Deși aparent diferite după structura și componența lor, guvernările din România au evoluat în ultimii 31 de ani după niște tipare asemănătoare. Această ciclicitate a avut un caracter obiectiv, fiind determinată de structura socială și de opțiunile politice existente în societatea noastră, care, la rândul lor, au impus formule de guvernări asemănătoare după componența lor. Privită din această perspectivă, actuala criză politică apare într-o altfel de lumină.

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by