OPINII
Uitați de ”Ordonanța lăcomiei”: vine bugetul angajamentelor-aisberg! Cu toții suntem cu ochii pe buget în aceste zile. ”Cu ochii ca pe butelie” aș zice folosind o expresie clasică, dar, în vremuri atât de inovative precum începutul lui 2019, mai că aș zice ”cu ochii ca pe aisberg”. Figura de stil mi-a fost inspirată chiar de Finanțe, via ANAF, printr-un comunicat cât un aisberg numit ”Operațiunea Iceberg” (sic). Voi încerca o scurtă analiză pe acel text ceva mai jos, dar deocamdată mă grăbesc să semnalez o greșeală cu privire la acest buget, care sper să fie doar de redactare, astfel încât factorii de decizie să mai aibă timp să o elimine.
Rachetele armatei române şi criza vectorilor nucleari sovietici trimişi în Cuba (1960-1963) Săptămâna care a trecut a fost marcată pe plan internaţional de publicarea deciziilor liderilor politici supremi ai S.U.A. şi Federaţiei Ruse referitoare la denunţarea de către ambele părţi a „Tratatului privind Forţele Nucleare cu Rază Medie de Acţiune” – semnat la Washington, la 8 decembrie 1987, de preşedintele american Ronald Reagan şi de Mihail Sergheevici Gorbaciov, secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Opţiunea „dublu zero”, propusă de liderul politic american, a fost acceptată în anul 1987 de către cel sovietic şi, astfel, s-a ajuns la interzicerea instalării în Europa a oricăror tipuri de rachete cu rază medie de acţiune ...
Criza venezueleană – o criză a petrolului convențional. Rolul SUA în apariția și gestionarea ei Scăldându-se în petrodolari, vechiul regim al lui Hugo Chávez a gestionat politici economice de tip socialist, care au distrus în mare parte o țară cu o agricultură performantă în jumătatea nordică a Americii de Sud și unde acționa una dintre cele mai sofisticate firme energetice din lumea a treia, Petróleos de Venezuela S.A. (PDVSA). Sub actualul președinte, Nicolás Maduro Moros, degradarea țării a continuat și accelerat. Naționalizările din diverse sectoare economice, inclusiv al petrolului, au forțat investitorii străinii să părăsească țara din lipsă de încredere în viabilitatea sistemului devenit socialist, liniile aeriene au renunțat să mai servească piețele venezuelene, numeroși contractori străini au plecat pentru că nu au mai fost plătiți la timp, corupția a atins nivele uriașe...
Bugetul cercetării în cădere liberă vs. promisiunile programului de guvernare Programul de guvernare actual, la fel ca toate cele de după guvernarea tehnocrată, prevede „Creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual”. Vă explicăm mai jos cum este de fapt vorba de o „creștere negativă” (că tot e asta formula preferată): -20%, -25% și -23% (după principiul matematic „Liviu Pop”) pentru cei 3 ani de guvernare (2017-2019).
China și Rusia sau rivalitatea naturală și cooperarea incidentală Realitatea pe care atât Xi Jinping, cât și Vladimir Putin preferă deocamdată să o oculteze în privința relațiilor sino-ruse are (i) o dimensiune istorică: Rusia și China s-au aflat foarte aproape în anii ′60 ai secolului XX să se angajeze într-un conflict pe care părțile nu excludeau să-l rezolve cu arma atomică; respectiv (ii) o dimensiune contemporană: rivalitatea dintre cele două puteri nu a dispărut și nu are cum să dispară, este doar ținută sub obroc. Teza articolului meu este aceea că Rusia și China sunt aliați de conjunctură cu un inamic comun – SUA – convenabil celor două regimuri conduse de lideri ambițioși ca Vladimir Putin și Xi Jinping; dar viitorul lor natural este confruntarea.
Un nou an, o nouă „revoluție fiscală”. Ce mai urmează ? Privesc în urmă și îmi aduc aminte cum anul 2018 a debutat, tumultuos, cu celebra „revoluție fiscală”, care viza - în principal - trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Nici măcar nu s-a încheiat bine această „revoluție fiscală” și iată că anul 2019 debutează cu o nouă „revoluție fiscală”, prin publicarea în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2018 a OUG nr.114 / 2018, în vigoare începând cu data de 01 ianuarie 2019. Un act normativ complex, care vine cu modificări, completări și reglementări noi la nivel atât economic (privind unele măsuri de natură financiară și bugetară), cât și la nivel fiscal.
VIDEO ”Puterea este un animal înfometat.” Interviu cu istoricul Simon Sebag Montefiore Este o vedetă culturală, un istoric ale cărui cărți se vând nemaipomenit de bine. Volumele groase ale lui Simon Sebag Montefiore stau bine în orice bibliotecă. Secretul lui e că știe să povestească foarte bine iar poveștile lui sunt despre personaje reale. Al doilea secret e flerul său de a găsi documente și mărturii inedite, extrem de interesante. Iar al treilea secret este înclinația sa de a descoperi patologii ale puterii. Cumpare cartile lui Montefiore cu autograful autorului
Venezuela. Un test pentru Trump şi o dilemă pentru UE Venezuela ar putea să nu pară o miză importantă în sistemul relaţiilor internaţionale (dincolo de rezervele imense de petrol), dar finalitatea acestei crize va atârna greu în politica lumii. Este ultima mare înfruntare între Occident şi lumea întunecată a regimurilor opresive înainte de a intra într-un nou capitol al istoriei şi într-o nouă ordine mondială. Paradoxal, dar tocmai „iliberalul” Trump ar avea acum şansa să salveze valorile liberale ale lumii occidentale şi supremaţia ordinii internaţionale inspirate după 1945 de Marile Puteri apusene. Ironia istoriei...
6 puncte necesare într-un program economic 2020 – 2024 In toată degringolada fiscală și cea legată de dobânzi, de curs de schimb, noi cetățenii, ne-am cam pierdut reperele economice. Gândim pe termene scurte, intrăm în dispute care ne sunt servite în spațiul public. Ne devine clar că politicile economice, în special cele salariale și bugetare din ultimii 2 ani se dovedesc nesustenabile, altfel n-am sta zilnic cu ochii pe curs și pe dobânzi și n-ar fi fost nevoie de “trăsnaia” fiscală din partea Guvernului, înainte de Crăciun.
Dacă ar fi banc, ar fi sinistru Un om își prezintă declarația de credință pe situl instituției pe care o conduce: „La temelia întregii mele activităţi au stat întotdeauna respectarea şi aplicarea exemplară a Constituției, a legilor, cinstea, corectitudinea, onestitatea şi moralitatea”. Poate că nu întâmplător declarația este la timpul trecut. Pentru că omul este Victor Ciorbea, Avocatul Poporului. La timpul prezent el datorează de ani buni, împreună cu soția, suma de 557.000 de lei la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale. Mai clar, impozite și contribuții aferente veniturilor obținute, dar neachitate la termen.
Adaptabilitatea factorului rusesc în Moldova, Ucraina și Georgia în contextul parcursului european Influența Rusiei în Moldova, Ucraina și Georgia s-a diminuat după ce integrarea europeană a fost interiorizată în procesele politice din aceste țări. Odată ce apropierea de UE nu a putut fi stopată, factorul rusesc a învățat să se adapteze, așteptând momentul potrivit pentru a reveni în joc. Datorită existenței partidelor pro-ruse, dispuse să ajungă la înțelegeri cu cedări deocamdată necunoscute, perspectivele Rusiei în Moldova sunt net superioare celor pe care le poate urmări în Georgia sau Ucraina.
”Taxa pe lăcomie”: pare zis deștept, dar e prost gândit Se apropia Crăciunul anul trecut când a explodat public o bombă de calibru: un proiect de ordonanță de urgență a cărui aplicare ar da peste cap economia românească, în general, și câteva sectoare cheie, în special: banking, pilonul II de pensii, industria energetică și altele. Un proiect care nu a fost discutat cu nimeni, pentru care nu a existat nici o urmă de studiu de impact și care urma să intre în vigoare imediat. Am crezut că este o glumă.
Bucureștiul sub copaci Fenomenul care a copleșit Bucureștiul în aceste zile, și anume arborii „glazurați” în polei, se petrece rar în orașe (încă mai rar în orașele mari), deși este frecvent în pădurile de foioase de la altitudini medii (dealuri submontane). Slaba rezistență a arborilor urbani la acest fenomen nu se datorează faptului că ar fi „otrăviți de poluare”; dimpotrivă, se datorează faptului că în orașe le merge mult mai bine decât în pădure: resursele de apă sunt mai mari în perioadele critice, iar temperaturile medii sunt cu circa 3 grade mai mari în orașe decât în afara lor.
Ideea Europeană La nivelul fiecărei țări, Uniunea Europeană se vede altfel, Europa însăși supraviețuiește cu greu tendințelor de discriminare ale vreunui șef mic de clinică, de depozit, de firmă, de tot ce vreți. Știrile la nivel național de acest fel (cel puțin în Germania) aproape că nu există. Nu sunt date exemple, deși acestea sunt în fiecare firmă, pe fiecare stradă, în fiecare instituție. Din ce motive nu există? Pentru că: fie oamenii nu au curajul să se impună și să-și câștige drepturile, să își facă poveștile cunoscute, fie pentru că este o politică de stat ”ascunderea sub preș” a formelor de discriminare, mass media nefiind ”interesată” în aceste ”mărunțișuri”.
Prolegomene la problema insolvabilă a reintroducerii duhului în lampă Ca să bagi duhurile înapoi în lampă ar fi nevoie de mult mai mult decât ce avem acum pe masă: de o opoziție capabilă să riposteze, de un Parlament curajos și responsabil, de o Justiție care nu se lasă călcată în picioare, de o Constituție puternică și nu caricaturizată caraghios de judecătorii CCR sau de actualul Avocat al Poporului, de un Premier care pricepe pe ce lume trăiește, de o majoritate a mass media neaservită și, în fine, de un popor curajos, virtuos. Suntem în această situație? Mă tem că nu.
Ideile politicienilor români despre cormorani, popândăi, peşti şi armamentul şi muniţiile fabricate în România (1949-2019) Una dintre marotele regimului comunist din România a fost/este blamarea tuturor, cu excepţia conducerii partidului aflată în funcţie la un moment dat, pentru absolut toate problemele apărute în viaţa cotidiană a cetăţenilor. De la râuri până la ramurile copacilor, nu scapă nimeni din iureşul declanşat de propagandiştii partidului de guvernământ. În săptămâna care a trecut a ajuns pe lista foarte lungă a celor care „sug sângele poporului” un nou personaj: cormoranul. Un ministru, pe numele său Petre Daea – ajuns celebru pentru dragostea sa mărturisită faţă de ovine – s-a făcut remarcat miercuri, 23 ianuarie 2019, în Comisia pentru pescuit din cadrul Parlamentului European, cu un discurs tragi-comic.
Prioritățile Președinției României la Consiliul UE în domeniul sănătății: multă ambiție, prea puțin timp Când vine vorba de sănătate, Uniunea Europeană are mai degrabă rolul de a recomanda anumite măsuri celor 28 de țări, măsuri comune sau individuale. Statele membre rămân responsabile pentru formarea și implementarea politicilor de sănătate. De aceea, sănătatea publică, nefiind coordonată de la Bruxelles, joacă un rol relativ restrâns în programele președințiilor rotative, existând, totuși, o serie de priorități pe care țara deținătoare a președinției și le propune. Ministrul Sănătății a prezentat 6 priorități, pe care trebuie să le ducă la bun sfârșit în mai puțin de șase luni, date fiind alegerile europene din mai, care, practic, duc la încetinirea lucrărilor în capitala europeană.
Cât au costat schimbările climatice anul trecut? O lecție pentru viitorul planetei A devenit a doua natură pentru mass media și unii oameni să lege evenimentele meteo de schimbările climatice. Mai precis, uragane, taifunuri, inundații, secete, ori focuri de pădure ar fi provocate în prezent de încălzirea globală antropogenă. Nu este de mirare, așadar, că un raport publicat în ultima săptămână a anului trecut și care a sugerat un răspuns la întrebarea Cât au costat schimbările climatice în 2018? – $85 miliarde, a făcut multe valuri mediatice.
Ce trebuie să înțelegem din greva minerilor de la Complexul Energetic Oltenia și care este viitorul cărbunelui românesc Starea sectorului carbonifer românesc este în continuă degradare de zeci de ani. Ani la rândul, statul a neglijat condițiile inumane din minerit și a ignorat cu bună știință rolul pe care în deține cărbunele în asigurarea confortului nostru zilnic. Greva minerilor din Gorj ne-a arătat, de fapt, că sistemul energetic a ajuns într-un punct critic, din care va fi foarte greu să ieșim.
Un alt fel de extincție Dacă lingviștii au deja dreptul de a trage anumite cuvinte pe dreapta, constatându-le drept ieșite din uz și deci demne de programul “Rabla” al unei limbi – cazul arhaismelor – , eu înțeleg să militez pentru introducerea unui alt drept fundamental al aceleiași categorii de oameni de știință, cumva indisolubil legal de primul, dar mult mai necesar a fi recunoscut acum, fără prea multă tărăgănare. Lingviștii, așadar, ar trebui să dețină dreptul de a impune embargo-uri temporare asupra folosirii unor cuvinte, să le restricționeze aproape integral libertatea de circulație în afara locului de carantină și să le țină sub tratament până când starea lor de sănătate dă semne vizibile de îmbunătățire.

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version