OPINII
Când șahul devine rasist… Credeați că numai statuile sau hărțile (1) pot fi rasiste? Aflați că, pe fondul actualei revoluții BLM (Black Lives Matter), în curs de desfășurare în SUA și alte țări, a venit și rândul jocului de șah să dea socoteală în fața corectitudinii politice pe 27 iunie 2020. Ce s-a întâmplat? Antonio Radić, un croat de 33 ani, este proprietarul canalului de șah agadmator pe YouTube (YT)...
20 de ani în căutarea unei identități digitale Pe scurt în acest articol este vorba despre faptul că în absența unei identități digitale nu punem să ne circumscriem unei lumi de asemenea digitale și nici să avem acces la servicii publice digitale (care oricum lipsesc). De asemenea prezintă multe definiții, noțiunea de Cadru National de Identitate Digitala, cum a reglementat Uniunea Europeana identificarea digitală si posibilitatea folosirii peste granițe a sistemelor naționale de identitate digitală. De asemenea prezintă neputința națională care ne-a făcut să întârziem cu 20 de ani adoptarea unei reglementări privind identitatea digitală…
Tratamentul cu Remdesivir pentru Covid-19 așteaptă unda verde în Europa, în timp ce în SUA costă mii de dolari Primul lucru pe care l-am luat în mână când a fost declarată stare de pandemie, cauzată de virusul SARS-COV-2, a fost o carte. Mai precis un tom gros, cartonat, cu 1.170 de pagini și titlul „Boli infecțioase”, de profesorul Marin Voiculescu, medic și membru al Academiei Române. Cartea fusese a tatălui meu, însuși medic primar de boli contagioase, timp de aproape patruzeci de ani. Acolo am citit prima dată despre coronavirusuri și misterul lor. Acum, după bâjbâielile de tratament și vagile speranțe într-un vaccin, aflu că americanii ar fi găsit un leac. Unul scump, care ar putea aduce venituri de miliarde unei firme de biotehnologie.
Strategia Națională de Apărare – o nouă direcție în industria energetică românească Restructurarea guvernamentală în domeniul energiei este o necesitate într-un viitor cât mai apropiat. Aceasta trebuie să se facă plecând de la noile realități și trebuie să se bazeze pe un nou tip de gândire. Actuala structură este bazată pe filosofia de dinainte de 1989. Oscilația plasării industriei energetice între un Minister al Energiei și unul comun cu Economia s-a făcut numai pe criteriile grupurilor de interese sau de partid și ale negocierilor politice. Intrarea în Uniunea Europeană a făcut să apară o mică structură ce se ocupă de transport și care a fost pasată în diferite departamente care nu au nicio legatură cu acest tip de infrastructuri
Probleme în domeniul construcţiei de motoare şi vehicule şi câteva soluţii aplicate în România, Polonia, U.R.S.S. şi R.D.G. (1958-1974) (I) În ţările din Europa Centrală şi de Est în care autorităţile sovietice au instalat la putere lideri politici comunişti, după încheierea celui de-al doilea război mondial, a existat o problemă generală privind progresul în domeniul fabricării de motoare pentru diferite vehicule terestre, aeriene şi navale. În condiţiile disputei ideologice dure din timpul Războiului Rece, discursurile demagogice ale conducătorilor comunişti nu au avut puterea de a reduce decalajul tehnologic major dintre ţările respective şi statele dezvoltate din Occident.
Scrisoare deschisă: Nu am cerut ajutorul autorităților, nu am cerut resurse financiare, am cerut doar ca ele să-și facă datoria Cunoscuta producătoare de film, Ada Solomon, publică o scrisoare deschisă, adresată guvernanților, în care cere ”autorităților să-și facă datoria cu care au fost investiți și să asigure funcționalitatea instrumentelor existente pentru domeniul cinematografic”. Este vorba în special de elaborarea procedurii prin care ANAF va face viramentul a 4% din sumele colectate din jocurile de noroc si de elaborarea procedurii de plată în cadrul Schemei de ajutor de stat pentru industria cinematografică (cash-rebate). ”Nu am cerut ajutorul autorităților, nu am cerut resurse financiare, am propus soluții funcționale și fără afectarea bugetului de stat. Am cerut autorităților să-și facă datoria cu care au fost investiți...”
Bugetul public, între Scila și Caribda Politicile economice aplicate după 2016 în România s-au bazat pe forțarea creșterii veniturilor populației, în principal prin creșterea rapidă a salariului minim, a punctului de pensie și prin schimbarea salarizării în sectorul bugetar. Dincolo de avantajele politice/electorale evidente ale acestei strategii, exista justificarea plauzibilă a declanșării unui cerc virtuos, în care sporirea veniturilor determină creșterea cererii de consum, care la rândul ei va stimula producția și investițiile.
Puterea hărţilor. Gânduri pe marginea ultimului conflict de graniţă indo-chinez Ultima confruntare de la graniţa indo-chineză dintre soldaţii celor două naţiuni este precedat de o istorie de peste 50 ani situată pe un crescendo al timpului recent. În altă ordine de idei, geopolitologic vorbind, evenimentul poate fi citit din perspectiva relaţiei reciproce pe care hărţile le au cu realitatea. Ele o traduc, dar în aceeaşi timp o creează, o legitimează.
Inovare. Ce inseamnă și de ce trebuie să crescă capacitatea de inovare a României România are rezultate slabe nu numai la valorificarea rezultatelor cercetării-dezvoltării prin inovare ci în domeniul inovării în general. European Innovation Scoreboard (EIS) furnizează anual o evaluare comparativă a performanței cercetării și inovării în UE. Privind clasamentele din anii 2015-2019 se poate observa că, începând din 2015, deși a avut creștere economică, România a monopolizat ultimul loc al clasamentelor anuale iar Bulgaria penultimul, ambele țări fiind inovatori modești.
Națiunile democratice trebuie să coopereze pentru a se asigura că o criză de sănătate nu se transformă într-o criză a democrației (editorial Bogdan Aurescu/Thomas E. Garrett) Democrația nu este întotdeauna un marș triumfal, ci mai degrabă un maraton, iar națiunile democratice trebuie să coopereze și să fie solidare pentru a se asigura că actuala criză de sănătate provocată de epidemia de coronavirus „nu se transformă într-o criză a democrației”, afirmă, într-un editorial, Bogdan Aurescu, ministrul român de Externe, și Thomas E. Garrett, secretarul general al Comunității Democrațiilor.
Si vis pacem, para bellum! Competiția Marilor Puteri, în special revizionismul Chinei și al Rusiei, complică mult situația geopolitică în Europa de est. În acest context, „dividendul păcii” sau misiunile globale de menținere a păcii, specifice ultimelor două decenii, sunt înlocuite cu politici și strategii de apărare ce iau în calcul descurajarea militară sau chiar scenarii de război. În acest context, se pune întrebarea: cât de pregătite sunt țările din Europa de est pentru auto-apărare?
Cum se manipulează traseul unei autostrăzi. Cazul “cocoașei” de la Boița de pe A13 Sibiu-Făgăraș Vă arăt astăzi cum s-a ales pentru autostrada Sibiu-Făgăraș un traseu care lungește cu 8km relația principală de trafic, est-vest. E vorba de “Cocoașa Boița”. O lungire a traseului pe direcția est-vest care vine cu multe alte dezavantaje. Manipularea analizei de traseu se face din cifre și criterii pentru a ajunge la o concluzie pre-stabilită.
Liberalizarea pieței gazelor. Populismul trebuie să înceteze! Piața gazelor se liberalizează pentru consumatorii casnici de gaze de la 1 iulie. Consumatorii sunt însă prea puțin informați de drepturile pe care le au, așa că în ultimele zile s-a întețit un adevărat război politic al declarațiilor populiste pe subiect. Trebuie lămurite câteva chestiuni. 1. Liberalizarea pieței gazelor înseamnă că fiecare consumator își poate alege liber orice furnizor de gaze dorește.
SACET-urile: noi le omorâm și occidentalii le (re)construiesc În 1989 toate marile orașe românești aveau un Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET). Aceste rețele, în timp, au devenit nefuncționale și administrațiile locale au renunțat la ele. Cauzele sunt multe, dar putem enumera câteva: o lipsă de viziune și un management prost ce a dus la disfuncționalități și la lipsa de reparațAii capitale și investiții, o legislație care a dezavantajat consumatorul și un marketing agresiv al distribuitorilor de gaze și a vânzătorilor de centrale de apartament.
Ce urmează după COVID-19? Protestele și democrația COVID-19 nu a declanșat doar o criză de sănătate globală publică si care, de altfel, ne demonstrează cât de interconectați suntem. Prin accentuarea inegalităților sociale, vizibile nu în ultimul rând în accesul inegal la servicii de sănătate bune, pandemia a declanșat nemulțumiri profunde în țări democratice. La fel ca mișcarea ecologistă “Fridays for Future”, devenită relativ rapid una globală, protestele din SUA au traversat oceanul transformându-se într-un slogan global de revoltă.
Povestea articolului care trimite „polițaii” germani la ghenă și experiențele mele cu forțele de ordine din Germania Nu există, probabil, om care să nu fi avut de a face, în viața sa, cu poliția. În ce mă privește, o situație mi-a rămas întipărită în minte. Era la sosirea mea ca imigrantă în Germania, în anul 1990. În urma unui accident provocat de altcineva care se afla la volan, mașina mea suferise un accident și fusese tractată la un Autohaus. Patronul acestuia cerea 200 de mărci pentru a o putea ridica de acolo, iar eu nu aveam decât jumătate din bani. Atunci mi-a sărit în ajutor, acoperind diferența de bani fără vreo pretenție ulterioară, un polițist german. Era unul dintre angajații unei instituții pe care o parte din societate germană mai nou o sfidează și o contestă, iar o jurnalistă din Germania o vrea desființată și aruncată printre gunoaie.
Efectul pandemiei COVID-19 asupra activității de poliție. Rolul și misiunea forțelor de ordine în pandemie și post-pandemie O analiză echidistantă a prestației forțelor de ordine este esențială nu numai pentru a putea trage concluzii cu privire la eficiența și eficacitatea măsurilor adoptate/aplicate, dar și pentru dezvoltarea de învățături ce pot servi la evitarea unor greșeli în gestionarea viitoarelor pandemii și nu numai. Încrederea populației în scădere, considerabil zdruncinată de evenimentele din 10 August 2019, dar și abuzurile comise de unii agenți de poliție, lipsa de claritate în comunicare cu cetățenii și opacitatea structurilor cu privire la modul de abordare a pandemiei precum și lipsa de informare a cetățenilor cu privire la necesitatea și eficacitatea dovedită a măsurilor de distanțare socială au augmentat o percepție negativă.
95 de cercetători din Institutul de Fizică Nucleară cer înlocuirea actualului director al Institutului Situația din Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" devine din ce în ce mai tensionată. E vorba în primul rând de situația creată cu "Laserul de la Măgurele" care nu a mai intrat în consorțiul european ELI-ERIC – fapt considerat de mulți cercetători români un fel de vot de blam dat din partea comunității științifice europene. In al doilea rand, a apărut un conflict între o parte a cercetătorilor din Institut si conducerea acestuia. Conducerea Institutului consideră că ar fi mai democratic ca alegerea Consiliului Științific să se facă nu numai de către cercetătorii științifici, ci de intreg personalul Institutului cu studii superioare, adică economiști, personal administrativ etc.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ar putea deveni poliția BOR Emoția strârnită de bătălia pentru educația de gen pune în umbră o altă confruntare a valorilor: numirile în Colegiul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Partidul Social Democrat a avut cinica idee de al propune președinte al CNCD pe Bogdan Diaconu. Propunere cinică, dar și ridicolă, de vreme ce în anul 2016, Diaconu a înaintat un proiect de lege pentru desființarea Consiliului, caracterizat de el drept „instituție anti-românească și anti-națională”.
Despre ”laserul de la Măgurele” sau cum se ambiționează România să piardă 25 de milioane de euro pe an Pe 14 mai pe site-ul Extreme Light Infrastructure (ELI) a apărut o știre (link) care a trecut oarecum neobservată în România: Cehia, Ungaria, Italia și Lituania au început demersurile necesare pentru constituirea unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (European Research Infrastructure Consortium) numit ELI-ERIC. Marea Britanie a confirmat ca va fi “founding observer”. În acest articol încercăm să prezentăm implicațiile acestei acțiuni asupra celui mai mare proiect de cercetare românesc: ELI-NUCLEAR PHYSICS (Laserul de la Măgurele).

ESRI

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by