Articole scrise de caia.ro


1 - 30 din 30 rezultate
1.Ce fac bulgarii mai bine decat romanii? Turism. Asta fac mai bine decât noi. M-am întors după șase zile de Bulgaria, într-un sătuc de lângă graniță, pe care toată lumea-l știe, dar e mare secret să nu se strice cumva ca Vama Veche și 2 Mai, visele de aur ale vacanțelor românești de litoral.
2.Sa nu mai abuzam copiii familiei B. Așa ne place nouă să discutăm. Cu nume, prenume, poză, care ce-a făcut, unde, de ce, toate-n public și fără niciun fel de pudoare și rușine. Ce dacă obiectul discuției noastre e un copil? Suntem țara în care televiziunea lider de piață a păcălit victima unui viol (abia împlinise 18 ani) să intre în direct la televizor, s-o vadă o lume întreagă. Domle, publicul are drepturi în țara asta, drepturi mai mari decât cele ale victimelor.
3.10 moduri in care poti sa faci fericit un terorist 1. Să stârnim noi înșine un război împotriva musulmanilor. Să îl luăm la ochi pe vecinul șaormar arab și să ne fie greață de femeia cu basma pe cap. Să crească creștinismul/ateismul/budismul/ismul nostru în pipotă și să fim campionii credinței/necredinței țintind în musulmanii dezgustători.
4.Chiar, ce-ar fi facut Fecioara Maria? Un profesor de religie de la Vianu le-a pus elevilor de liceu următoarele întrebări: “Ce-ar fi făcut Fecioara Maria dacă ar fi fost invitată la un marș împotriva Guvernului?” și “Ce-ar fi făcut Fecioara Maria dacă ar fi invitată în Colectiv?” Sigur, întrebările ar fi putut fi puse întru întunericire și au un aer de blasfemie zdravănă, dar, de fapt, ele au niște răspunsuri care s-ar putea să scape elevilor de liceu din pricina faptului că la noi în școli se face și religie foarte prost și istorie foarte aiurea.
5.Obsesiile noi si parsive Gata, ne-am amestecat în piață: hipsteri, cocalari, tineri, bătrâni, cartiere și centru, ultrași, dubioși, corporatiști, băieți în super costume, oameni cu pantofi scâlciați, vedete tv, cântăreți, revoluționari de serviciu, de ocazie, instigatori din proprie inițiativă, instigatori nasoi, cu misiune. E bine asta, înseamnă că lucrurile merg și că începe să fie care pe care. Înseamnă că piața contează și face ce trebuie să facă.
6.De ce nu se duc sirienii la fratii lor din Golf Răspunsul e foarte scurt, de fapt: pentru că nu sunt frații lor. Adică sunt frații lor în sens larg, au două mâini, două picioare, doi ochi și o gură. Și sirienii și saudiții și cei din Emirate, ba chiar și kuweitienii. În rest, Siria e soră cu statele din Golf exact cum e România cu Norvegia. Ce, nu suntem frați cu norvegienii? Păi nu suntem noi românii albi la culoare ca gemenii noștri norvegieni? Păi nu suntem noi creștini, ba chiar e și-un procent de ortodocși în Norvegia?
7.O datorie: despre medici si iesit in strada Mi-a fost groază când am rămas gravidă de un singur lucru: spitalul românesc. Eram anxioasă zdravăn, mai trânteam chiar și câte un mic atac de panică cu gândul la ce va urma, având în cap experiența nașterii fiicei mele de acum 10 ani. Atunci, foarte tânără fiind, m-am plimbat din somitate în somitate medicală și-am eșuat în una dintre cele mai mizerabile maternități din România, vestita Giulești.
8.Perlele de la BAC si ingrozitoarea nerusinare An de an, subiectul de rezistență al presei române despre bacalaureat stă sub titlul “Perlele elevilor la bac”. Am citit și eu nenumărate articole de acest fel și m-am înspăimântat. Nu de faptul că niște adolescenți au spus prostii într-o lucrare, nu de faptul că generații la rând de elevi n-au priceput nimic din păsăreasca sinistrelor comentarii literare, ci de nerușinarea și cruzimea profesorilor care pun în circulație așa ceva.
9.Credinta mea. Street art, Arsenie Boca si Lumina Invierii În Piața Sfântul Gheorghe din București primăria a distrus o pictură murală care jignea simțul nu estetic, ci religios, al unor cetățeni din zonă. În același timp, la Prislop, Gigi Becali anunța că va ridica la intrarea în mănăstire o nouă biserică. Cele două fapte sunt identice: două barbarii culturale și de patrimoniu, două ilustrări perfecte ale lipsei de bun simț față de artă, cultură, estetică și religie. Două dârvăliri ale credinței. Două victorii ale îmbrobodirii mentale asupra imaginației și creativității.
10.Masca oboselii si ce le datoram celorlati Când eram mică, luam 10 la școală, cântam la pian, scriam poezii și luam premii, învățam rusă și franceză, făceam dansuri, recitam poezii la Cântarea României, mă duceam la olimpiade, mă jucam pe stradă cu vecinii, fugeam în pădure, citeam cărți de oameni mari și câteodată de copii (numai de mari dimensiuni) și tot felul de chestii de-astea, pe care, dacă le pui pe hârtie, par să formeze o listă lungă de copil surmenat.
11.Ce le spunem copiilor nostri? Iubirea e chestia aia miraculoasă care ne dă puterea să nu îi judecăm pe alții, să nu îi discriminăm, să nu ne credem buricul universului și să încercăm să îi facem pe ceilalți să fie după chipul și asemănarea noastră. În iubire nu e loc de anormal sau normal și dacă vrem ca odraslele noastre să fie fericite, asta trebuie să le spunem: iubiți, chiar atunci când e incomod să o faceți. Deschideți-vă mintea și inima ca să puteți iubi cât mai mult. Pentru că, am văzut oameni săraci care erau fericiți, oameni bolnavi care erau fericiți, oameni cu vicii mari care erau fericiți, dar niciodată n-am văzut oameni lipsiți de iubire care să fie fericiți.
12.O trista poveste despre un banal vaccin Fetița mea, la 10 ani, are două mari slăbiciuni: Johhny Depp și Roald Dahl. Cel din urmă e scriitor, autor, printre altele, al romanului “Charlie și fabrica de ciocolată”. Ultima carte de-a lui Dahl pe care ea a citit-o se numește “Uriașul cel prietenos” și e dedicată unei anume Olivia. În romanul cu pricina, o fetiță și un uriaș se întovărășesc să salveze lumea de la pieire. “Mama, cine e Olivia?” m-a întrebat Anais
13.Copiii la televizor Din 1999 lucrez în televiziune și dacă am înțeles un lucru de la începuturi până acum este că un copil n-are ce căuta la televizor. O să îmi ziceți, bine, dar există emisiuni pentru copii minunate, în care cei mici își arată talentul și îndemânarea, în care micii telespectatori pot vedea modele adevărate, pozitive, pentru ei. E drept, dar copilul care apare, nu cel care se uită, e supus unui stress și unei munci adeseori foarte împovărătoare, disproporționată cu rezultatele pozitive, care îl poate afecta pe termen lung.
14.Cu mama la Roma (I) Acum 17 ani ne-am despărțit definitiv vacanțele. Eu mă făcusem mare și aveam o claie de păr roșu pe care voiam să mi-o administrez cum pofteam. Ea, obosise probabil de la atâta adolescență. Vacanțele mele au devenit din ce în ce mai aventuroase și s-au transformat în timp în călătorii cu sens. Vacanțele ei s-au liniștit, fără copii, griji și balamuc și au devenit mai normale. După 17 ani, am plecat prima oară cu mama în vacanță. Am vrut să îi fac cadou Roma, cu frumusețea ei imprevizibilă, cu aerul ei de buricul universului. Mai cu seamă că mama n-a fost niciodată în vestul Europei.
15.10 lucruri pretioase pe care le am de la mama Eram de vârsta fiicei mele de-acum, nici 10 ani împliniți, când am citit într-un roman turcesc o povestioară care mi-a rămas în minte. La o școală catolică din Istanbul, fetele au primit ca temă să facă o compunere despre prima imagine legată de mamele lor. Toate, fără excepție, au scris că își amintesc cum, bebeluși fiind, erau strânse în brațe de niște femei cu părul auriu și fața albă și îmbujorată. Era o dublă minciună în poveste – mamele, turcoaice get-beget, nu fuseseră niciodată blonde cu pielea deschisă, ca să nu mai vorbim de imposibilitatea de a avea amintiri de la câteva luni. Dar acum, după mulți ani, le și cred, le și înțeleg.
16.Tari in care nu as calatori Sunt locuri în lumea asta în care nu aș călători nici pe banii mei, nici pe-ai altora, nici plătită să fac asta, exact așa cum sunt cărți pe care nu le-aș citi sau mâncăruri pe care nu le-aș mânca. Explicațiile țin mai ales de bruma de etică pe care un om contemporan și-o mai poate permite.
17.De unde imi cumpar vacanta de vara? În ultima vreme am primit diverse întrebări despre pachetele turistice de vară (Grecia, Turcia, Cipru, Spania etc). Revine în discuție “de unde să cumpăr” și “cum să aleg”, așa că încropesc o listă de reguli pe care eu una le-aș aplica înainte de a-mi da banii.
18.Marea mahmureala: 10 remedii adunate din jurul lumii Suferiți a doua zi? Treceți prin chinurile iadului de la o jumătate de sticlă de vin sau vă simțiți otrăviți după o sticlă de gin? Înțelepciunea popoarelor lumii s-ar putea să vă ajute. Sau nu.
19.Crăciunul va dispărea fără urmă Crăciunul va dispărea fără urmă în doar câțiva ani. Sufocat de brazi uriași, împodobiți cu cristale Swarovski și tone de cadouri împachetate în hârtie lucioasă. Sub milioane de genți de lux și pachete cu parfumuri, strivit de listele de cadouri în fruntea cărora tronează tablete și telefoane mobile.
20.13 lucruri pe care nu le știai despre Cipru 1. Geografic, insula Cipru face parte din Orientul Mijlociu. De altfel, istoric, ea a fost inclusă în regiunea Levant, alături de țări cum ar fi actualul Israel sau Liban. De la Nicosia la Beirut sunt 234 de kilometri, iar distanța Cipru-Israel e cam cat distanța București-Suceava, adică 450 de kilometri.
21.De unde vine busuioaca Cine n-a băut în viața lui măcar un pahar de Busuioacă de Bohotin? Cel mai mult probabil un pahar prost, de vin dulceag și rozaliu sau cel mai puțin probabil un pahar răcoritor de demisec/demidulce cu o culoare vineție.
22.Jurnal cipriot. Dantelăresele lui Leonardo În 1481, pe când Ștefan cel Mare snopea turci prin părțile noastre, Leonardo da Vinci intra în Lefkara, Cipru. Satul de munte avea case de piatră de culoarea șofranului și o comoară locală după care artistul se aventurase până aici: dantela
23.Jurnal cipriot. Ce face Afrodita din om Un englez de vârsta a doua, cu un pântece respectabil, în vacanţă cu mama lui, mângâie un pietroi lucios în muzeul de la templul Afroditei din Kouklia. Două cipriote râd în hohote şi îi spun să ia mâna, că Doamne fereşte, poate rămâne gravid.
24.Jurnal cipriot. Cea mai lungă masă din lume “Ciprioţii mănâncă fix ca şi cum ar muri mâine şi îşi construiesc case ca şi cum ar trăi pentru totdeauna”, ăsta-i proverbul preferat în Cipru şi ca o ameninţare, pluteşte peste orice început de masă.
25.Unde trebuie să plece Mazăre ca să-i și placă Bate vânt de primăvară zilele astea în politică, dar la Constanța e urât, vânt, ploaie, toamnă târzie, factori meteo nefavorabili primarului solar, așa că m-am hotărât să fac o listă ajutătoare de țări primitoare pentru firea zglobie și coruptă a lui Mazăre.
26.Ziua în care o imagine frumoasă nu mai face cât 1000 de cuvinte Cum se comunică țările pentru care turismul e o afacere și cum ne comunicăm noi? Campaniile care aduc rezultate nu mai sunt cele pe care ni le închipuim, cu peisaje “de vis”.
27.La graniţa iadului (1) Stau şi mă uit, de sus, înspre graniţa cu Irakul. E primăvara lui 2010 şi Nihat, un kurd slăbuţ şi veşnic îngrijorat, se uită cu entuziasm dincolo. “Acum, în Kurdistan e foarte bine, sunt bani şi e pace”. Noi suntem în Turcia, zona kurdă, şi-aici e pace, menţinută cu garnizoane impunătoare şi soldaţi turci deloc invizibili. Bani nu prea sunt, economia duduie la Istanbul şi Ankara, pe coastele mediteraneene şi în oraşele industralizate.
28.Veşti normale de la Blue Air Pe 7 august am scris un articol despre comportamentul inacceptabil al unor angajaţi şi subcontractori Blue Air (firma de handling de pe Otopeni). Articolul e aici şi descrie un zbor traumatizant Larnaca-Bucureşti. După ce am scris, un reprezentant Blue Air m-a contactat şi mi-a cerut o întâlnire. N-am avut vreme de ea până ieri, când am stat la aceeaşi masă cu oameni de la comunicare, dar şi cu şeful personalului de bord.
29.De ce troleele din Bucureşti vor fi curate ca lacrima Iau eu într-o seară troleul de la Gara de Nord. Locuri libere câte pofteşti, dar cine să se poată aşeza? Pe scaune, o mizerie întărită, veche de luni, poate chiar ani de zile. Vrei să te ţii de o bară. Poate că da, dar dacă nu vrei urticarie, îţi trebuie mănuşi de plastic.
30.Low education, nu low cost Acum vreo zece zile mă înfiinţez la Otopeni la check-in-ul Blue Air. Ghişee multe deschise, pasageri puţini, situaţie aparent confortabilă. În faţa mea, un singur cetăţean. Şi aştept. Un minut, două, zece.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by