Articole scrise de Vlad Perju


1 - 20 din 20 rezultate
1.Cazul UE împotriva României – Ce urmează după Raportul MCV Citit cu atentie si in context, raportul MCV arata ca UE este gata sa foloseasca aceste mecanisme si ca pregateste deja terenul juridic pentru o interventie rapida prin Curtea de la Luxembourg cu scopul de a impune guvernului de la Bucuresti sistarea masurilor de subminare a independentei justitiei si a luptei impotriva coruptiei. Societatea civila din Romania isi gaseste in Comisia Europeana un aliat necesar si puternic in lupta impotriva clanului Dragnea si a coalitiei guvernamentale care au adus Romania pe marginea prapastiei.
2.Cum poate rămâne in funcție procurorul general Raportul privind activitatea manageriala a procurorului general pune in pericol viitorul d-lui Augustin Lazar la Ministerul Public insa nu duce automat la revocarea acestuia. Interpretat atent, precedentul Kövesi arata cum soarta procurorului general poate fi diferita de cea a procurorului-sef DNA. Exista strategii constitutionale de a il salva pe d-l Lazar de la revocare, insa implementarea lor necesita atentie la detalii, luciditate si disciplina.
3.Constituția, după eșecul referendumului urii Eșecul referendumului pentru modificare articolului 48 din Constituția României are o semnificație constituțională majoră, chiar mai importantă, deși mai puțin vizibilă sau mai greu de înțeles, decât semnificația lui politică. Pentru a înțelege această semnificație constituțională, trebuie să distingem între argumentele de oportunitate și argumentele de principiu ce au fost invocate în dezbaterea pe tema referendumului constituțional.
4.Strategia constituțională după adoptarea modificărilor Codului Penal Adoptarea modificărilor Codului Penal aduce lupta PSD împotriva statului de drept într-o nouă etapă. Trecerea legii de modificare prin parlament, deși într-o manieră perversă care nu reține nimic din procedurile normale de dezbatere parlamentară, deschide un front larg în lupta constituțională în jurul și împotriva PSD. Acesta este exact frontul pe care grupul Dragnea ar fi dorit să îl evite, dacă coaliția majoritară ar fi acceptat includerea modificărilor într-o ordonanță de urgență. Dat fiind că Tăriceanu et co. nu și-au asumat un asemenea efort, ne aflăm acum într-un moment în care o strategie politică și constituțională bine articulată poate opune rezistență sau chiar dejuca efortul PSD de compromitere a statului de drept.
5.Șah constituțional: Poate fi dejucată OUG 13-bis? Experții constituționali ai PSD s-au întâlnit duminică pentru a discuta cum modificările Codului Penal de care urmeaza să beneficieze Liviu Dragnea ar putea intra în vigoare cât mai repede. Combinat cu declarațiile d-lui Dragnea imediat după condamnarea din prima instanță de săptămâna trecută, în care acesta anunța strategia partidului de a evita procedurile standard ale trecerii Codurilor prin Parlament, varianta în care guvernul PSD va forța nota prin adoptarea unei ordonanțe de urgență (OUG 13-bis) a devenit posibilă.
6.Cum poate proteja Președintele Iohannis statul de drept? O soluție în 5 pași Marea întrebare a momentului este cum Președintele Iohannis poate aplica Decizia CCR 358/2018 fără a pune în pericol statul de drept. Cotroceniul întârzie anunțarea unei strategii constituționale și politice, o întârziere ce devine îngrijorătoare. Este adevărat că, după cum a menționat Președintele, decizia CCR este complexă, aducerea procurorilor în subordinea Ministrului justiției având un efect potențial devastator asupra statului de drept. Președintele trebuie să răspundă deciziei CCR printr-o strategie cel puțin la fel de complexă. Premisele acestei strategii trebuie să fie (1) că Președintele are datoria de a critica decizia CCR însă are obligația de a aplica dispozițiile concrete;  (2) că Președintele trebuie să folosească la maxim mecanismele politice și constituționale de protecție a procurorilor pe care le oferă Decizia CCR 358/2018 și (3) dat fiind că efectele unei decizii CCR pot fi modificate doar prin schimbarea textului constituțional sau printr-o nouă decizie CCR, răspunsul Președintelui trebuie să includă o strategie pe termen lung în aceste direcții.
7.Cum trebuie reactionat la decizia Curtii Constitutionale Este evident ca decizia Curtii face parte dintr-un proces mai lung si destul de usor de anticipat prin care puterea politica incearca aservirea statului si implicit distrugerea sistemului constitutional. Spre deosebire de Ungaria si Polonia, unde procesul de distrugere a statului constitutional este aproape complet, situatia Romaniei are un numar de particularitati: in Romania, presedintele ramane, cel putin deocamdata, o autoritate politica si institutionala care se opune distrugerii statului de drept (nu exista nici o institutie similara in Ungaria parlamentara si Polonia semi-prezidentiala unde aceeasi forta politica controleaza parlamentul, presedintia si guvernul)
8.Va fi publicata decizia Curtii Constitutionale? Un semnal de alarma Tehnic, nu exista nici un impediment ca decizia Curtii sa fie publicata imediat, asa cum s-a intamplat cu Ordonanta de Urgenta. Insa, dat fiind ca executivul controleaza Monitorul Oficial, exista riscul sa forteze intarzierea publicarii deciziei Curtii. Acesta este un risc real. Atitudinea PSD-ului din ultimele zile (modul in care a fost adoptata ordonanta, refuzul de a o abroga, expunerea de motive din ordonanta, indiferenta la reactia institutiilor statului, aronganta fata de sutele de mii de protestatari) arata disponibilitatea PSD-ul sa meaga pana la capat.
9.Semnal de Alarma – Recomandarile institutionale ale Raportului Final al Forumului Constitutional 2013 (II) Reforma institutionala propusa de Forumul Constitutional nu contine o viziune constitutionala coerenta ci este formata dintr-o serie de reactii la conflictele politice recente. Raportul in sine nu analizeaza puterile in stat intr-o maniera sistemica, limitandu-se la alterarea unor mecanisme constitutionale specifice. Dat fiind ca aceste propuneri vor fi discutate de Comisia parlamentara in urmatoarele zile, ele se cuvin analizate cu toata antentia.
10.Analiza Raportului Final al Forumului Constitutional 2013 (Partea I) Raportul Final al Forumului Constitutional 2013 merita o citire atenta si o analiza pe masura importantei procesului de reforma constitutionala. Se cuvine in primul rand discutata natura propunerilor Raportului Final. Autorii acestuia precizeaza ca Raportul este o sinteza a propunerilor primite. Ca sinteza, se pune, in primul rand, problema reprezentativitatii (cum a fost organizat procesul de consultare, cate propuneri au fost primite, cine au fost autorii si care este calitatea acestora etc.). In al doilea rand, se ridica problema de substanta a sintezelor/propunerilor din Raport.
11.Lectia de drept: Reducerea cvorumului la referendum este neconstitutionala Reducerea pragului de participare pentru validarea unui referendum, care a fost adoptata ieri de Senat si trimisa Camerei Deputatilor, este neconstitutionala in situatia aplicarii pentru validarea unui referendum de modificare a Constitutiei din 1991. Reducerea pragului este neconstitutionala si in cazul prevazut de articolul 95 (3) privind referendumul de demitere a presedintelui. Prin comparatie, aceasta prevedere este constitutionala – desi deficienta din alte motive – in alte situatii, inclusiv referendumul legislativ, de consultare sau chiar referendumul pentru adoptarea unei noi constitutii. In acest articol, ma limitez la tema momentului, si anume reducerea pragului de validare aplicata referendumului de modificare a Constitutiei din 1991.
12.Vlad Perju: Suspendarea Presedintelui de catre Parlament reprezinta o eroziune a sistemului semi-prezidential. Vlad Perju realizeaza pe Contributors.ro o analiza a implicatiilor constiutionale ale referendumului din 29 iulie, printre care posibilitatea renuntarii la sistemul semi-prezidential: "trecerea la un regim parlamentar, pe fondul necredibilizarii institutiei Parlamentului, ar putea avea efecte devastatoare. Un efect posibil este instabilitatea politica. Regimurile parlamentare cu sisteme de reprezentare proportionale sunt susceptibile la fragmentarea politica, data fiind incapacitatea cronica de a forma, si de a mentine la putere, un guvern."
13.Despre Doctoratele in Drept ​Vlad Perju scrie pe Contributors.ro despre decizia Consiliului National de Etica conform careia Victor Ponta nu a plagiat: "Povestea halucinanta a plagiatului primului ministru va ramane o pagina neagra in istoria dreptului si a invatamantului juridic din Romania. Atat juristi cat si profesori de drept consultati pe aceasta tema in ultimul timp s-au intrecut in explicatii despre “specificul” redactarii unui doctorat in drept. Am aflat cu acest prilej ca citarea este facultativa, ca tezele de doctorat sunt in mare parte conspecte ale lucrarilor deja publicate in domeniu si ca, legea fiind una singura, doctoratele in drept nu pot aduce contributii originale." Vlad Perju este doctor in drept la Harvard Law School si profesor de drept constitutional american si comparat, drept european si filozofia dreptului la Boston College.
14.Lectia de drept: Clarificari privind deciziile Curtii Constitutionale Cele cinci decizii ale Curtii Constitutionale anuntate pe 9 si 10 iulie, si a caror motivare a fost data publicitatii joi, 12 iulie, constituie un moment de referinta in istoria constitutionalismului post-decembrist. Aceste decizii cruciale privesc constitutionalitatea a trei hotarari ale Parlamentului, privind revocarea din functie a presedintilor celor doua Camere si a Avocatului Poporului, si a doua legi, una de modificare a legii referendumului iar alta de restrangere a atributiilor Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra legalitatii hotararilor Parlamentului. Confictul institutional supus rezolvarii Curtii este cu atat mai intens cu cat ambele legi pe rolul judecatorilor constitutionali sunt acompaniate de ordonante de urgenta "in oglinda".
15.Lectia de drept: Analiza constitutionala a solicitarii de suspendare a Presedintelui Solicitarea privind suspendarea din functie a Presedintelui este un document ce trebuie analizat cu maxima atentie. Chiar daca aceasta solicitare are o evidenta dimensiune politica, procedura pe care o demareaza este una constitutionala, si, ca atare, juridica. Prin urmare, el este un document juridic de maxima importanta. O lectura atenta, prin prisma textului constitutional si a jurisprudentei Curtii Constitutionale, duce la concluzie evidenta ca, pe baza acestei solicitari de suspendare a Presedintelui, avizul consultativ al Curtii Constitutionale nu poate fi decat unul negativ.
16.Cine trebuie sa reprezinte Romania la Consiliul European? Pe langa motivele politice ce anima disputa reprezentarii Romaniei la Consiliul European, actuala criza are cauze institutionale putin discutate ce sunt generate de textul constitutiei Romaniei si de structura institutionala a Uniunii Europene. Atat lectia de drept european data tarii de Presedintele Basescu cat si argumentele primului ministru Ponta prezita imagini partiale si, presupun, voit deformate ale cauzelor actualei dispute. Ca profesor invitat de drept european la Universitatea Harvard si data fiind implicarea mea in procesul de reforma constitutionala din Romania, consider ca acest context institutional trebuie prezentat in mod obiectiv si echilibrat pentru a intelege pozitiile si optiunile actorilor politici.
17.Reforma Curtii Constitutionale (II)  -Vocatia constitutionalismului Una dintre cauzele persistentei in spatiul public a unui discurs grobian, agresiv si netemperat este lipsa diseminarii principiilor constitutionalismului. Valorile la care ma refer sunt cele ale unui anumit tip de discurs - echilibrat si rational, insa in acelasi timp vibrant si viu - despre rolul statului si raporturile dintre indivizi in societatea romaneasca. Intereseaza mai putin aici succesul unei anume teorii politice - spre exemplu, a statului minimal sau a statului interventionist -, cat felul in care romanii discuta problemele societatii romanesti. Aceasta deliberare presupune (si genereaza) un limbaj prin care, discutand despre problemele vietii publice, participantii ajung sa se cunoasca intre ei si sa inteleaga ca de ei depinde viitorul societatii in care traiesc.
18.A sosit timpul pentru reformarea Curtii Constitutionale? (Partea I) La aproape doua decenii de la infiintare Curtea Constitutionala nu este o institutie de succes. Curtea nu a devenit exemplul de deliberare si reflectie asupra relatiei dintre cetateni si stat, atat de necesar Romaniei in perioada post-decembrista. Cu toata autoritatea ei formala la nivel institutional, Curtea nu are un rol formator in sfera publica a societatii, spre deosebire de alte curti constitutionale din democratii avansate.NR Intra in articol pentru un inventar al problemelor care fac din Curtea Constitutionala a Romaniei  irelevanta in plan european si posibile solutii pentru ca institutia sa dobandeasca un loc mai corect in arhitectura juridica si constitutionala romaneasca.
19.Cat de departe poate merge Curtea Constitutionala in vremuri de criza? De la declansarea crizei economice Curtea Constitutionala a emis o serie de decizii privind legalitatea masurilor Guvernului ce au generat reactii puternice in lumea politica si o parte a societatii civile. Una dintre deciziile indelung discutate a fost invalidarea masurii reducerii cu 15% a cuantumului pensiilor, pe motiv ca aceasta ar fi restrans esenta dreptului la pensie garantat de Constitutie. Ca urmare a deciziei de neconstitutionalitate, Guvernul s-a vazut nevoit sa mareasca cu 5% cota TVA-ului pentru a compensa colectarea veniturilor, a acoperi cheltuielile si a stabiliza o economie afectata de criza globala. Implicatiile economice si politice ale deciziei Curtii au dus la dezbateri pe tema competentei Curtii Constitutionale de a se pronunta in privinta constitutionalitatii legilor fiscale si bugetare.
20.Legea educatiei: viziuni constitutionale si retorica politica    Judecatorii constitutionali nu sunt actori politici, si totusi deciziile lor au implicatii politice ce limiteaza libertatea partidelor de implementare a programelor politice pe baza carora acestea au fost alese in Parlament. Desi nu sunt experti in economie, judecatorii constitutionali invalideaza masuri economice pe care expertii Guvernului, in acord cu forurile internationale, le considera necesare pentru evitarea consecintelor potential dezastruoase ale crizei economice. Ajungem deci la intrebarile si propunerile vehiculate in ultimele saptamani. Ce motive exista sa nu limitam atributiile Curtii Constitutionale in ce priveste constitutionalitatea legilor fiscale sau bugetare, dupa cum a facut-o recent Parlamentul Ungariei, sau chiar sa desfiintam Curtea, cum a propus un senator liberal, transferand controlul de constitutionalitate Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa modelul interbelic? La baza acestor propuneri este o intrebare fundamentala: cand Curtea Constitutionala ajunge un actor politic si economic, cum se legitimeaza justitia constitutionala intr-o democratie?


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version