Articole scrise de Virgil Iordache


1 - 16 din 16 rezultate
1.Factori corelați cu numărul de universități al unei țări UE în topul Shanghai 2020 și situația României În topul de excelență Shanghai al primelor 1000 de universități din lume comunicat în 2020 din România a mai rămas o singură universitate, Babeș-Bolyai – Cluj-Napoca. Dintre cele 27 de țări ale Uniunii Europene numai trei mai au capitale fără nici o universitate în acest clasament: Bulgaria, Letonia și Malta. În acest context se pune problema idenficării factorilor care ar putea cauza această situație și asupra cărora se poate acționa strategic la scară națională.
2.Despre “prigonirea” creștinilor în pandemie și fenomene conexe Strategia de comunicare marginală vizând faptul că Biserica ar fi fost “prigonită” în pandemie denotă limpede ruperea de prezent a multor credincioși. Ne place să ne revendicăm de la cei cu adevărat prigoniți în trecut pentru că avem prea puține rezultate în prezent.
3.Legitimarea complexă a statului Cu ocazia crizei în derulare în acest text propun o discuție despre modul de legitimare a statului nostru și cum s-ar putea schimba în bine. Acceptarea rolurilor de autoritate publică de către subiecții deciziilor se face fie în fața amenințării cu forța, o soluție scumpă ca implementare, sau ieftin, de bună voie, prin recunoașterea legitimității. Pentru ca o instituție sau un rol să fie recunoscute ca legitime ele trebuie să dețină un capital simbolic.
4.Iubitul nostru stat “E el prost, da-i prostul nostru” spune înțelepciunea populară. Cum s-ar zice: n-avem altul, așa l-a lăsat Dumnezeu, ne-am născut împreună și avem de trăit împreună. Complexele noastre de inferioritate ne fac să îl calificăm pe cel diferit ca fiind prost și în același timp să urâm pe cine e mai inteligent ca noi, pentru că ne face să ne simțim proști.
5.O analiză a tipurilor de testare pentru COVID19 și a costurilor pe care le presupun Testarea pentru coronavirus poate fi de interes la două scări: a individului şi a societăţii. În acest text prezint pe scurt câteva aspecte tehnice ale testării şi interpretării datelor. E nevoie de cunoștiinte stiințifice pentru ca datele să fie interpretate pertinent și să fie comunicate corect societății, altfel nu vom înțelege deciziile şi recomandările despre teste, nici numerele vehiculate în spaţiul public ca rezultate din teste.
6.Evoluția numerelor: note de lectură la o carte de Paolo Zellini Lucrarea “Matematica zeilor și algoritmii oamenilor” de Paolo Zellini [1] permite mai multe niveluri de lectură: istorică, de interpretare culturală și filosofică a matematicii, precum și unul prin reconstrucția unei posibile teorii implicite cu privire la evoluția numerelor. În acest text schițez o teorie a evoluției numerelor prin procese de selecție. O astfel de interpretare este o variantă a abordării constructiviste în matematică, prin care se atribuie „preeminență tocmai procesului [de calcul] care părea exterior vocației abstracte a matematicii” (p9).
7.Despre rolul capitalului cultural în bunul mers al ţării noastre Dificultăţile unor cetăţeni ai noştri în a guverna bine ţara par a fi corelate cu unele probleme pe care le-au avut în însuşirea unor elemente de cultură, dintre care cele mai evidente public sunt acelea legate de gramatica limbii române. În literatura ştiinţifică în accepţiunea ei modernă există câteva corpuri de cunoaştere despre care ar putea fi de un oarecare folos să ştie şi publicul larg instruit.
8.Devirilizarea și orizontul îngust: două tare politice ale intelectualității românești Cei care se ocupă de piața politică și disfuncționalitățile democrației liberale din țara noastră semnalează absența liderilor care să poată furniza o alternativă la clasa politică actuală cu două surse posibile: zona antreprenoriatului și zona culturală. Denumesc generic bazinul de extracție cultural ca fiind intelectualitatea românească. Liderii se afirmă și se dezvoltă de la sine, pot fi eventual sprijiniți, nu îi ia cineva cu penseta și îi pune în față
9.În vizită la ambasada ariilor protejate din România Într-o țară europeană viața naturii nu poate exista fără viața societății civile. Dezvoltarea durabilă începe de la firul ierbii și urcă spre strategii susținute de cetățeni, nu coboară de la teorii spre o omenire abstractă în care persoanele nu contează. Vorbele frumoase au putut înșela cândva. Acum e limpede pentru toata lumea că arta conducerii autoritaristă cu idealuri morale puse în față e un eșesc, pentru că e imorală prin nerespectarea muncii și libertății altora
10.Câteva lucruri despre Consiliul Naţional de Management de Programe Deoarece Ministerul Cercetării în comunicatul său afirmă în mod fals că odată cu dispariţia Consiliului Naţional de Management de Programe (CNMP) “a fost eliminată competitivitatea în cercetare” aş vrea să relatez din interior câteva lucruri despre felul cum se gestionau proiectele de cercetare de către acest organism.
11.Miza desfiintarii UEFISCDI Vazand ce face guvernul cu cercetarea din Romania in conditiile in care domnul Ponta a pierdut ma intreb cum ar fi stat lucrurile in conditiile in care nu pierdea. Toata batalia in jurul UEFISCDI e legata de banii pentru PNCDI 2014-2020. E deja in intarziere ca lansare de noi competitii. Banii sunt multi, este obligatie din partea Comisiei Europene cresterea bugetului de cercetare si este inacceptabil sa nu ajunga acolo unde "trebuie".
12.Sase propuneri de amendamente la proiectul de Carta a Universitatii din Bucuresti O noua carta a Universitatatii din Bucuresti. Confirmand eforturile manageriale de a aduce institutia in elita academica europeana de curand a fost supus dezbaterii publice proiectul acestui document (aici). Pentru prima oara in istorie dezbaterea e deschisa, dupa cate cunosc. Oricine este membru al comunitatii academice, student sau profesor, poate propune amendamente folosind un formular standard.
13.Cronica unei deschideri de an universitar Acest text se refera la o facultate anume din Romania, dar aspectele atinse sunt suficient de generale ca sa fie relevante pentru intreaga comunitate academica. Iar prin extensie si pentru cei care au interese legate de educatia universitara. Facultatea noastra se schimba in bine. Deschiderile de an sunt mai deschideri. Spun asta pentru ca deschiderea poate functiona si ca inchidere, cand discursul e lipsit de insufletirea pasiunii pentru ceea ce faci, sau cand e mono-directional, cand nu exista dialog.
14.Semnificația protestelor împotriva proiectului Roșia Montana Protestele spontane impotriva proiectului de la Rosia Montana au cel mai probabil rostul de a consuma energia celor care ar putea protesta public impotriva proiectului si a-i discredita in fata cetatenilor mai putin implicati (prin blocarea circulatie, crearea unei impresii de agresivitate si irationalitate, etc.). In felul acesta se netezeste acceptarea votarii legii respective in parlament. De ce cred asta?
15.Este bine pentru romani ca nu poate exista un dialog intre stiinta si ortodoxie Într-o țară predominant ortodoxă în care sistemul public de educație se bazează pe științe, poate că este util ca în preajma Săptămânii Patimilor să vorbim despre relația dintre știință și ortodoxie. Există opinia că este de dorit un dialog dintre știință și ortodoxie. Există și unele demersuri instituționale în acest sens. În acest text voi argumenta că un astfel de dialog este principial imposibil și că este bine pentru foarte mulți români că nu poate exista un dialog real.
16.Despre oamenii din sistemul romanesc de cercetare In acest articol imi propun o abordare echilibrata a conflictului dintre oamenii cu performante mari si cei cu performante slabe din sistemul romanesc de cercetare. Cred ca la originea scandalului actual al subfinantarii cercetarii de performanta se afla acutizarea acestui conflict in conditiile proastei lui gestionari atat de catre fosta guvernare, ca si de catre cea actuala.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by