Articole scrise de Victor Barsan


1 - 11 din 11 rezultate
1.Două doctorate pregatite cu nobeliști și două crime Ion Plăcințeanu (n. 2 februarie 1893), absolvent al Facultății de Științe a Universității din Iași (1914) și al Școlii Militare (1915), luptă în linia întâi a frontului, din august 1916 până la intrarea în refacere a regimentului său, ca infanterist comandant de pluton; ulterior e cooptat în serviciul de geodezie al armatei, poziție din care publică o broșură (1918) folosită ca manual în școlile militare, până după cel de-al doilea război mondial.
2.INTERVIU Neagu Gabriel Cristian – adolescentul care dă nume stelelor Cu puține excepții – Sirius, Steaua Polară, Vega… – stelele nu au nume. Stelele constelațiilor importante sunt definite printr-o literă, care corespunde strălucirii lor: alfa, pentru cea mai strălucitoare, beta – pentru următoarea…; sau printr-un număr de catalog. De exemplu, cea mai strălucitoare stea din constelația Apus este definită fie ca alfa – Apodis, fie printr-un număr de catalog, HD 129078. Dar steaua va primi în curând un nume uman, în forma prescurtată a inițialelor cercetătorului care i-a determinat specificitatea. În cazul stelei alfa Apodis, ea se va numi NGCA-V27, unde NGC sunt inițialele descoperitorului, Neagu Gabriel Cristian, elev în clasa a XII-a din Galați.
3.Gheorghe Lazăr: prețul frângerii Prin prezentul articol, prilejuit de aniversarea nașterii lui Gheorghe Lazăr (ianuarie 1782), ne propunem să expunem aspectele esențiale ale vieții, activității și operei ilustrului cărturar; totodată, să analizăm dacă imaginea sa, așa cum rezultă din documente, se suprapune, cu o marjă rezonabilă, peste imaginea propusă de diferite monografii, studii, articole ori alte forme de exprimare în spațiul public. În final, vom analiza factorii care duc la propagarea unor imagini ale lui Lazăr care se abat de la sursele documentare, precum și nocivitatea acestor abateri, pentru viața noastră culturală și politică.
4.TREI ÎNTREBĂRI. O nouă stea schimbătoare pe cerul Patriei Mi s-a părut o mare nedreptate faptul că bicentenarul morții lui Budai-Deleanu a trecut complet neobservat de Ministerul Culturii, al Educației, de Academie, Uniunea Scriitorilor, Comisia Națională a României pentru UNESCO. Ar fi fost o bună ocazie de re-punere în lumină a singurei noastre epopei, cu valoare de capodoperă, având un imens – și foarte puțin valorificat – potențial consolator, pentru sărmanii acestui pământ.
5.Eruditul Andrei Cornea și intolerantul cenzor Poliția de moravuri a corectitudinii politice, prin persoana dlui Horia Pătrașcu, a depistat un nou contravenient: filozoful, clasicistul, literatul, jurnalistul Andrei Cornea. Contravenția constă în faptul că dl Andrei Cornea a discutat critic schimbarea numelui romanului Agathei Christie, „Zece negri mititei”.
6.Evanghelia după Gabriel Gabriel Liiceanu are vocația evanghelizării, adică a transmiterii veștii bune, a mesajului spiritual, de la un iluminat, la omul obișnuit. În anii deplinei afirmări, Gabriel l-a livrat pe Noica, întregii comunități culturale românești. În “anii târzii”, ne livrează mesajul cristic, încărcat de 2000 de ani de cultură, trecut prin filtrul îndoielilor și exegezei personale. De altfel, Gabriel este un nume potrivit pentru un vestitor, fiindcă în scrierile sfinte, e atribuit arhanghelului, specializat în mesager...
7.Trei fizicieni în fața eternității: Hulubei, Manu, Cauchois Aproape toți autorii care publicau înainte de cel de-al Doilea Război Mondial în Annales erau francezi. De aceea, cuprinsul tomului întâi al revistei Annales de Physique din 1934 prezintă, cel puțin pentru cititorul român, o surpriză de proporții: trei dintre cei opt autori sunt români – Horia Hulubei, George Manu (Mano, în revistă), Radu Țițeica. Un alt nume – Yvette Cauchois – va fi legat, într-un mod neașteptat, de România. Cam în același timp, un alt român, Șerban Țițeica, publica în alte Anale (Annalen der Physik, Leipzig) o teză de doctorat, redactată sub îndrumarea unuia dintre fondatorii mecanicii cuantice, Werner Heisenberg.
8.Şapte ani de la moartea lui Silviu Olariu – fizicianul care s-a opus proiectului „marelui laser” Silviu Olariu (1955 – 2013) a fost unul dintre cei mai dotați cercetători români care s-au afirmat din anii ’70 încoace. A abordat arii foarte diverse ale fizicii, fiind singurul român – și unul dintre foarte puținii fizicieni din lume – care a publicat în cele mai bine cotate reviste americane, Reviews of Modern Physics și Physical Review Letters, dar și în trei serii ale Physical Review. Silviu Olariu a abordat atât fizica experimentală, cât și pe cea teoretică – situație, iarăși, ieșită din comun. A avut contribuții esențiale și în domeniul matematicii;
9.Comunism, ecologism, mediu ambiant Recunoscând valoarea şi importanţa ecologiei ca ştiinţă, vom discuta critic capcanele unor strategii recente care îşi propun, cel puţin declarativ, protejarea mediului. Critica vizează ecologismul superficial şi agresiv, aplicat fie în necunoştinţă de cauză, fie cu intenţia de a perverti protejarea naturii într-o afacere oneroasă – ceea ce recentul film al lui Jeff Gibbs şi Michael Moore numeşte “acapararea protecţiei mediului de către miliardari, bănci şi corporaţii”.
10.De ce începe literatura română altfel? Literatura română începe cu două genii solitare – Cantemir şi Budai-Deleanu, şi cu două capodopere stranii: Istoria ieroglifică şi Ţiganiada. Cum s-a observat, destinele lor au fost uimitor de similare: publicate la mult timp după moartea autorilor, efectul lor germinativ, pentru literatura română, a fost nul, iar titanicul efort estetic al celor doi creatori a fost irosit. Temele lor nu au fost preluate, dezvoltate, valorificate – şi nu vor fi niciodată.
11."Mersul de rac" al lui Gunter Grass, incapacitatea autocompatimirii si problema migrantilor Nava a fost lansata la apa pe 5 mai 1937 si a constituit, in acel moment, cea mai avansata nava de croaziera din lume. Principalele caracteristici erau: lungimea de 208,5 metri (Titanic-ul avea 267), viteza maxima de 15,5 noduri (29 km/ora), capacitate maxima 1463 de pasageri, echipaj - 417 persoane. Nava constituia o premiera din punctul de vedere al conceptiei: toate cabinele erau identice (cu exceptia catorva cabine de protocol) si aveau hublouri spre mare; puntea nu era compartimentata, stimuland interactia intre pasageri, si a acestora cu echipajul. Era, desigur, ilustrarea componentei socialiste a national-socialismului atotstapanitor in Germania acelor ani...


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by