Articole scrise de Valentin Naumescu


1 - 30 din 282 rezultate
1.Pro-Rusia, anti-SUA: Macron salveaz�� sau distruge UE ��i NATO? La doi ani ��i jum��tate de la entuziasmanta sa alegere ca Pre��edinte al Republicii Franceze, pe care mul��i dintre noi am v��zut-o ini��ial ca o speran���� de salvare a Uniunii Europene ��i a viziunii liberale a Occidentului în fa��a populismului na��ionalist eurofob, carismaticul ��i flamboiantul Emmanuel Macron pare s�� porneasc�� pe o direc��ie de politic�� extern�� îngrijor��toare cel pu��in pentru Europa Central�� ��i de Est, dac�� nu ��i pentru îns����i existen��a Occidentului transatlantic;
2.„Moartea cerebral�� a NATO” ��i „suveranitatea european��”. Cum va fi înfruntat prima dat�� nucleul franco-german de o parte din ����rile UE Pre��edintele Macron are ��tiin��a comunic��rii. Chiar ��i atunci când lumea în jurul lui spune aproape la unison c�� a f��cut o declara��ie deplasat��, iresponsabil��, el de fapt preg��te��te terenul pentru a-��i vinde o idee, având nevoie de un impact emo��ional cât mai mare la nivelul opiniei publice, pentru marfa pe care o va scoate curând pe raft ��i care trebuie s�� par�� „solu��ia magistral��” la problema „mor��ii cerebrale” în care ar fi intrat Alian��a Nord-Atlantic��. Dar vor cump��ra oare europenii ideea „pilonului european al NATO”, ��i dac�� da, în ce termeni ��i condi��ii?
3.Reinventarea liberalismului centrist ��i fuga din îmbr����i��area socialismului. Consecin��e în politica interna��ional�� Pe fondul presiunii teribile exercitate de divizarea maniheist�� din ultimele 2-3 decenii, de radicalizarea ��i polarizarea politicii interne americane, liberalismul occidental s-a topit practic în confruntarea apocaliptic�� dintre progresi��ti ��i conservatori, fiind for��at s�� se al��ture, conjunctural, uneia dintre tabere (cea socialist��) ��i s�� renun��e la a-��i mai afirma identitatea politic��, ideologic�� ��i cultural�� autentic��, cea original��, moderat��, decent�� ��i ra��ional��, care îl f��cea esen��ialmente diferit ��i de conservatorism, ��i de socialism;
4.Marele blocaj. Cum s-au împotmolit UE, Occidentul ��i ordinea liberal��. Capcana populismului ��i defec��iunile democra��iei Dac�� cineva mi-ar fi spus la începutul anilor ‘90 c�� va veni ziua când guvernele Statelor Unite ��i Marii Britanii vor pleda pentru ridicarea de ziduri ��i reintroducerea controalelor la frontier��, respectiv împotriva globaliz��rii ��i deschiderii, a�� fi spus c�� fabuleaz��. Eram în vremea studen��iei, abia ie��i��i din comunism ��i din grani��e închise, citeam cu aviditate „Societatea deschis�� ��i du��manii ei” a lui Karl Popper...
5.Se învârte roata istoriei? De ce pierde teren Vestul în fa��a Rusiei ��i Chinei? R��zboiul Occidentului contra Occidentului Exist�� rapoarte interesante ale unor servicii de intelligence occidentale, din p��cate prea pu��in mediatizate, care arat�� c�� ambele curente radicale ��i contestatare, atât cel neofascist cât ��i cel neomarxist (anti-capitalist), care critic�� virulent democra��iile liberale, capitalismul ��i realiz��rile istorice ale modului de via���� occidental beneficiaz�� de finan����ri indirecte, filtrate succesiv, din Rusia ��i China, menite s�� alimenteze r��zboiul Occidentului contra Occidentului, s�� dezbine societ����ile occidentale, s��-i radicalizeze pe naivi ��i semidoc��i ��i mai ales s�� erodeze încrederea cet����enilor în sistemul politic ��i economic actual, în institu��ii ��i politici, în ordinea liberal��.
6.România-Republica Moldova, pe axa contradictorie Washington-Berlin-Paris-Moscova Cu pre��edintele României la Casa Alb�� ��i premierul Republicii Moldova sub papucul soft (bocancul murdar?, pantoful l��cuit?, alege��i dumneavoastr�� varianta corect�� ��i actualizat�� stilistic) al Kremlinului, istoria românilor continu��, iat��, pe linia paradoxurilor ��i contrastelor, fie ele strategice, politice, economice, socio-culturale, educa��ionale ��i intelectuale, a��a cum o dovedesc cam toate controversele din acest spa��iu ambivalent, nu de pu��ine ori duplicitar ��i contradictoriu, prins pentru totdeauna pe falia indisolubil�� Est-Vest;
7.Sfâr��itul lumii „post-R��zboi Rece”. Înapoi la politica Marilor Puteri Prefigurat�� înc�� de acum câ��iva ani, încheierea perioadei politico-strategice numite conven��ional „post-R��zboi Rece” s-a concretizat juridic ��i simbolic prin „decesul” oficial al Tratatului For��elor Nucleare Intermediare (INF, 8 decembrie 1987 – 2 august 2019). Am intrat de facto ��i de jure într-o nou�� etap�� a sistemului rela��iilor interna��ionale, c��reia nu i-a fost înc�� atribuit un nume dar care observ��m c�� marcheaz�� revenirea la primordialitatea politicii bazate pe interesele Marilor Puteri, în dauna tratatelor, a multilateralismului ��i a politicii bazate pe norme ��i valori universale.
8.Votul europenilor, coali��iile liderilor ��i solu��ia Ursula. Ce e bine, ce e r��u Dac�� Macron nu s-ar fi opus numirii lui Manfred Weber ��i nu ar fi discreditat „principiul candida��ilor de frunte” dintre care urma s�� se aleag�� pre��edintele Comisiei Europene pe baza votului europenilor, probabil c�� negocierile postelectorale ar fi decurs u��or ��i s-ar fi terminat repede, f��r�� sentimentul c�� liderii UE au scos în ultimul moment „iepurele din joben”, pe care nu l-a votat nimeni dar care este impus ca solu��ie de compromis.
9.Vara negocierilor fierbin��i. Cum va ie��i UE din fragmentarea actual��, orgoliile ��i interesele grupurilor pro-europene? Cu un ochi râdem ��i cu altul plângem. Op��iunea pro-european�� a câ��tigat clar alegerile dar tab��ra partidelor pro-europene este deocamdat�� dezbinat�� ��i duce lupte grele pentru formarea unei majorit����i stabile, care s�� dea o conducere puternic�� ��i eficient�� a noii UE post-Brexit. Ceea ce ��tim cu certitudine este c�� vor fi minim trei partide europene în noua majoritate, posibil chiar patru, iar bunul sim�� ne spune c�� PPE nu poate lipsi din aceast�� majoritate, ca partid câ��tig��tor al alegerilor europarlamentare.
10.Criza Republicii Moldova ��i capcana Rusiei. De ce a mu��cat Maia m��rul otr��vit? ��tiu c�� vorbesc contra curentului zilei, c�� lumea pare momentan entuziasmat�� de „solu��ia politic��” mirobolant�� de la Chi��in��u, mo��it�� de Rusia, SUA ��i UE. Solu��ie din care, între paranteze fie spus, foarte bine c�� România nu face parte ��i nu a girat aceast�� coali��ie. Îmi voi ap��ra ��i explica îns�� opinia personal�� asupra crizei ��i consecin��elor acesteia, spunând din start c�� legitim nu înseamn�� neap��rat ��i bun. Guvernul Maia Sandu este valid ��i legitim, dar decizia politic�� luat�� de Blocul ACUM este fundamental gre��it�� ��i va fi regretat��.
11.Europa dup�� vot. Entuziasmul ini��ial, iepurii din p��l��rie ��i complica��iile care urmeaz�� Alegerile europene au trecut cu bine pentru Uniune. Populi��tii ��i na��ionali��tii au avut unele cre��teri, dar în general au performat sub a��tept��ri, cu câteva excep��ii. În Germania, AfD a stagnat la cota de 11%, în Fran��a Adunarea Na��ional�� (RN) a lui Marine Le Pen a ie��it practic la egalitate cu Republica în Mar�� (LREM) a lui Macron (un procent diferen����), în condi��iile în care Le Pen a concentrat întregul vot eurofob ��i anti-imigra��ie iar pro-europenii ��i-au împ��r��it op��iunile între 4-5 partide semnificative,
12.Aici Uniunea European��. Urmeaz�� ora exact��! Amintindu-ne c�� Henry Kissinger numea Austria "seismograful Europei",ne vom gândi imediat la semnifica��iile interne dar mai ales externe ale cutremurului politic major de la Viena. S�� fie aceasta "leb��da neagr��" care s�� dea lovitura de început populismului anti-european? Ce s�� însemne, deci, pentru UE pr��bu��irea Partidului Libert����ii din Austria (ce denumire în��el��toare), unul dintre partidele demult consacrate ale op��iunii na��ionaliste eurosceptice de pe continent, ale extremismului de dreapta, cu sus��inere binecunoscut�� din partea Rusiei?
13.Tragi-comedia Ucrainei continu��. Actul VI: intr�� în scen�� comicul Zelenski Nu mai exist�� îndoieli ��i incertitudini electorale, actorul de comedie Volodimir Zelenski (41 de ani) va câ��tiga duminic�� alegerile preziden��iale din Ucraina cu o diferen���� de cel pu��in zece procente, adic�� de o manier�� categoric�� ��i incontestabil��; Dincolo de ironia istoriei unui popor esen��ialmente nefericit ��i ghinionist la plasarea geopolitic�� pe hart��, într-o zon��-tampon (nici noi nu suntem departe, dar am avut, totu��i, mai mult noroc pân�� acum), intrarea Ucrainei în epoca unui comediant ascunde o tragedie subtil�� ��i profund��...
14.Dispari��ia Occidentului ��i deruta strategic�� a Europei. Pleac�� America, vine China? Faptul c�� liderii populi��ti ��i eurosceptici de la Roma au semnat, cu ocazia vizitei lui Xi Jinping în Europa, acordurile politice de intrare în proiectul chinez Belt and Road Initiative, nu ar trebui nici s�� surprind�� foarte tare, nici s�� par�� aspectul cel mai îngrijor��tor pentru Uniunea European�� de ast��zi. La urma urmei, Fran��a a semnat ��i ea acorduri cu China, o zi mai târziu, inclusiv cel fabulos pentru 300 de aeronave Airbus, practic un contract de patru ori mai mari decât toate sumele din memorandumurile încheiate de Italia. Cine ar fi putut rezista tenta��iei unui asemenea contract de captatio benevolentiae?
15.Complicata prim��var�� european�� ��i capcanele dorin��ei de schimbare politic�� Tr��im un timp al marilor schimb��ri. Politice, economice, sociale, tehnologice, culturale, tot mai intense ��i mai accelerate sunt transform��rile Europei ��i lumii de ast��zi. Re��elele sociale ��i comunicarea online au schimbat în ultimul deceniu, profund ��i dramatic, cu p��r��i bune ��i cu p��r��i nocive, modul în care comunic��, se informeaz��, se asociaz�� ��i se exprim�� oamenii în societate, inclusiv politicienii. Paradoxurile sunt la tot pasul. Aparent, accesul ��i nivelul de informa��ie a crescut, de��i în realitate nivelul cultural a sc��zut...
16.Republica Moldova: alegerile pe care toat�� lumea le-a pierdut. Dar ��tim câ��tig��torul de peste patru ani! Pe vremuri, când înv����am în facultate despre cum e cu democra��ia, ni se spunea c�� întotdeauna cineva câ��tig�� alegerile ��i altcineva le pierde. Ei bine, nu mai e a��a. De câ��iva ani buni, în Europa a ap��rut un nou tip de scrutin – alegerile pe care toat�� lumea le pierde. Iar Republica Moldova este un exemplu perfect pentru asemenea alegeri, a��a cum Germania a fost un exemplu în acest sens, în septembrie 2017.
17.Avatarurile Occidentului. De la „The Wall” (Pink Floyd, 1979) ��i „Mr. Gorbachev, Tear Down This Wall!” (Reagan, 1987) la „Walls Work” (Trump, 2019) Neputând convinge Congresul s��-i dea cei 5,7 miliarde de dolari pentru ridicarea Zidului de care crede c�� are nevoie pentru a fi reales anul viitor (ci doar 1,3 miliarde pentru câteva por��iuni de gard), Trump va recurge la artificiul tehnico-politic (permis de lege, se pare) al decret��rii „st��rii de urgen���� na��ional��”, urmat de autorizarea imediat�� a utiliz��rii fondurilor bugetare ale Pentagonului pentru construc��ia Zidului de la frontiera cu Mexicul. Fostul secretar al Ap��r��rii, Jim Mattis, excludea varianta ca Departamentul pe care îl conducea s�� construiasc�� Zidul din fondurile proprii, spunând sec c�� asta nu e treaba Armatei SUA.
18.Scutul antirachet�� din România, tem�� de negociere între Rusia ��i SUA? Strategia lui Trump este deja cunoscut��. Anun���� mai întâi retragerea din marile Tratate ale deceniilor sau anilor trecu��i, pentru ca imediat dup�� aceea s�� for��eze, prin puterea uria���� a „argumentelor” ��i condi��ion��rilor politico-economico-militare ale primei Mari Puteri a lumii, o renegociere a acestor tratate, în noi condi��ii, impuse de el. Aceast�� politic�� a început s�� dea rezultate par��iale. De exemplu, Canada ��i Mexic au cedat anul trecut ��i au renegociat fostul NAFTA.
19.Venezuela. Un test pentru Trump ��i o dilem�� pentru UE Venezuela ar putea s�� nu par�� o miz�� important�� în sistemul rela��iilor interna��ionale (dincolo de rezervele imense de petrol), dar finalitatea acestei crize va atârna greu în politica lumii. Este ultima mare înfruntare între Occident ��i lumea întunecat�� a regimurilor opresive înainte de a intra într-un nou capitol al istoriei ��i într-o nou�� ordine mondial��. Paradoxal, dar tocmai „iliberalul” Trump ar avea acum ��ansa s�� salveze valorile liberale ale lumii occidentale ��i suprema��ia ordinii interna��ionale inspirate dup�� 1945 de Marile Puteri apusene. Ironia istoriei...
20.Tratatul de la Aachen, „refondarea” Uniunii Europene ��i România exploziv�� Nici nu se putea imagina un moment mai înc��rcat de semnifica��ii, de simbolism, de contradic��ii ��i paradoxuri decât semnarea Tratatului de la Aachen, care sugereaz�� începutul procesului de „refondare” a Uniunii Europene. Un lider experimentat ��i moderat, trecut prin multe, aflat spre apusul carierei politice, semneaz�� al��turi de un lider tân��r ��i avântat, care viseaz�� s�� refondeze Uniunea European��. Dar cine „gireaz��” aceast�� emo��ionant�� punere în scen�� a relans��rii Proiectului European? Ei bine, Pre��edin��ia semestrial�� de��inut�� de o ��ar�� aflat�� pe buza pr��pastiei, din punct de vedere politic, economic ��i moral…
21.A��teptând leb��da neagr��. Cum va ar��ta lumea în 2019? De la o criz�� la alta, de la o amenin��are la alta, de la o nesiguran���� la alta, tr��im captivi într-o lume care a��teapt�� derutat��, agresiv��, confuz�� ��i anxioas�� venirea lebedei negre; Nu ��tim dac�� aceasta va veni în 2019, 2020 sau 2021, dar a��teptarea lebedei negre devine ea îns����i caracteristica ap��s��toare a unei lumi instabile, nesigure ��i extrem de volatile, c��reia oamenii nu îi mai pot în��elege, cu aparatul de cunoa��tere de care dispun, direc��ia, semnifica��iile ��i resorturile, ��i în care este tot mai greu s�� î��i planifici viitorul personal, al familiei sau al organiza��iei din care faci parte;
22.Decembrie, stare de urgen����. 100 în plus la salariu, Revolu��ia Vestelor Galbene ��i perspectivele Europei Pre��edintele Macron este speriat. Discursul de criz�� pe care l-a rostit în fa��a na��iunii franceze furioase, cu sau f��r�� veste galbene, ��i suta de euro aruncat�� la salariul minim tr��deaz�� deruta în care s-a scufundat programul s��u politic, la doar un an ��i jum��tate de la glorioasa învestitur��. „Starea de urgen���� economic�� ��i social��” pe care a anun��at-o nu face decât s�� alimenteze frustrarea, furia ��i sentimentul puternic al oamenilor c�� Fran��a traverseaz�� o criz��, un moment crucial, un punct de cotitur��.
23.For��a dreptului sau dreptul for��ei? Fractura SUA-UE ��i sl��birea Occidentului au încurajat Rusia s�� ias�� la r��zboi în Marea Neagr��. Dar ce e mai r��u înc�� n-a venit Când vezi imaginile de duminic�� din Marea Neagr��, nu foarte departe de noi, reevaluezi imediat apartenen��a la NATO ��i garan��iile de securitate americane ��i nu po��i s�� nu î��i aminte��ti ideea din 2016, de înfiin��are a flotei NATO la Marea Neagr��, blocat�� de reticen��a lui Erdo��an fa���� de SUA ��i de oportunismul duplicitar al premierului Boiko Borisov (care voia, înaintea campaniei electorale din Bulgaria, „s�� vad�� iole cu turi��ti ru��i ��i conducte de gaz” traversând Marea Neagr��, nu vasele militare ale NATO), chiar în timpul vizitei lui Klaus Iohannis în ��ara vecin��, când totul p��rea rezolvat iar acordul SUA era ca ��i ob��inut.
24.Armata European��. Utopia tân��rului Emmanuel sau interesele industriei de armament? Povestea cu „Armata European��” risc�� s�� devin�� o butaforie, dup�� atâtea ��i atâtea reînc��lziri ale acestei supe cam acrite pe care doar doamna Merkel, din amabilitate pentru tân��rul Emmanuel care are toat�� via��a (politic��) înainte, se preface c�� o mai gust�� din când în când.„Avem nevoie de o armat�� care s�� apere Uniunea European�� de Rusia, de China sau chiar de Statele Unite” – dac�� un student la Rela��ii Interna��ionale ne-ar fi dat un asemenea r��spuns la examen, l-am fi picat pe loc, dar dac�� Pre��edintele Republicii Franceze spune asta, trebuie s�� scriem neap��rat un articol ��i s�� analiz��m substraturile profunde ��i implica��iile acestei cuget��ri strategice.
25.Mizerabilii. România pe buza pr��pastiei. Cum sc��p��m de ei? Cu degetele ridicate sfid��tor, la tribuna Parlamentului României. Atâta ��tiu, atâta pot, asta vor. A��a r��spund la criticile Uniunii Europene, ale guvernelor occidentale ��i ale românilor, ap��rându-se unii pe al��ii, strâns uni��i ca pinguinii, ca s�� nu li se întâmple lor nimic ��i s�� supravie��uiasc�� în privilegii ��i imunit����i. Majoritatea parlamentar��, asta este tot ce le-a r��mas ca s�� le „justifice” scandaloasa prezen���� la putere ��i ac��iunile sordide. Nimic din ceea ce fac nu mai are leg��tur�� cu programul de guvernare pentru care, vai!, au fost ale��i acum doi ani de 20% dintre votan��ii acestei ����ri. Nimic din ceea ce fac ast��zi, la Guvern sau în Parlament, nu (mai) este apreciat de nimeni...
26.It’s not the economy, stupid! Trump pierde controlul în Camera Reprezentan��ilor dar polarizarea ideologic�� a Americii se adânce��te Un rezultat al alegerilor care pare s�� mul��umeasc�� pe toat�� lumea este întotdeauna un rezultat care adânce��te polarizarea societ����ii ��i blocajul politic, producând mai multe întreb��ri decât r��spunsuri privind evolu��ia ��i direc��iile viitoare de ac��iune ale legislativului ��i generând mai multe probleme decât solu��ii. Nu vin vremuri u��oare ��i limpezi, nici în America, nici în lume. Societ����ile occidentale sunt tot mai adânc divizate politic ��i mai ales ideologic.
27.Vor regreta europenii „era Merkel”? Va ap��rea un „Trump” ��i la Berlin? Urmeaz�� „Germany First”? A�� începe cu un mesaj pentru virulen��ii critici de ieri ��i de ast��zi ai Angelei Merkel. Pentru cei care, de la Atena la Var��ovia ��i de la Roma la Budapesta sau Bucure��ti, preluând lozinci facile din surse media de doi bani, cel mai probabil infestate de propaganda ruseasc��, cred ��i strig�� c�� „Angela Merkel a distrus Uniunea European��” ��i „trebuie s�� plece cât mai repede de la cancelaria Germaniei”. O vorb�� veche spune: ai grij�� ce-��i dore��ti, c�� s-ar putea s�� ��i se întâmple!
28.Era Trump prinde contur. O nou�� „cultur�� politic��” se extinde. A învins tab��ra iliberal��? Retragerea SUA din Tratatul For��elor Nucleare Intermediare (INF), semnat în 1987 de Ronald Reagan ��i Mihail Gorbaciov, anun���� indiscutabil reluarea cursei înarm��rii nucleare, stimuleaz�� dezvoltarea de noi tehnologii militare, cre��terea bugetelor militare, „capturarea strategic��” a Europei între rachetele americane ��i cele ruse��ti ��i revenirea Uniunii Europene la statutul de actor minor în rela��iile interna��ionale, dependent de „umbrela nuclear�� american��”, cel pu��in din perspectiva rachetelor cu raz�� medie (500-5500 km) ��i a capacit����ii de descurajare, în raport cu Marile Puteri în domeniu, respectiv Statele Unite, Federa��ia Rus�� ��i China
29.Principiile lui Trump la ora adev��rului. Dac�� o va „sc��lda” cu Arabia Saudit��, SUA va pierde respectul lumii libere ��i demne Dispari��ia jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, rezident permanent al SUA, pe 2 octombrie, în sediul Consulatului General al Arabiei Saudite de la Istanbul, a trezit de la început, în Turcia ��i peste tot în lumea liber��, suspiciunea arest��rii, agres��rii, r��pirii ��i poate chiar a asasin��rii acestuia de c��tre autorit����ile saudite, a neg��rii ��i minciunilor ulterioare ale saudi��ilor; Khashoggi este (a fost) un critic acerb al regimului de la Riad ��i al prin��ului mo��tenitor Bin Salman.
30.Genera��ia 1965-1975. Momentul nostru politic a trecut sau n-a venit? De ce nu a avut România de dup�� 1900 o „genera��ie m��rea����”? Peste câteva zile voi împlini 48 de ani, constat c�� deja nu mai pot fi un „om nou” printre „oamenii noi” ��i m-am gândit s�� ies doar pentru un moment din zona preocup��rilor de politic�� interna��ional��, scriind un text pe care îl dedic colegilor mei de genera��ie ��i pe care îl voi încheia cu o întrebare, la care chiar a��tept r��spuns. Genera��ia 1965-1975, s�� zicem a��a, cu aproxim��rile inevitabile. O genera��ie care a copil��rit în comunism suficient cât s�� ��i-l aminteasc�� bine (m��car 14-15 ani sau mai mult) dar a studiat în universit����i dup�� 1989 ��i, bineîn��eles, ��i-a construit aspira��iile, carierele sau afacerile începând cu primii ani ai libert����ilor...

1 2 3 4 5 6 7 8  ... 10 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by