Articole scrise de Sorin Ionita


1 - 30 din 139 rezultate
1.PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a agrea o formă finală a Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Hai să vedem despre ce e vorba în acest document pentru că dezbaterea de până acum a fost cam superficială. În primul rând, trebuie să înţelegem patru adevăruri fundamentale despre PNRR: 1. PNRR nu e o finanţare pe proiecte 2. PNRR nu e o finanţare pe proiecte 3. PNRR nu e o finanţare pe proiecte 4. PNRR este despre reforme
2.Alegeri în Bulgaria. Tot ce trebuie să ştiţi despre ele. Cu poze Ca şi în România, dincolo de pandemie tema politică majoră rămâne Statul de Drept / Rule of Law. Într-o conferinţă recentă un analist din Sofia a scăpat o eroare în powerpoint: “the defining issue in Bulgaria is the Rule of Low”. Greşeala s-a dovedit a fi mult mai plauzibilă decât originalul şi de atunci aşa i-a rămas numele regulii de aur.
3.Fatwa contra lui Bulai e cuiul în coşciugul CNCD Penalizarea deputatului Iulian Bulai pentru o postare pe Facebook despre Fecioara Maria ca “mamă surogat” e un nou pas spre irelevanţă al CNCD, o instituţie plătită din bani publici şi profund politizată din faza de proiectare. Sunt două motive mari şi late pentru care această ultimă decizie e o gafă majoră şi un cui în coşciugul practicilor anti-discriminării.
4.Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor Pe o temă în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun că eu n-am, iar vehemenţa de-o parte sau alta nu ajută. Problema e fără soluţie pe fond. Dilema liberă exprimare vs cenzură (sau, ca să fim politically correct, “moderarea conţinutului”) ne însoţeşte de două secole, de când există democraţie modernă cu presa liberă, iar re-definirea limitelor pentru vorbirea neîngrădită în public e un proces care nu se termină niciodată.
5.Femeile în politica românească: unde e problema reală? S-a stârnit pe bună dreptate mare tărăboi zilele astea legat de reprezentarea femeilor la nivel înalt în politica românească. Nu doar că executivul include o singură ministră, dar apar şi discrepanţe greu de explicat între partide. Iar analiza trebuie oricum făcută pe cel puţin două dimensiuni: nu doar procentul femeilor trimise în parlament, la grămadă, de exemplu, dar şi importanţa reală a poziţiei pe care ele le ocupă în ierarhia decizie, de partid sau în instituţii; ultimul lucru e mai greu de cuantificat decât primul.
6.Aur, tămâie şi ciorba de lobodă naţională: de unde vine mişcarea românească Tea Party Întrebarea nu-i de ce a răzbit suveranismul naţionalist-religios în parlament cu scor aşa mare, ci de ce s-a întâmplat asta atât de târziu în România, din moment ce vecinii noştri au toţi asemenea partide pe scena naţională: Ungaria, Polonia, Bulgaria au astfel de formaţiuni de dreapta radicală anti-sistem, Cehia la fel, iar Slovacia are chiar vreo două.
7.“Tradiţia” Sf Andrei, moaştele lui Eminescu şi cruciadele IPS Teodosie Tomitanul Arhiepiscopul Teodosie de Constanţa, acest Radu Mazăre al BOR, se agită periodic pentru organizarea câte unui carnaval televizabil, în bunul obicei local. Acum are pe agendă pelerinajul la peştera Sf Andrei, “o veche tradiţie locală”. Veche cam de pe la anul 1991 cum ar veni, când biserica ieşită de sub obrocul comunist a descoperit şi început să popularizeze scrierile amatoristice ale unui original politician-activist cultural şi colecţionar local de antichităţi, avocatul Ion Dinu, care a trăit în perioada interbelică.
8.Cine moşteneşte poporul lui Vadim Tudor? PSD se transformă treptat într-un fel de Grup de la Cluj transplantat, cu aceleaşi şanse incerte, în climatul exotic de Buzău. Facţiunea jihadistă a partidului este epurată cu ajutorul statului paralel, în aplauzele kommentariatului. Că veni vorba, iată că intervenţia centrului peste voturile filialelor locale, care la alţii e prilej de frământări şi dezaprobare publică, aici e binevenită: jos baronul Oprişan, bine i-au făcut, cum ar veni!
9.Ofensiva PSD după alegeri: “активные мероприятия” În confuzia de după aflarea rezultatelor în alegerile locale pe Bucureşti, PSD a părut un pic derutat, dar şi-a revenit repede din pumni şi a trecut la ofensivă. Vreo 24 ore Gabriela Firea s-a ascuns de public, dar s-a prins repede că răfuiala din partid cu perdanţii se poate amâna şi de data asta, cu condiţia ca toţi să se alinieze în spatele trusturilor media şi să cânte aria care trebuie. Trusturi, trebuie spus, bine hrănite cu resurse publice chiar de guvernul PNL, în anul de pandemie 2020 mai mult decât oricând în trecut. Primăria Bucureşti nu se pune, banii ăia veneau oricum.
10.Ce-i de înţeles când se votează în municipiu USR-Plus iar în sat un primar PSD mort. Lecţii pentru 6 decembrie Dincolo de anecdotică, alegerile astea locale aveau de răspuns la două mari întrebări, decisive şi pentru cele parlamentare din 6 decembrie. Prima: mai persistă în electoratul român “efectul Dragnea”, adică respingerea instinctivă a PSD ca partid toxic pentru statul de drept, în acele locuri unde votul nu poate fi controlat cu reţele teritoriale clientelare? Efectul s-a creat în cei aproape trei ani de demonstraţii de stradă împotriva tendinţelor autoritare şi anti-europene ce începeau să semene cu sultanismul lui Ceauşescu şi a fost decisiv în anul electoral 2019, atât la europarlamentare cât şi la prezidenţiale.
11.De ce e Bucureştiul altfel Problema constrângerilor teritoriale cu care se confruntă marile aglomerări urbane din România răbufneşte în public din când în când, dar lumea nu are o reprezentare exactă a dimensiunii reale a acestei probleme şi discrepanţei absolute între noi şi restul ţărilor din regiune. Ea se manifestă tot mai acut în cele câteva municipii româneşti ce se dezvoltă cu repeziciune – şi evident, în Capitală. Acum găsiţi aici şi nişte cifre, plus schiţe comparative pentru a realiza cum stăm.
12.Cum se împacă fobia de germeni cu urbanismul modern bazat pe densitate şi contact uman? Criza Covid vine cu o mare provocare pentru arhitecţi şi urbanişti. In ultimele decenii ortodoxia urbanismului a însemnat promovarea densificării, pietonalizării străzilor, lărgirii trotuarelor şi îngustării carosabilului. A însemnat crearea de cât mai multe nişe urbane limitate ca dimensiune în care lumea se strânge, stă pe loc şi interacţionează vesel la toate orele zilei. A însemnat descurajarea fermă a transportului individual şi promovarea celui comun, cu rată de ocupare cât mai mare.
13.Big Brother se întoarce. Să profite de criza COVID Au fost de-ajuns două luni de criză pentru ca state liberale să înceapă cochetăria cu “modelul chinez” de supraveghere electronică a cetăţenilor. Pe fondul de emoţie publică stârnită de pandemie, guvernele lor introduc măsuri de supraveghere digitală care acum câteva luni ar fi generat mare scandal. Sau folosesc starea de urgenţă pentru a suspenda conturi online, în lupta cu “fake news” şi alarmismul.
14.Cum a descoperit un rus România, iar prin ea, Europa Am dat ieri peste un studiu bun al unor colegi din Estonia şi Ucraina, care au analizat timp de patru ani imaginea statelor UE, aşa cum se reflectă ea în programele de ştiri pe principalele trei canale TV din Rusia (Pervîi, Russia1, NTV). Narativele dominante sunt cele la care vă aşteptaţi: apocalipsa Occidentului; viaţa de zi cu zi plină de ameninţări, terorism şi sexomarxişti LGBT; refugiaţii dau năvală; proiectul politic al UE a eşuat în corupţie şi faliment moral; doar Rusia ce mai ţine busola.
15.E vreo problemă cu voucherele Violetei Alexandru? S-a dezlănţuit contra Violetei Alexandru industria mimării ofensei sociale, adică brigada de zgomote care profită de orice ocazie nu ca să discute raţional o problemă, ci doar să-şi semnalizeze ea bombastic virtutea şi tribalismul politic. Mai e un pas până s-o facă fascistă, şi cred că vine şi asta azi-mâine. Deşi ministra Alexandru pornise de la nişte evaluări şi date din teren de natură să stârnească îngrijorare când a zis ce-a zis, chestia cu păcănelele, nu lansase vreun manifest ideologic abstract.
16.Campania pentru Bucureşti a început de două săptămâni, doar că fără partide. Se caută primari cu adevărat interesaţi de oraş De când a dat frigul, Capitala a intrat în campanie electorală pentru primărie. Singurele mari absente în peisaj sunt partidele politice. În rest, cetăţenii cu o pătură în spinare dezbat cu mare interes pe la colţuri şi pe FB chestiunile de RADET şi de trafic. După cum avertizam la Expert Forum (EFOR) de ani de zile, cele două regii municipale politizate, căpuşate politic şi duse de râpă de dezinteresul primarilor în ultimii 20 de ani îşi dau obştestul sfârşit: e vorba de RADET şi RATB, mai nou rebotezată cu brandul vintage STB.
17.ANALIZA Votul de duminica. When in doubt, vote Johannis USR-Plus a reuşit ce-şi propusese, adică să bată PSD, doar în patru centre universitare şi în diaspora (Ilfov fiind de fapt tot votanţii bucureşteni din banlieue) Însă nicăieri, nici chiar în diaspora, nu l-au putut bate pe Johannis. La precedentele alegeri structura lor descentralizată, cu organizaţii locale care s-au agitat prin localităţi cu teme proprii, a funcţionat se pare mai bine.Un alt perdant a fost kommentariatul, atât la TV-uri cât şi în bule, care s-a agitat spasmodic deoarece în campanie n-a prea fost tărăboi între politicieni ca în trecut, a supra-interpretat fiecare fleac şi s-a dat de ceasul morţii să inventeze subiecte şi conspiraţii.
18.Gâlceava schimbărilor climatice: unde-i problema reală Pe scurt, ce ştim: 1. Au existat şi în trecut cicluri încălzire-răcire, corelate cu nivelul de CO2, însă niciunul atât de accelerat şi accentuat ca cel de azi. Asta e bine reprezentat în graficul alăturat publicat în numărul curent al The Economist. Sectanţii anti-eco au dreptate să repete că au mai fost cicluri, dar nu asta-i schepsisul, ci specificul celui de acum: dacă voiaţi un desen ca să înţelegeţi, uite un desen.
19.Justiţia în Moldova: arestează doar femei din grupul Şor & fixeri Sputnik, sau merge până la capăt (Miami?) Ieri au avut loc în Republica Moldova reţineri la nivel înalt operate de procuratura anticorupţie. Au fost săltate două deputate cărora tocmai li se ridicase imunitatea în cazul furtului miliardului, una din ele fiind spectaculoasa şi tupeist-guraliva Marina Tauber: 33 ani, preşedinta Federaţiei de tenis şi avidă practicantă de inginerii financiare în timpul liber rămas. Partea bună a poveştii e că încep să se mişte lucrurile în justiţia de peste Prut; de fapt, asta e ce aşteaptă cu nervozitate toată lumea.
20.Taxa auto Firea-Pandele nu-i una, ci sunt două – şi ambele proaste Familia Firea-Pandele a inflamat brusc automobilimea cu un plan de impozitare a accesului auto în Bucureşti, lansat ca de obicei pe gură, fără studii, analize de impact etc. Cum la prezentare a făcut referiri la nişte sume în lei vechi, ceva mă face să cred că ideea vine de la experţii în trafic ai primăriei Voluntari: doar pe edilii ăştia de comune şi orăşele pietrificaţi în funcţie, ajunşi la al 17563-lea mandat, îi mai auzi în anul 2019 cu estimări bugetare în miliarde de ROL.
21.De ce arată România aşa părăginit, chiar când are bani? O explicaţie cu bugete-bazar Că e drum, reţea de apă-canal, sală de sport, parc sau bazin de înot, că produce sau nu încasări proprii (dar de cele mai multe ori răspunsul e nu, din motive bine întemeiate, şi e clar din start pentru parc sau drum, de exemplu), logica e aceeaşi. Cu cât anume creşte bugetul curent, scrie în fişa tehnică a obiectivului. L-ai prins pe Dzeu de un picior şi ţi-a dat Dragnea bani PNDL să faci drum asfaltat unde nu era? Bugetul comunei trebuie să adauge bani anual de întreţinere şi, la 7-10 ani odată pentru reparaţii mai substanţiale...
22.În Grecia, PNL a câştigat alegerile. Lecţia ne pune pe gânduri Nu mi-a plăcut niciodată populismul iresponsabil al Syriza iar miştocăreala la adresa lui Tsipras mi s-a părut justificată de când cu halucinantul referendum OXI: vreţi popor să fie bine ca să nu fie rău şi să plouă cu bani din cer? Însă de dragul Greciei lucrurile trebuie re-evaluate la schimbarea de gardă din acest weekend. Limba de lemn a politicienilor români, care se informează despre Atena cam tot atât cât şi despre Chişinău, adică 1 minut pe săptămână, cât să regurgiteze un clişeu ideologic, e deprimantă.
23.Cernobîl. Un serial (şi) despre Rusia de azi Pentru fiecare erou al Uniunii Sovietice, exista câte un idiot al Uniunii Sovietice, fără de care n-ar fi fost nevoie de primul. Aşa a funcţionat sistemul socialist în Europa de Est timp de 70 de ani, măcinând dialectic vieţi, nu-l puteai schimba. Şi pentru că regimul Putin îşi asumă pe faţă moştenirea imperial-colonialistă a URSS, contruindu-şi de prin 2012 încoace şi baza doctrinară pentru revendicare, nu putea să lase fără replică acest mesaj tare al mini-serialului Cernobîl de la HBO
24.Что делать? (Ce e de făcut) Această campanie electorală a arătat că sunt posibile miracole ale normalităţii cu muncă de furnică, door-to-door, care sa învingă clientelismul şi resursele enorme, în zone unde PSD părea betonat pe vecie. De exemplu, USR-Plus a câştigat municipiul Craiova! Şi Vasluiul! Acestea nu sunt cine stie ce mari centre universitare, ca restul de capitale regionale unde a rupt prognozele.
25.“Discursul urii”, o şmecherie pasiv-agresivă de campanie ca să vă închidă gura Ofensaţii de serviciu din kommentariatul românesc au găsit un nou cal de bătaie: “discursul urii”, practicat desigur de ăia pe care au ei boală şi-l vor decredibilizat, scos din joc. Dacă-i asculţi, ai crede că societatea a intrat de nişte ani de zile într-o spirală isterică de radicalizare, că în România se dau bătălii de stradă şi că salvarea e una singură: să ne punem pe noi nişte cămeşi albe, să luăm lumânări în mâini şi să-i urmăm pe ei pe un vârf de deal, aşteptând apocalipsa.
26.Žižek vs Peterson, sau măcelul ideologic care n-a mai fost Aveam o bănuială de cum va decurge alaltăieri “dezbaterea secolului” despre Marxism vs Capitalism, adică cea între Slavoj Žižek (un fel de Ţuţea marxist, histrionic, exhibiţionist, vedetă a campusurilor şi conferinţelor publice) şi Jordan Peterson (autor de self-help books cu vagi idei de conservatoare, dar pe care stânga radicală îl denunţă drept fascist sub acoperire, după cum îi e obiceiul cu tot ce cade la dreapta de centru), anunţată ca mare încleştare ideologică.
27.Învăţăturile înţeleptului Plahotniuc pentru cumătrul său Dragnea. Sau cum să conduci o ţară cu mai puţin de 20% din voturi Preaiubite cumetre, ştii că nu-s prea îndemână cu scrisul, dar mă ajută unul cu barbă de la Publika, nu-ş cum îl cheamă, să-ţi trimit nişte sfaturi din alegerile noastre moldovineşti. Tu termină acolo la tine ce-ai început, că trebuie de speriat straşnic biznisul cu taxe şi reguli trăznite, să le intre la tăţi în cap cine-i jupânul. Iar apoi trebuieşte de adus şi aurul ţării acasă din ofşorul de la Londra, o idee isteaţă şi populară la noroade suverane ca ale noastre, din ce zic consultanţii lui Finkelstein (plus că în felul ăsta e mai aproape de Crimeea, ca să nu zic Tiraspol, unde am eu nişte druji; dar asta vorbim noi cu altă ocazie)
28.In apărarea Facebook. Oarecum… Săriţi, Facebook (sau Google, YouTube, Twitter etc) sunt de fapt corporaţii care fac afaceri profitabile în industria de reclamă, cu un model de business carete face să petreci cât mai mult timp la ei în reţea. Adică “engagement maximization”, în technospeak. Conţinutul se subordonează acestui scop. Oh my God, bătrânii rechini din mass media tradiţionale dau ochii peste cap, e prima oară când aud aşa ceva!
29.Iarna dictatorului de mucava, cu copiuţe de la Chişinău şi Budapesta Pentru că timpul i se împuţinează, deodată cu majoritatea parlamentară, Dragnea a ales ziua simbolică de 16 decembrie, când pornea revoluţia română la Timişoara în ’89, pentru a organiza un bizar team-building de partid (adică USL, incluzând şi apendicele Tăriceanu). Rostul a fost să culmineze cu un discurs-fluviu televizat, a la Hugo Chavez şi alţi demagogi sud-americani, evident pregătit din timp şi nu de echipa provincială Buşcu-Dinescu de la Scroviştea. Discursul marchează deschiderea anului de campanie 2019, cu parlamentare dar mai ales prezidenţiale, ce va fi de o virulenţă şi francheţe anti-UE cum n-am avut încă.
30.Ne mândrim de Centenar cu dr. Paulescu, părintele rasismului ştiinţific şi lider de partid fascist: prostie guvernamentală sau ceva mai grav? Am zvârlit ieri o postare pe FB despre celebrul, de-acuma, filmuleţ paseist-propagandistic plătit şi asumat de guvernul României. Aşa cum au făcut şi alţii zilele astea, luându-l la mişto, pe bună dreptate. Filmul e nărod în concepţie şi ton, fiind presărat şi cu fake news vizibile: nu-i adevărat că Poenaru a inventat stiloul; nu-i adevărat că Vlaicu a fost primul om zburător cu un aparat mai greu decât aerul; şamd. Lucrurile puteau rămâne aici, la acest nivel de provincie complexată

1 2 3 4 5 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by