Articole scrise de Silviu Cerna


1 - 11 din 11 rezultate
1.Mentalitatea anticapitalistă: o mare problemă a României În România, cuvântul „capitalism” a fost atât de compromis de propaganda comunistă încât chiar și acum, la treizeci de ani de la căderea comunismului, pare imposibil de reabilitat. După decenii în șir de anatemizare, acest cuvânt este încă utilizat ca o sperietoare de către anticapitaliștii din diverse părți ale eșichierului politic. Astfel, în ultimele discursuri electorale, el servește pentru a acuza și discredita Occidentul, care „vrea să ne fure resursele”, „exploatează poporul român”, „ne vinde alimente contaminate” ș.a.m.d.
2.Noua revoluţie din ştiinţa economică şi identitatea morală a lui homo oeconomicus În ultimul timp, au apărut mai multe cărţi, unele traduse și în limba română, care arată că în ştiinţa economică are loc o revoluţie de natură să modifice bazele teoretice ale acestei discipline și să prefigureze schimbări importante în modul de înțelegere a unor aspecte importante ale activităţii economice a indivizilor şi întreprinderilor, ale funcţionării economiilor contemporane, politicii economice şi chiar ale vieţii sociale. La fel ca naşterea şi dezvoltarea ştiinţei economice comportamentale (behavioral economics), această nouă revoluţie este produsă de asimilarea în teoria economică a rezultatelor obţinute în cercetările din psihologie.
3.Dimensiunea morală a economiei de piaţă Contrar numeroaselor critici, economia de piaţă (sistem de piaţă, sistem de liberă întreprindere, concurenţă, laissez-faire, capitalism etc.) este morală. Această dimenisiune morală provine din faptul că activităţile productive şi comerciale care se desfășoară în acest sistem economic respectă drepturile şi libertăţile individuale, care, după revoluţia papală din secolele XI-XIII, sunt considerate sacre de către civilizaţia occidentală.
4.Greșește Banca Națională? Criza financiară globală a arătat importanța legăturilor macroeconomice dintre sectorul financiar și economia „reală” . Ea a învederat totodată că practicile de supraveghere prudențială și politicile monetare din perioada anterioară crizei nu au reușit să asigure stabilitatea financiară. Ca urmare, a apărut un proces de reevaluare generală a politicilor economice, în cadrul căruia politicilor macroprudențiale li s-a conferit o importanță egală cu cea a altor mijloace folosite de autorități pentru a face față provocărilor crizelor.
5.România (iarăşi) la răspântie? La nivel global, atitudinile care prevalează în prezent sunt prudenţa şi scepticismul. În discursurile oficialităţilor şi în articolele de presă, se exprimă temeri serioase cu privire la escaladarea războiului comercial dintre SUA şi China, la poziţia SUA în negocierile cu privire la revizuirea ,,Acodului Nord-American de Comerţ Liber” (NAFTA), mai precis la încercările SUA de a limita importurile din Canada şi Mexic, la conflictul comercial dintre SUA şi UE etc. La rândul lor, pieţele financiare sunt sceptice, atât din cauza amintitului pericol al izbucnirii unui război comercial global, cât şi a altor riscuri importante
6.Statul și Piața Criza financiară şi economică din 2008 - 2010 a slăbit încrederea şi aşa destul de mică a societăţii româneşti şi a elitelor sale în economia de piaţă şi a întărit încrederea lor în stat şi în reglementare. Un factor care contribuie la audienţa de care se bucură promotorii concepţiei etatiste este, pe lângă susţinerea unor puternice grupuri de interese, necunoaşterea modului de funcţionare al economiei de piaţă. O examinare echilibrată a relaţiei dintre stat şi piaţă poate contribui, de aceea, la evitarea tentaţiei de a crede că o combinaţie ,,originală’’ de etatism şi piaţă este calea pentru revenirea României la civilizaţia europeană.
7.Se întoarce inflaţia? În România, inflaţia a dispărut în ultimii ani din preocupările conducătorilor politici şi ale opiniei publice. În prezent, subiectul a revenit însă în dezbaterile publice, ca urmare a creşterii ratei inflaţiei în ultimele luni şi a temerilor că această tendinţă s-ar putea menţine şi amplifica în viitor.
8.Banca Naţională şi cursul de schimb al leului BNR s-a înscris în ultima decadă în consensul internaţional cu privire la faptul că politica monetară a unei ţări trebuie să urmărească în primul rând stabilitatea preţurilor, fără să-şi propună să controleze cursul de schimb. După amintitele încercări nereuşite din anii ’90 de a menţine cursul fix al leului, cel puţin conducerea şi specialiştii BNR au înţeles că este pur şi simplu imposibil să fixezi în acelaşi timp cursul de schimb şi condiţiile monetare naţionale (i.e. rata dobânzii pe termen scurt).
9.Deficitele gemene şi viabilitatea politicii economice Expresia “deficite gemene” (twin deficits) a fost folosită iniţial pentru a descrie situaţia apărută în SUA în perioada 1981-1998 – situaţie caracterizată prin coexistenţa unor mari deficite bugetare şi ale balanţei comerciale. O asemenea situaţie a existat însă în epocă şi în alte ţări dezvoltate, cum ar fi: Australia, Marea Britanie, RFG etc. În urma crizei financiare recente, deficitele gemene ale unor ţări din zona euro (Grecia, Porugalia, Irlanda, Italia şi Spania) au devenit o preocupare majoră pentru responsabilii politici. Situaţia este qvasimilară în regiunea mediteraneeană şi în Orientul Mijlociu, unde tensiunile sociale, politice şi militare au agravat şi mai mult o situaţie economică deja degradată. În fine, deficitele gemene au reapărut în ultima perioadă în România.
10.Rezervele internationale: prudenta vs. mercantilism Una din acuzaţiile la adresa BNR este că a scos aurul României din ţară în scop speculativ, dar şi că nu l-a speculat suficient. În pofida caracterului nefundamentat şi contradictoriu al acestei acuzaţii, reprezentanţii BNR au oferit o serie de date statististice şi explicaţii tehnice prin care au evidenţiat rolul macroprudenţial al stocului de aur. Adevărul întreg este că roblema administrării aurului păstrat de BNR în numele statului român este parte a unei probleme mai mari, şi anume cea a rezervelor internaţionale ale ţării. Or, inclusiv aceasta din urmă chestiune pare puţin cunoscută...
11.Enigma ratei dobanzii In Romania, in ultima perioada, ratele medii ale dobanzilor practicate de banci la creditele noi au crescut la cca. 6%, in timp ce ratele medii ale dobanzilor la depozitele noi la termen ale clientilor nebancari s-au mentinut la cca. 1%. Corectate cu rata inflatiei asteptate de cca. 5%, aceste rate nominale se traduc printr-un cost real al creditului pentru sectoarele nefinanciare ale economiei de cca. 1%. In ceea ce priveste costul real al resurselor de creditare atrase de sectorul bancar, acesta este negativ (-4%).


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version