Articole scrise de Radu Carp


1 - 29 din 29 rezultate
1.De ce a eşuat democratizarea în Afganistan? La data de 7 octombrie 2001 administraţia Bush lansa Operation Enduring Freedom împotriva Al Qaeda şi a talibanilor în Afganistan. Rezultatul a fost sfârşitul regimului taliban dar nu şi eliminarea acestei grupări care şi-a păstrat influenţa în zonele rurale paştune. Preşedintele Bush justifica menţinerea trupelor armate în Afganistan deoarece “după eliberarea de o dictatură primitivă…aveam obligaţia morală de a lăsa în spate ceva mai bun…un Afganistan democrat va fi o alternativă la viziunea extremiştilor".
2.Cine răspunde pentru dezastrul din Afganistan? Retragerea precipitată din Afganistan este o greşeală pe care SUA o vor deconta pe termen lung. După 20 de ani de la 11 septembrie, în Afganistan se instaurase un status quo. Talibanii căpătaseră noi puteri dar totodată forţele de securitate afgane aveau încă un cuvânt de spus, chiar şi în condiţiile în care forţele NATO şi cele ale SUA îşi reduseseră numărul. În 2020 administraţia Trump şi-a pierdut răbdarea strategică.
3.Enclava Ceuta şi Sahara Occidentală: efectul consecinţelor neintenţionate Sahara Occidentală este un teritoriu disputat din nord-vestul Africii. 20% din teritoriul său este controlat de auto-proclamata Republică Democrată Arabă Sahrawi (RDAS), iar 80% este administrat de facto de Maroc. Sahara Occidentală este unul din cele mai puţin dens populate teritorii din lume, populaţia sa totală fiind estimată la 500.000 de locuitori.
4.Confruntarea Israelului cu terorismul islamic şi cu propaganda globală a stângii radicale Ceea ce a început ca o dispută între evrei şi arabi în Ierusalim s-a transformat în foarte scurt timp într-un conflict pe scară largă între Israel şi forţele Hamas din Fâşia Gaza. Militanţii palestinieni au trimis câteva mii de rachete asupra Israelului, iar Israel a ripostat cu sute de bombardamente aeriene. Din 2014 conflictul între evrei şi palestinieni nu a fost niciodată atât de intens.
5.Ucraina – trei capcane serioase şi dilema soluţiei NATO Actuala situaţie de la graniţa Ucrainei cu Federaţia rusă nu poate fi înţeleasă aplicând cheia de interpretare geopolitică potrivit căreia Putin testează capacitatea de reacţie a noii administraţii Biden. Acesta este un efect secundar, deloc de neglijat desigur. O altă interpretare intens vehiculată este aceea potrivit căreia Putin testează unitatea occidentală, căutând o breşă. Nici această interpretare nu este integral greşită dar respectiva breşă a fost deja creată în relaţia cu Ucraina şi poate fi folosită în prezent pentru mai multe scopuri ale Federaţiei ruse.
6.Ruptura dintre PPE şi Fidesz – un preludiu la restructurarea spectrului politic european? Ulterior suspendării Fidesz din PPE în martie 2019 şi a alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2019, părea că relaţiile dintre aceşti doi actori politici sunt tensionate dar stagnează. Tensiunile dintre PPE şi Fidesz s-au accentuat însă foarte mult la sfârşitul anului 2020, pe fondul acuzaţiilor continue ale lui Viktor Orbán la adresa PPE. Accelerarea procedurilor de excludere a Fidesz a fost anticipată chiar şi în acest context de puţini analişti, printre care István Szent – Iványi
7.Trădarea lui Conte – Italia între populişti şi tehnocraţi Draghi, fost guvernator al Băncii Centrale Europene, are reputaţia unui technocrat care a salvat Uniunea Europeană din criza financiară. Dacă va fi prim -ministru, Draghi va trebui să rezove problema datoriei publice a Italiei, una dintre cele mai ridicate din UE. O altă problemă este legată de scăderea PIB cu 9% în 2020. De asemenea, Draghi va trebui să convingă liderii europeni că Italia poate folosi eficient fondurile care îi sunt puse la dispoziţie pentru recuperarea post-pandemie.
8.Ce reprezintă de fapt asediul Capitoliului? Asediul Capitoliului, simbol al democraţiei americane, a fost un eveniment istoric, de amploarea celui de la 11 septembrie. Nimeni nu s-ar fi aşteptat ca scene care chiar şi în ţările fără tradiţie democratică se întâmplă mai rar să aibă loc la Washington D.C. Cu toate acestea, evenimentul în sine a fost precedat de mai multe scene de aceeaşi natură, este drept însă de amploare mai redusă şi care nu au captat suficient atenţia opiniei publice - poate şi pentru că scopurile protestatarilor erau mai vagi.
9.Cât de realist este scenariul alegerilor anticipate în Republica Moldova? Principalele forţe politice din Republica Moldova cunosc faptul că o coabitare între un prim – ministru de o culoare politică şi un preşedinte de o altă culoare politică este imposibilă. Mecanismele de mediere în astfel de situaţii există doar teoretic. Acesta este motivul pentru care campania PAS la alegerile prezidenţiale s-a bazat foarte mult pe promisiunea organizării alegerilor anticipate.
10.Forţe de pacificare ruse şi radicali islamişti în Nagorno – Karabah – cât timp va rezista acordul de pace? Ȋn data de 9 noiembrie protestari furioşi au intrat în clădirea Parlamentului din Erevan, nemulţumiţi de cea mai recentă variantă a acordului de pace cu Azerbaidjan legat de regiunea Nagorno - Karabah. Preşedintele Parlamentului, Ararat Mirzoyan, a fost victimă a violenţelor. Protestatari s-au regăsit şi la reşedinţa primului - ministru Nikol Paşinian, sub deviza “Nikol ne-a trădat”.
11.Alegeri în pandemie - exemplul Lituaniei Alegerile parlamentare din Lituania s-au desfăşurat în două tururi de scrutin, pe data de 11, respectiv 25 octombrie. 71 de parlamentari sunt aleşi în circumscripţii uninominale, în două tururi, iar restul de 70 sunt aleşi potrivit reprezentării proporţionale, întregul teritoriu al ţării fiind considerat o circumscripţie unică.
12.Cine va câştiga alegerile prezidenţiale din Republica Moldova? Ȋn plină pandemie, Republica Moldova se pregăteşte de alegeri prezidenţiale, la data de 1 noiembrie. Este al doilea scrutin electoral în care Preşedintele va fi ales prin vot direct. După toate probabilităţile, în turul doi al acestui scrutin se vor confrunta, ca şi în urmă cu 4 ani, Igor Dodon şi Maia Sandu. Cum se vor distribui în turul doi voturile care vor fi obţinute în primul tur? Au fost efectuate până acum 6 sondaje în perioada iunie – august.
13.Conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan şi pericolul radicalizării islamice Pe data de 10 octombrie s-au finalizat la Moscova, la iniţiativa Federaţiei Ruse, negocierile dintre miniştrii de externe armean şi azer, după ce preşedintele azer Ilham Aliev şi premierul armean Nikol Paşinian au agreat împreună cu Vladimir Putin ideea de a găsi o rezolvare paşnică a conflictului din Nagorno – Karabakh început pe data de 27 septembrie.
14.O dimensiune ignorată: implicarea Uniunii Europene în materie de drepturi ale omului Chiar şi atunci când UE prezintă propriile sale realizări în materie de drepturi ale omului, acestea sunt aproape trecute cu vederea. Se vorbeşte foarte mult despre UE şi statul de drept, mai puţin despre UE şi democratizare, aproape deloc despre UE şi drepturile omului, deşi toate cele trei domenii sunt într-o strânsă corelaţie.
15.Planul Merkel – Macron: un pariu deja câştigat Este meritul Angelei Merkel de a fi sesizat, în criza produsa de pandemie, o oportunitate imensă pentru resetarea proiectului european. Pandemia a concis cu discuţiile pe marginea cadrului finaciar multianual, în aşa fel încât exista cadrul pentru a schimba paradigma. O şansă enormă pentru o propunere îndrăzneaţă a fost şi faptul că Merkel nu mai are ce pierde. Un succesor nu a fost încă găsit, chiar dacă s-a dorit acest lucru, puţini contestă autoritatea de care se bucură Cancelarul în acest moment, iar coaliţia de guvernare de la Berlin este, mai mult ca niciodată, expresia unui consens trans-partinic.
16.Republica Moldova – aceiaşi actori politici pe o scenă mereu în schimbare Apropierea recentă între PSRM şi PDM a fost negociată de Dodon cu Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al PDM care s-a manifestat în spaţiul public ca principalul susţinător al unei asemenea alianţe. Personal, Diacov nu are decât de câştigat dintr-o asemenea alianţă, ceea ce nu se poate afirma cu certitudine despre Pavel Filip.
17.Posibila unificare a Irlandei – un exemplu pentru reunificarea cu Republica Moldova? Fine Gael avea toate datele pentru a câştiga alegerile din Irlanda organizate pe data de 9 februarie. Liderul său, Leo Varadkar, a devenit cel mai tânăr prim – ministru al Irlandei, la 38 de ani, cu trei ani în urmă. Negocierile UE cu Marea Britanie legate de Brexit au marcat un succes pentru Irlanda. PIB a crescut în 2019 cu aproximativ 5%, media UE fiind 1,8%. Fine Gael a ignorat însă problemele cu adevărat importante pentru cetăţeni. Irlanda are un sistem public de sănătate care funcţionează defectuos, iar preţurile la chirii au devenit inaccesibile.
18.Autonomia religiilor în disputa dintre Muntenegru şi Serbia Potrivit ultimului recensământ din Muntenegru, 72% din populaţia acestei ţări (620.000) aparţine Bisericii Ortodoxe Sârbe (BOS) sau Bisericii Ortodoxe Muntenegrene (BOM). 19,1% din populaţie s-au declarat musulmani, restul romano – catolici sau fără religie. BOM nu este recunoscută din punct de vedere canonic de alte Biserici Ortodoxe.
19.Un tur sau două tururi? Un tur sau două tururi la alegerile locale pentru alegerea primarilor? Ȋntrebarea divizează spectrul politic de mai multă vreme. Opinia publică pare a fi mai degrabă în favoarea a două tururi dar o dezbatere serioasă pe această temă nu există. Avantajele sistemului în două tururi (sau ale sistemului cu un singur tur) nu sunt prezentate pentru a vedea care este cea mai bună opţiune.
20.Un nou mecanism de aparare a statului de drept: in directia unei Europe federale? Intr-un interviu acordat Radio France International pe data de 2 august 2012, intr-un moment de apogeu la crizei constitutionale, afirmam ca aceasta criza nu va lua sfarsit decat odata cu instituirea unui nou mecanism de interventie al Comisiei Europene. Criza respectiva a avut un deznodamant doar temporar odata cu decizia Curtii Constitutionale de invalidare a referendumului de suspendare a Presedintelui, ea fiind prelungita prin miscarile tectonice din interiorul justitiei, miscari prin care s-a reusit destructurarea CSM, precum si lipsa unei conduceri legitime, desemnata potrivit prevederilor constitutionale, la varful Parchetului General si al DNA.
21.Revizuirea Constitutiei, istoria unui esec anuntat? Din 2003 până azi suntem în continuu sub imperiul unei iminente modificări a Constituţiei. De 10 ani dezbatem tema, sunt oferite soluţii, apar controverse. Însă, surprinzător sau nu, nu înaintăm deloc în această dezbatere. S-ar putea face un curs pentru studenţi despre revizuirea (în proiect) a Constituţiei, o istorie fascinantă a ultimilor ani. În 2011 era lansat un proiect de revizuire, apoi în 2012 au urmat dezbateri în Parlament. Ce a rămas ? Nimic.
22.Tehnica loviturii de stat: atacul catilinarilor impotriva Constitutiei Este posibil sa se puna in executare o lovitura de stat intr-un stat democratic, membru al Uniunii Europene? Orice student la drept sau stiinte politice va raspunde ca asa ceva nu este posibil, traim intr-un sistem interdependent, buna guvernare este norma, institutiile se auto - conserva si pot mentine echilibrul, etc. Iata insa ca Romania demonstreaza ca este posibil sa incepi o lovitura de stat si sa o rafinezi intr-un ritm alert, mai rapid decat lovitura de stat bolsevica ce a avut nevoie de cateva luni bune pana a deveni efectiva. Este foarte greu sa construiesti institutii functionale, dar a le distruge este, dupa cum se vede, mult mai simplu.
23.Adevarata miza a reprezentarii la Consiliul European: schimbarea regimului politic MAE a fost, este si va fi unul dintre cele mai complexe ministere din Romania, datorita faptului ca in multe domenii este integrator de politici elaborate si dezvoltate de catre alte ministere care au competente pe planul relatiilor internationale.
24.Cronica unui demers imprevizibil: Mişcarea Populară Încă de la începutul discuţiei publice în jurul subiectului Mişcarea Populară, am asistat la punerea în pagină a doar două puncte de vedere, diametral opuse: perspectiva ca PDL să candideze sub această siglă la alegerile locale şi/sau parlamentare, respectiv ca o coaliţie de formaţiuni politice şi organizaţii civice să candideze sub forma unei coaliţii mai ample în care actualul PDL să aibă cea mai importantă pondere. Din păcate, dezbaterea publică nu a luat în calcul formularea unor alte ipoteze de lucru care ar ajuta la depăşirea falsei dihotomii de mai sus.
25.Despre Alba ca Zapada dinspre contextul sferei publice europene. Crestin-democratia, veritabila forta de centru Vara care tocmai s-a încheiat a fost marcată de mai multe evenimente care doar în aparenţă nu au legătură unul cu altul: atentatele de la Oslo şi protestele de la Atena, Londra şi Hamburg. Începutul toamnei aduce cu sine o nouă dezbatere autohtonă: este sau nu posibilă o nouă mişcare de centru dreapta în România?
26.Drepturile fundamentale si natura regimului politic in proiectul de revizuire a Constituţiei Dezbaterea pe marginea revizuirii Constituţiei nu a reverberat până acum în Parlament, neexistând o reacţie bine conturată la nivelul grupurilor parlamentare care să privească articole luate individual. Iar dezbaterea din spaţiul public este cantonată pe găsirea unui răspuns la întrebarea: cresc sau nu puterile Preşedintelui?
27.Pasapoartele biometrice, intre moderatie si pasiune Inceputul acestui an a fost marcat de o disputa in primul rand la nivelul laicilor si clericilor ortodocsi dar nu numai, aflata in plina derulare, pe tema introducerii pasapoartelor biometrice. Totul a inceput de la o scrisoare deschisa din 14 ianuarie adresata de parintele Iustin Parvu de la Manastirea Petru Voda, publicata in presa centrala, urmata de aparitia mai multor opinii pro si contra.HotNews.ro publica in exclusivitate un studiu in extenso pe o tema disputata de teologi, juristi si societatea civila
28.'Apusul Occidentului nu a venit inca' - un pariu castigat  Cartile dedicate temelor europene ale autorilor romani sunt fie extrem de tehnice, abordand acele aspecte care sunt considerate a fi interesante doar pentru un cerc ingust al specialistilor, fie relateaza experiente personale, atunci cand este vorba de personaje care au participat la negocierile de aderare la Uniunea Europeana. Cartea lui Victor Iulian Tuca este din aceasta perspectiva usor atipica. Autorul nu si-a propus sa explice ce este Uniunea Europeana si nici sa dea sfaturi in calitate de martor al dinamicii europene (in calitatea sa de corespondent al postului de radio Deutsche Welle la Bruxelles).
29.Capcanele sistemului uninominal De mai bine de 200 de ani stiinta politica este preocupata de felul in care se poate gasi cea mai buna formula prin care voturile obtinute cu ocazia unui scrutin electoral sa fie transferate in locuri in cadrul adunarii legislative. S-au gasit diferite formule matematice, s-au inventat sisteme electorale care pretind ca realizeaza in cel mai inalt grad reprezentarea vointei electoratului. Nu exista un consens in legatura cu virtutile unui sistem electoral: fiecare prezinta atât avantaje, cât si dezavantaje. Iar nu intotdeauna sistemele electorale recomandate de politologi sunt transpuse in practica de clasa politica.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by