Articole scrise de Petre Opris


1 - 30 din 43 rezultate
1.Opera��iuni cu aur românesc în Elve��ia ��i Cehoslovacia (1947-1949) În septembrie ��i octombrie 1946, autorit����ile de la Bucure��ti au încercat s�� ob��in�� din S.U.A. un milion de tone de cereale (porumb, grâu, secar��) deoarece seceta din anii 1945 ��i 1946 a afectat într-un mod grav recoltele agricole din România. Departamentul de Stat al S.U.A. a fost de acord s�� ofere un ajutor în acel moment, cu condi��ia ca autorit����ile de la Bucure��ti s�� ob��in�� din partea celor de la Moscova o amânare cu un an a livr��rilor de cereale române��ti c��tre U.R.S.S.
2.O istorie diletant�� a informaticii române��ti, promovat�� sub egida Academiei Române (2019) Articolul de fa���� are ca punct de plecare un citat: „Istoria adev��rat�� ��i relevant�� este descris�� de cei care au tr��it-o”. Autorul acestei afirma��ii (gre��ite, în opinia noastr��) este domnul dr. Marin Vlada, editor al celor dou�� volume publicate anul trecut la Editura Matrix Rom din Bucure��ti ��i intitulate „Istoria informaticii române��ti. Apari��ie, dezvoltare ��i impact.” Proiectul respectiv are ca referen��i ��tiin��ifici pe domnul academician prof.dr. Mihail-Viorel B��descu (pre��edintele Diviziei Istoria ��tiin��ei – Comitetul Român de Istoria ��i Filosofia ��tiin��ei ��i Tehnicii din cadrul Academiei Române) ��i pe doamna prof.univ.dr. Eufrosina Otl��can, vicepre��edinte al acelea��i „unit����i militare” a Academiei Române.
3.Orientul Mijlociu, dup�� cele dou�� r��zboaie din Golful Persic (1980-1988 ��i 1990-1991) Diferendele tribale ��i dinastice, care s-au perpetuat de-a lungul secolelor, au marcat puternic Orientul Mijlociu. Animozit����ile istorice ��i culturale ��i conflictele pentru controlul resurselor naturale, în condi��iile men��inerii grani��elor trasate de puterile coloniale dup�� primul r��zboi mondial, au accentuat tensiunile existente. Nici chiar mi��c��rile pro-arabe nu au reu��it, dup�� anul 1950, s�� înving�� obstacolele care stau în calea form��rii unui mare stat unic arab. Rând pe rând, Egiptul, Siria ��i Irakul au fost percepute ca o amenin��are major�� la adresa ����rilor din întreaga zon��, ca urmare a orient��rii politice adoptate de liderii politici ai celor trei state.
4.Premisele interven��iei militare a S.U.A. în regiunea Golfului Persic (1990) Ocuparea Kuweitului de c��tre unit����ile armatei irakiene, la 2 august 1990, a fost o opera��iune violent��, de mare amploare, desf����urat�� în Orientul Mijlociu dup�� c��derea Zidului Berlinului (eveniment care a permis crearea premiselor necesare reunific��rii Germaniei ��i încheierii R��zboiului Rece). Conflictul declan��at de dictatorul Saddam Hussein a produs stupoare în întreaga lume. Organiza��ia Na��iunilor Unite a fost surprins�� de rapiditatea opera��iunii irakiene, iar ��tirile despre invazie au amplificat temerile în rândul statelor din vecin��tate – în mod deosebit, în Arabia Saudit�� ��i Israel.
5.Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, îl felicit�� pe Nicolae Ceau��escu (19 decembrie 1989) Timi��oara, 19 decembrie 1989. O autoizoterm�� este înc��rcat�� la morga Spitalului Jude��ean din localitate cu 43 de trupuri neînsufle��ite ale unor cet����eni, împu��ca��i în timpul ac��iunii de reprimare a protestatarilor din ora��, desf����urat�� în perioada 16-18 decembrie 1989. Autovehiculul a plecat spre Bucure��ti în diminea��a de 19 decembrie, la ora 05.45, ��i a ajuns la crematoriul „Cenu��a” din capitala României în aceea��i zi, în jurul orei 17.45 – unde cadavrele au fost incinerate.
6.Planul Uniunii Sovietice de desfiin��are a NATO ��i pozi��ia României fa���� de acesta (1954-1991) La 24 august 2019 s-au împlinit 70 de ani de la intrarea în vigoare a tratatului semnat la Washington D.C., la 4 aprilie 1949, în scopul cre��rii Organiza��iei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Pentru a s��rb��tori acest eveniment, ��efii de stat ��i de guverne ai celor 29 de ����ri membre ale alian��ei politico-militare s-au întâlnit la Londra (3-4 decembrie 2019).
7.Ac��iunile diasporei române��ti l-au enervat pe Nicolae Ceau��escu (iunie – noiembrie 1989) S��pt��mâna viitoare se vor împlini 30 de ani de la ultima realegere a lui Nicolae Ceau��escu în func��ia de secretar general al Partidului Comunist Român. Unul dintre ��abloanele propagandistice folosite atunci începea cu sintagma „strân��i uni��i în jurul conduc��torului iubit”, iar în continuare nu era uitat�� Elena Ceau��escu – academician doctor inginer, femeie, om politic, mam�� devotat�� ��.a.m.d. (evident, f��r�� calificativul adev��rat: impostoare). La ��edin��ele rituale ale Congresului al XIV-lea al P.C.R. (20-24 noiembrie 1989) nu a îndr��znit absolut nimeni s�� critice în mod public aberantul ��i sinistrul cult al personalit����ii...
8.Dou�� legende privind uzina „Industria Aeronautic�� Român��” de la Bra��ov Se împlinesc ast��zi 75 de ani de la lovitura de stat de la 23 august 1944. Este un prilej foarte bun s�� readucem aminte politicienilor din România anumite fapte ��i evenimente care au avut un impact militar, social ��i economic foarte puternic în acea perioad�� deosebit de dificil�� pentru na��iunea român��.
9.Prima vizit�� în România a unui pre��edinte al Statelor Unite ale Americii ��i r��zboiul din Vietnam (1967-1969) Se împlinesc în aceste zile 50 de ani de la prima vizit�� în România a unui pre��edinte al S.U.A. Decizia lui Richard Nixon de a ajunge la Bucure��ti ��i de a discuta cu Nicolae Ceau��escu. Contextul în care a avut loc vizita respectiv�� era marcat de r��zboiul din Vietnam, de conflictul din Orientul Mijlociu care nu s-a încheiat dup�� R��zboiul de ��ase Zile (5-11 iunie 1967), de disputele ideologice dintre autorit����ile sovietice ��i cele chineze...
10.Modificarea ierarhiei politice la Congresul al IX-lea al P.C.R. ��i importan��a carnetului de partid La prima vedere, num��rul de înregistrare al unui carnet de partid poate fi considerat un detaliu lipsit de importan���� de c��tre un cet����ean obi��nuit. Nu acela��i lucru se întâmpl�� atunci când, în cadrul analizei pe care o realiz��m, ne referim la ierarhia politic�� din Partidul Muncitoresc Român (1948-1965), respectiv din Partidul Comunist Român (dup�� 24 iulie 1965). Num��rul înscris pe carnetul de partid consacra pozi��ia pe care de��in��torul acelui act o avea în piramida puterii din România
11.Experimentul mandatarilor, „micii capitali��ti” din comer��ul României ��i spaima de îmbog����ire (1967-1969) Recent am redescoperit un document din arhiva fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român privind experimentul mandatarilor. Studiile ini��iate în prim��vara anului 1967 au fost analizate de autorit����ile comuniste de la Bucure��ti la 28 iunie 1967, într-o ��edin���� a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Apoi, Ilie Verde�� a semnat la 4 august 1967 „Hot��rârea nr. 1827 a Consiliului de Mini��tri al Republicii Socialiste România privind aplicarea în mod experimental a unor m��suri de îmbun��t����ire a activit����ii de restaurante ��i hoteluri”.Volumul ”Aspecte ale economiei române��ti în timpul R��zboiului Rece (1946-1991)” va fi lansat joi, 20 iunie 2019, la libr��ria Modul C��rture��ti (strada Academiei nr. 18-20, la parterul Universit����ii de Arhitectur�� ��i Urbanism „Ion Mincu” din Bucure��ti).Cumpara editia cartonata cu autograful autorului_-
12.Opiniile lui Nicolae Ceau��escu despre drepturile omului în România ��i R.S.S. Moldoveneasc�� (1989) Unul dintre motivele pentru care Nicolae Ceau��escu era criticat în anul 1989, în presa din str��in��tate, a fost nerespectarea drepturilor omului în România. Informa��iile din mass-media occidental�� despre abuzurile reale sau imaginare s��vâr��ite de autorit����ile de la Bucure��ti se bazau pe relat��rile unor membri ai ambasadelor de la Bucure��ti, pe ��tirile provenite de la diver��i martori oculari, precum ��i pe reportajele realizate de ziari��tii str��ini care au vizitat România în perioada respectiv��.
13.Conferinta: Aspecte militare, economice ��i politice în rela��iile româno-polone (1963-1981) În luna iulie 1977, la Bac��u, avionul IAR-93 a fost prezentat pentru prima dat�� unei delega��ii sovietice ��i Comitetului Tehnic al For��elor Armate Unite ale Organiza��iei Tratatului de la Var��ovia. Dup�� ce au v��zut aparatul la sol ��i în zbor, membrii delega��iei sovietice au subliniat c�� avionul nu avea blindaj pentru executarea în siguran���� a misiunilor de atac la sol, iar motoarele britanice nu ofereau putere suficient�� pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor de lupt��.
14.Criza cubanez�� ��i o aplica��ie militar�� în România ��i Bulgaria (octombrie 1962) La prima vedere, o leg��tur�� dintre Republica Cuba ��i manevrele armatei române în România ��i Bulgaria poate fi considerat�� o utopie. Cu toate acestea, în rândurile care urmeaz�� vom explica pe larg cum am ajuns la ideea c�� o insul�� exotic��, situat�� în Marea Caraibelor, a fost important�� pentru autorit����ile politice ��i militare române la începutul anilor ’60.
15.ISTORIE Aplica��ii militare de amploare în Ungaria, Polonia ��i Republica Democrat�� German�� (1962) Înfiin��area oficial�� a Organiza��iei Tratatului de la Var��ovia la 14 mai 1955 a constituit un moment foarte important pentru armata român��. Prin semnarea de c��tre Gheorghe Gheorghiu-Dej, din partea României, a documentului prin care se consfin��ea alc��tuirea unor organe de conducere politice ��i militare ale acelei alian��e, autorit����ile politice de la Bucure��ti au acceptat includerea aproape în totalitate a unit����ilor armatei române în structura militar�� a Organiza��iei Tratatului de la Var��ovia.
16.ISTORIE Pozi��ia României fa���� de conflictul politico-militar dintre Pakistan ��i India (1967-1971) Dup�� încheierea Consf��tuirii de la Moscova a conduc��torilor partidelor din ����rile de democra��ie popular�� (9-12 ianuarie 1951), o parte din resursele materiale ��i financiare române��ti au fost consumate pentru importurile de armament, tehnic�� de lupt�� ��i muni��ii din U.R.S.S., Polonia ��i Cehoslovacia, pentru construirea de fortifica��ii la grani��a cu Iugoslavia ��i pe litoralul M��rii Negre, precum ��i pentru importurile de ma��ini-unelte ��i instala��ii necesare industriei de ap��rare. Concomitent, au continuat cooperativizarea for��at�� a agriculturii ��i lucr��rile la Canalul Dun��re – Marea Neagr��.
17.ISTORIE RECENTA Aurul ����rii, agricultura româneasc�� ��i efectele provocate de facturile nepl��tite (1986-1989) În urm�� cu 10 ani, fostul vicepre��edinte al Comitetului de Stat al Planific��rii, Gheorghe Stroe, ne-a explicat faptul c��, în al doilea semestru al anului 1986, „forurile politice au decis vânzarea unei cantit����i de 80 de tone de aur din tezaurul B.N.R. (corect: 45,8 tone în 1986 ��i 30,5 tone în 1987 – nota Petre Opri��). Totodat��, s-a stabilit condi��ia ca acesta s�� fie r��scump��rat, dup�� ce se va lichida datoria extern��, pentru reconstituirea rezervelor de aur ale ����rii. S-a stabilit ca vânzarea aurului s�� se efectueze pân�� în trimestrul I/1987.
18.Rachetele armatei române ��i criza vectorilor nucleari sovietici trimi��i în Cuba (1960-1963) S��pt��mâna care a trecut a fost marcat�� pe plan interna��ional de publicarea deciziilor liderilor politici supremi ai S.U.A. ��i Federa��iei Ruse referitoare la denun��area de c��tre ambele p��r��i a „Tratatului privind For��ele Nucleare cu Raz�� Medie de Ac��iune” – semnat la Washington, la 8 decembrie 1987, de pre��edintele american Ronald Reagan ��i de Mihail Sergheevici Gorbaciov, secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Op��iunea „dublu zero”, propus�� de liderul politic american, a fost acceptat�� în anul 1987 de c��tre cel sovietic ��i, astfel, s-a ajuns la interzicerea instal��rii în Europa a oric��ror tipuri de rachete cu raz�� medie de ac��iune ...
19.Ideile politicienilor români despre cormorani, popând��i, pe��ti ��i armamentul ��i muni��iile fabricate în România (1949-2019) Una dintre marotele regimului comunist din România a fost/este blamarea tuturor, cu excep��ia conducerii partidului aflat�� în func��ie la un moment dat, pentru absolut toate problemele ap��rute în via��a cotidian�� a cet����enilor. De la râuri pân�� la ramurile copacilor, nu scap�� nimeni din iure��ul declan��at de propagandi��tii partidului de guvern��mânt. În s��pt��mâna care a trecut a ajuns pe lista foarte lung�� a celor care „sug sângele poporului” un nou personaj: cormoranul. Un ministru, pe numele s��u Petre Daea – ajuns celebru pentru dragostea sa m��rturisit�� fa���� de ovine – s-a f��cut remarcat miercuri, 23 ianuarie 2019, în Comisia pentru pescuit din cadrul Parlamentului European, cu un discurs tragi-comic.
20.Aplica��ii pe Teatrul de Ac��iuni Militare de Sud-Vest al Organiza��iei Tratatului de la Var��ovia (1973-1989) În ultima lun�� au fost difuzate în România mai multe ��tiri despre conducerea armatei române ��i problemele cu care se confrunt�� militarii. Publicul a aflat, de exemplu, c�� avioanele de vân��toare F-16 nu au zburat la parada organizat�� la Bucure��ti din cauza condi��iilor meteorologice, dar au participat la parada de la Alba Iulia, din aceea��i zi (1 decembrie 2018). A urmat o disput�� politic�� referitoare la numirea unui nou ��ef al Statului Major General al Armatei, în condi��iile în care la conducerea Ministerului Ap��r��rii Na��ionale au ajuns trei – repet��m, trei politicieni – în ultimii doi ani.
21.Dou�� crea��ii sovietice: Direc��ia Superioar�� Politic�� a Armatei ��i Divizia 1 Voluntari Români „Tudor Vladimirescu – Debre��in” Deoarece exist��, în continuare, o tendin���� a autorit����ilor politice de la Moscova s�� amestece evenimentele istorice din urm�� cu 75 de ani în rela��iile dintre Federa��ia Rus�� ��i România, încerc��m s�� ne reamintim, în limita posibilit����ilor noastre, despre simbioza care a existat între Direc��ia Superioar�� Politic�� a Armatei (o institu��ie creat�� dup�� modelul sovietic în România) ��i unit����ile militare înfiin��ate de autorit����ile sovietice în anii 1943 ��i 1945, din prizonieri români, pe teritoriul U.R.S.S.
22.Generalul Mihail Burc�� ��i activitatea informativ�� a unor reprezentan��i militari sovietici în România În România, cuvântul „securitate” aduce aminte în primul rând de sinistra institu��ie creat�� la 30 august 1948 de comuni��tii români, sub directa îndrumare a autorit����ilor sovietice ��i acest aspect creeaz�� o stare de disconfort celor care doresc s�� explice ra��iunile pentru care statele Uniunii Europeane (inclusiv România) au nevoie de o adaptare a politicii generale în func��ie de provoc��rile de securitate existente la nivelul celui de-al doilea deceniu al secolului XXI. Atât la Bucure��ti, cât ��i în alte capitale din Europa Central�� ��i de Est exist�� dezbateri axate pe g��sirea unor forme de adaptare a sistemelor de informa��ii ��i de siguran���� na��ionale la noile condi��ii, concomitent cu respectarea drepturilor fundamentale ale cet����enilor.
23.Accident în România cu un elicopter SA-330 „Puma” (4 februarie 1977) În conformitate cu un raport secret, analizat la reuniunea din 9 noiembrie 1973 a Consiliului Ap��r��rii al R.S. România, generalul de armat�� Ion Ioni���� a solicitat la 25 decembrie 1975 înfiin��area a trei regimente de elicoptere în România ��i a unei brig��zi de vân��tori de munte (cu comandamentul la Bistri��a). Raportul ministrului Ap��r��rii Na��ionale a fost aprobat de c��tre Nicolae Ceau��escu ��i cele trei unit����i de avia��ie nou înfiin��ate – Regimentul 59 Elicoptere (Tuzla), Regimentul 61 (Boteni) ��i Regimentul 58 (Turni��or – Sibiu) – au fost înzestrate cu aparate IAR-316 B „Alouette III” ��i IAR-330 H „Puma”, la fel ca unit����ile de avia��ie de la Tecuci (Regimentul 60 Elicoptere) ��i Caransebe�� (Regimentul 73).
24.Implicarea Elenei Ceau��escu în acordarea unor burse ��i achizi��ionarea de licen��e de fabrica��ie ��i avioane Nu ��tia mare lucru, dar vorbea ca s�� se afle în treab��. Lipsit�� de cultur�� general�� ��i de o preg��tire tehnic�� necesar�� pentru a în��elege ceea ce se propunea în ��edin��ele la care participa, Elena Ceau��escu a devenit înc�� de la mijlocul anilor ’70 ��inta ironiilor ��i a glumelor nes��rate f��cute de români pe seama sa. La reuniunea din 30 octombrie 1978 a Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv a reu��it s�� confunde cu non��alan���� Sri Lanka cu Sierra Leone. F��r�� s�� exprime vreun regret fa���� de Cornel Burtic�� (ministru al Comer��ului Exterior), care a încercat s�� o corecteze, ea a replicat: „P��i Sierra Leone, tot aia este”[1].
25.Protec��ia personal�� a premierului, a Regelui României ��i a Conduc��torului Statului, la începutul celui de-al doilea r��zboi mondial Analiza post-misiune nu este un obicei introdus recent în cadrul serviciilor de protec��ie ��i paz��. Aceasta a fost realizat�� ��i la sfâr��itul lunii septembrie 1939, dup�� ce un grup de legionari l-a asasinat pe Armand C��linescu, pre��edintele Consiliului de Mini��tri al României. În referatul întocmit la 29 septembrie 1939 de Niky ��tef��nescu s-a afirmat faptul c��, pe de-o parte, însu��i prim-ministrul României ��i-a pus în pericol via��a, nerespectând m��surile elementare de protec��ie ��i, pe de alt�� parte, s-a precizat c�� „nu intr�� în competin��a noastr�� a analiza motivele fostului Prim ministru, în ceiace prive��te suprimarea succesiv�� a m��surilor de siguran����”
26.Rela��iile României cu Fondul Monetar Interna��ional ��i petrolul din Marea Neagr�� (1968-1987) În ��edin��a din 18 august 1989 a Comitetului Politic Executiv s-a discutat despre o not�� întocmit�� de Ion P����an în aceea��i zi, referitoare la participarea reprezentan��ilor României la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Interna��ional ��i B��ncii Interna��ionale pentru Reconstruc��ie ��i Dezvoltare. Ministrul Finan��elor îl informa pe Nicolae Ceau��escu despre faptul c��, în luna septembrie 1989, urmau s�� se desf����oare la Washington reuniunile anuale ale Grupului celor 24, Comitetului Interimar al Fondului Monetar Interna��ional, Comitetului Dezvolt��rii al F.M.I. ��i B��ncii Interna��ionale pentru Reconstruc��ie ��i Dezvoltare, precum ��i Consiliului Guvernatorilor F.M.I. ��i B.I.R.D.
27.Documente funerare despre câ��iva membri importan��i ai Partidului Comunist din România (1967) Mutarea în condi��ii mai mult decât suspecte a arhivei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din sediul în care se afla aceasta în decembrie 1989 i-a privat de o surs�� extrem de important�� de informa��ii pe istoricii interesa��i s�� analizeze apari��ia, evolu��ia ��i dec��derea Partidului Comunist Român. Demersurile ��tiin��ifice pe care cercet��torii one��ti le-au întreprins dup�� 22 decembrie 1989 au fost blocate mult timp, sub diferite forme...
28.Comuni��tii români, serviciile secrete sovietice ��i ironia istoriei Politica de autonomie fa���� de Moscova a regimului comunist de la Bucure��ti s-a dezvoltat la începutul anilor ’60, speculându-se polemica dintre liderii politici ai URSS ��i R.P. Chineze ��i a cunoscut consacrarea oficial�� în luna aprilie 1964, când, la Plenara l��rgit�� a C.C. al P.M.R., a fost adoptat�� a��a-zisa „Declara��ie de independen����” a României în cadrul blocului sovietic. Pe acel fond, era inevitabil�� apari��ia de cereri ale unor fo��ti membri din conducerea P.M.R., care solicitau reabilitarea lor politic��, subliniind cât de important�� a fost împotrivirea lor în fa��a sovieticilor de-a lungul anilor.
29.Regizorii Lucian Pintilie ��i Liviu Ciulei, pedepsi��i de Nicolae Ceau��escu pentru piesa de teatru „Revizorul” (29 septembrie 1972) Epur��rile antisemite aplicate de autorit����ile comuniste poloneze dup�� câteva zile de la încheierea R��zboiului de ��ase Zile din Orientul Mijlociu (5-11 iunie 1967) au generat tensiuni majore la Var��ovia, iar excesele s��vâr��ite de grupul condus de ministrul de Interne, generalul Mieczys��aw Moczar, au provocat efecte negative grave pe termen lung. Protestele s-au înmul��it atât în rândul societ����ii civile, cât ��i în armat��, fiind criticat�� subordonarea total�� ��i lipsa de demnitate a liderilor politici ��i militari de la Var��ovia fa���� de omologii lor de la Moscova.
30.Sovrom-uri, infla��ie ��i tractoare în România, la începutul anilor ’50 În memoriile sale, redactate f��r�� a avea la dispozi��ie materiale ajut��toare (de exemplu, ziare ��i documente din epoca la care se referea), Nikita Hru��ciov a relatat despre situa��ia economic�� din România de la începutul anilor ’50, astfel: „Ca ��i noi, tovar����ii români au trecut la cooperativizarea gospod��riilor ����r��ne��ti. Totul a decurs cu succes. E adev��rat c�� ��i la ei au avut loc mi��c��ri, r��scoale în unele sate, dar le-au f��cut fa����. Gospod��riile cooperativizate au început s�� lucreze bine...

1 2 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by