Articole scrise de Petre Opris


1 - 30 din 32 rezultate
1.Opiniile lui Nicolae Ceauşescu despre drepturile omului în România şi R.S.S. Moldovenească (1989) Unul dintre motivele pentru care Nicolae Ceauşescu era criticat în anul 1989, în presa din străinătate, a fost nerespectarea drepturilor omului în România. Informaţiile din mass-media occidentală despre abuzurile reale sau imaginare săvârşite de autorităţile de la Bucureşti se bazau pe relatările unor membri ai ambasadelor de la Bucureşti, pe ştirile provenite de la diverşi martori oculari, precum şi pe reportajele realizate de ziariştii străini care au vizitat România în perioada respectivă.
2.Conferinta: Aspecte militare, economice şi politice în relaţiile româno-polone (1963-1981) În luna iulie 1977, la Bacău, avionul IAR-93 a fost prezentat pentru prima dată unei delegaţii sovietice şi Comitetului Tehnic al Forţelor Armate Unite ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. După ce au văzut aparatul la sol şi în zbor, membrii delegaţiei sovietice au subliniat că avionul nu avea blindaj pentru executarea în siguranţă a misiunilor de atac la sol, iar motoarele britanice nu ofereau putere suficientă pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor de luptă.
3.Criza cubaneză şi o aplicaţie militară în România şi Bulgaria (octombrie 1962) La prima vedere, o legătură dintre Republica Cuba şi manevrele armatei române în România şi Bulgaria poate fi considerată o utopie. Cu toate acestea, în rândurile care urmează vom explica pe larg cum am ajuns la ideea că o insulă exotică, situată în Marea Caraibelor, a fost importantă pentru autorităţile politice şi militare române la începutul anilor ’60.
4.ISTORIE Aplicaţii militare de amploare în Ungaria, Polonia şi Republica Democrată Germană (1962) Înfiinţarea oficială a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia la 14 mai 1955 a constituit un moment foarte important pentru armata română. Prin semnarea de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, din partea României, a documentului prin care se consfinţea alcătuirea unor organe de conducere politice şi militare ale acelei alianţe, autorităţile politice de la Bucureşti au acceptat includerea aproape în totalitate a unităţilor armatei române în structura militară a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia.
5.ISTORIE Poziţia României faţă de conflictul politico-militar dintre Pakistan şi India (1967-1971) După încheierea Consfătuirii de la Moscova a conducătorilor partidelor din ţările de democraţie populară (9-12 ianuarie 1951), o parte din resursele materiale şi financiare româneşti au fost consumate pentru importurile de armament, tehnică de luptă şi muniţii din U.R.S.S., Polonia şi Cehoslovacia, pentru construirea de fortificaţii la graniţa cu Iugoslavia şi pe litoralul Mării Negre, precum şi pentru importurile de maşini-unelte şi instalaţii necesare industriei de apărare. Concomitent, au continuat cooperativizarea forţată a agriculturii şi lucrările la Canalul Dunăre – Marea Neagră.
6.ISTORIE RECENTA Aurul ţării, agricultura românească şi efectele provocate de facturile neplătite (1986-1989) În urmă cu 10 ani, fostul vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, Gheorghe Stroe, ne-a explicat faptul că, în al doilea semestru al anului 1986, „forurile politice au decis vânzarea unei cantităţi de 80 de tone de aur din tezaurul B.N.R. (corect: 45,8 tone în 1986 şi 30,5 tone în 1987 – nota Petre Opriş). Totodată, s-a stabilit condiţia ca acesta să fie răscumpărat, după ce se va lichida datoria externă, pentru reconstituirea rezervelor de aur ale ţării. S-a stabilit ca vânzarea aurului să se efectueze până în trimestrul I/1987.
7.Rachetele armatei române şi criza vectorilor nucleari sovietici trimişi în Cuba (1960-1963) Săptămâna care a trecut a fost marcată pe plan internaţional de publicarea deciziilor liderilor politici supremi ai S.U.A. şi Federaţiei Ruse referitoare la denunţarea de către ambele părţi a „Tratatului privind Forţele Nucleare cu Rază Medie de Acţiune” – semnat la Washington, la 8 decembrie 1987, de preşedintele american Ronald Reagan şi de Mihail Sergheevici Gorbaciov, secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Opţiunea „dublu zero”, propusă de liderul politic american, a fost acceptată în anul 1987 de către cel sovietic şi, astfel, s-a ajuns la interzicerea instalării în Europa a oricăror tipuri de rachete cu rază medie de acţiune ...
8.Ideile politicienilor români despre cormorani, popândăi, peşti şi armamentul şi muniţiile fabricate în România (1949-2019) Una dintre marotele regimului comunist din România a fost/este blamarea tuturor, cu excepţia conducerii partidului aflată în funcţie la un moment dat, pentru absolut toate problemele apărute în viaţa cotidiană a cetăţenilor. De la râuri până la ramurile copacilor, nu scapă nimeni din iureşul declanşat de propagandiştii partidului de guvernământ. În săptămâna care a trecut a ajuns pe lista foarte lungă a celor care „sug sângele poporului” un nou personaj: cormoranul. Un ministru, pe numele său Petre Daea – ajuns celebru pentru dragostea sa mărturisită faţă de ovine – s-a făcut remarcat miercuri, 23 ianuarie 2019, în Comisia pentru pescuit din cadrul Parlamentului European, cu un discurs tragi-comic.
9.Aplicaţii pe Teatrul de Acţiuni Militare de Sud-Vest al Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (1973-1989) În ultima lună au fost difuzate în România mai multe ştiri despre conducerea armatei române şi problemele cu care se confruntă militarii. Publicul a aflat, de exemplu, că avioanele de vânătoare F-16 nu au zburat la parada organizată la Bucureşti din cauza condiţiilor meteorologice, dar au participat la parada de la Alba Iulia, din aceeaşi zi (1 decembrie 2018). A urmat o dispută politică referitoare la numirea unui nou şef al Statului Major General al Armatei, în condiţiile în care la conducerea Ministerului Apărării Naţionale au ajuns trei – repetăm, trei politicieni – în ultimii doi ani.
10.Două creaţii sovietice: Direcţia Superioară Politică a Armatei şi Divizia 1 Voluntari Români „Tudor Vladimirescu – Debreţin” Deoarece există, în continuare, o tendinţă a autorităţilor politice de la Moscova să amestece evenimentele istorice din urmă cu 75 de ani în relaţiile dintre Federaţia Rusă şi România, încercăm să ne reamintim, în limita posibilităţilor noastre, despre simbioza care a existat între Direcţia Superioară Politică a Armatei (o instituţie creată după modelul sovietic în România) şi unităţile militare înfiinţate de autorităţile sovietice în anii 1943 şi 1945, din prizonieri români, pe teritoriul U.R.S.S.
11.Generalul Mihail Burcă şi activitatea informativă a unor reprezentanţi militari sovietici în România În România, cuvântul „securitate” aduce aminte în primul rând de sinistra instituţie creată la 30 august 1948 de comuniştii români, sub directa îndrumare a autorităţilor sovietice şi acest aspect creează o stare de disconfort celor care doresc să explice raţiunile pentru care statele Uniunii Europeane (inclusiv România) au nevoie de o adaptare a politicii generale în funcţie de provocările de securitate existente la nivelul celui de-al doilea deceniu al secolului XXI. Atât la Bucureşti, cât şi în alte capitale din Europa Centrală şi de Est există dezbateri axate pe găsirea unor forme de adaptare a sistemelor de informaţii şi de siguranţă naţionale la noile condiţii, concomitent cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.
12.Accident în România cu un elicopter SA-330 „Puma” (4 februarie 1977) În conformitate cu un raport secret, analizat la reuniunea din 9 noiembrie 1973 a Consiliului Apărării al R.S. România, generalul de armată Ion Ioniţă a solicitat la 25 decembrie 1975 înfiinţarea a trei regimente de elicoptere în România şi a unei brigăzi de vânători de munte (cu comandamentul la Bistriţa). Raportul ministrului Apărării Naţionale a fost aprobat de către Nicolae Ceauşescu şi cele trei unităţi de aviaţie nou înfiinţate – Regimentul 59 Elicoptere (Tuzla), Regimentul 61 (Boteni) şi Regimentul 58 (Turnişor – Sibiu) – au fost înzestrate cu aparate IAR-316 B „Alouette III” şi IAR-330 H „Puma”, la fel ca unităţile de aviaţie de la Tecuci (Regimentul 60 Elicoptere) şi Caransebeş (Regimentul 73).
13.Implicarea Elenei Ceauşescu în acordarea unor burse şi achiziţionarea de licenţe de fabricaţie şi avioane Nu ştia mare lucru, dar vorbea ca să se afle în treabă. Lipsită de cultură generală şi de o pregătire tehnică necesară pentru a înţelege ceea ce se propunea în şedinţele la care participa, Elena Ceauşescu a devenit încă de la mijlocul anilor ’70 ţinta ironiilor şi a glumelor nesărate făcute de români pe seama sa. La reuniunea din 30 octombrie 1978 a Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv a reuşit să confunde cu nonşalanţă Sri Lanka cu Sierra Leone. Fără să exprime vreun regret faţă de Cornel Burtică (ministru al Comerţului Exterior), care a încercat să o corecteze, ea a replicat: „Păi Sierra Leone, tot aia este”[1].
14.Protecţia personală a premierului, a Regelui României şi a Conducătorului Statului, la începutul celui de-al doilea război mondial Analiza post-misiune nu este un obicei introdus recent în cadrul serviciilor de protecţie şi pază. Aceasta a fost realizată şi la sfârşitul lunii septembrie 1939, după ce un grup de legionari l-a asasinat pe Armand Călinescu, preşedintele Consiliului de Miniştri al României. În referatul întocmit la 29 septembrie 1939 de Niky Ştefănescu s-a afirmat faptul că, pe de-o parte, însuşi prim-ministrul României şi-a pus în pericol viaţa, nerespectând măsurile elementare de protecţie şi, pe de altă parte, s-a precizat că „nu intră în competinţa noastră a analiza motivele fostului Prim ministru, în ceiace priveşte suprimarea succesivă a măsurilor de siguranţă”
15.Relaţiile României cu Fondul Monetar Internaţional şi petrolul din Marea Neagră (1968-1987) În şedinţa din 18 august 1989 a Comitetului Politic Executiv s-a discutat despre o notă întocmită de Ion Păţan în aceeaşi zi, referitoare la participarea reprezentanţilor României la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Ministrul Finanţelor îl informa pe Nicolae Ceauşescu despre faptul că, în luna septembrie 1989, urmau să se desfăşoare la Washington reuniunile anuale ale Grupului celor 24, Comitetului Interimar al Fondului Monetar Internaţional, Comitetului Dezvoltării al F.M.I. şi Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi Consiliului Guvernatorilor F.M.I. şi B.I.R.D.
16.Documente funerare despre câţiva membri importanţi ai Partidului Comunist din România (1967) Mutarea în condiţii mai mult decât suspecte a arhivei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din sediul în care se afla aceasta în decembrie 1989 i-a privat de o sursă extrem de importantă de informaţii pe istoricii interesaţi să analizeze apariţia, evoluţia şi decăderea Partidului Comunist Român. Demersurile ştiinţifice pe care cercetătorii oneşti le-au întreprins după 22 decembrie 1989 au fost blocate mult timp, sub diferite forme...
17.Comuniştii români, serviciile secrete sovietice şi ironia istoriei Politica de autonomie faţă de Moscova a regimului comunist de la Bucureşti s-a dezvoltat la începutul anilor ’60, speculându-se polemica dintre liderii politici ai URSS şi R.P. Chineze şi a cunoscut consacrarea oficială în luna aprilie 1964, când, la Plenara lărgită a C.C. al P.M.R., a fost adoptată aşa-zisa „Declaraţie de independenţă” a României în cadrul blocului sovietic. Pe acel fond, era inevitabilă apariţia de cereri ale unor foşti membri din conducerea P.M.R., care solicitau reabilitarea lor politică, subliniind cât de importantă a fost împotrivirea lor în faţa sovieticilor de-a lungul anilor.
18.Regizorii Lucian Pintilie şi Liviu Ciulei, pedepsiţi de Nicolae Ceauşescu pentru piesa de teatru „Revizorul” (29 septembrie 1972) Epurările antisemite aplicate de autorităţile comuniste poloneze după câteva zile de la încheierea Războiului de Şase Zile din Orientul Mijlociu (5-11 iunie 1967) au generat tensiuni majore la Varşovia, iar excesele săvârşite de grupul condus de ministrul de Interne, generalul Mieczysław Moczar, au provocat efecte negative grave pe termen lung. Protestele s-au înmulţit atât în rândul societăţii civile, cât şi în armată, fiind criticată subordonarea totală şi lipsa de demnitate a liderilor politici şi militari de la Varşovia faţă de omologii lor de la Moscova.
19.Sovrom-uri, inflaţie şi tractoare în România, la începutul anilor ’50 În memoriile sale, redactate fără a avea la dispoziţie materiale ajutătoare (de exemplu, ziare şi documente din epoca la care se referea), Nikita Hruşciov a relatat despre situaţia economică din România de la începutul anilor ’50, astfel: „Ca şi noi, tovarăşii români au trecut la cooperativizarea gospodăriilor ţărăneşti. Totul a decurs cu succes. E adevărat că şi la ei au avut loc mişcări, răscoale în unele sate, dar le-au făcut faţă. Gospodăriile cooperativizate au început să lucreze bine...
20.Nemulţumiri ale minerilor din Valea Jiului şi zona Anina şi implicarea armatei române în economia naţională (1953-1986) „Acolo este singurul cărbune bun pentru cocsificare. Este cam scump şi este prost, dar este mai ieftin decât la import”[1]. Aşa a prezentat Ion Gheorghe Maurer calitatea cărbunelui extras la începutul anului 1966 din bazinul carbonifer Anina. Evident, preţul acelui produs era stabilit în mod artificial la un nivel foarte scăzut de către autorităţile comuniste de la Bucureşti, comparativ cu preţul cărbunelui cocsificabil care se importa în cantităţi din ce în ce mai mari. Compensarea, în raportul calitate-preţ pe unitatea de produs, se realiza printr-un sistem de subvenţii directe şi indirecte stabilit de Comitetul de Stat al Planificării...
21.Discutii romano-sovietice pentru construirea unei centrale nuclearo-electrice in Romania In ultimii ani s-a mentionat frecvent in mass-media din Romania faptul ca programul romanesc de dezvoltare a capacitatilor de producere a energiei electrice va fi sprijinit de cateva companii chinezesti, iar schema de finantare a construirii reactoarelor nucleare nr. 3 si 4 de la Cernavoda va include un credit financiar chinez. Cu toate acestea, situatia nu este clara si in prime-time-ul buletinelor de stiri ale posturilor de televiziune se vantura in continuare povesti "senzationaliste", tipice pentru scandalul din mahalaua romaneasca - livrat "live" intregului popor "la pachet" cu reclamele la bunurile de larg consum ale societatii post-comuniste.
22.Nicolae Ceausescu rezolva "problema ramanerilor in strainatate" pentru copiii nomenclaturistilor de partid (1974) "Rata comunista, chiar si cand e moarta, zboara / Fiindca-i animata de dragostea de tara". Aceste versuri ironice aveau un substrat politic periculos pentru cei care le spuneau si, deopotriva, pentru propagandistii regimului de la Bucuresti care se straduiau sa apere "puritatea idealurilor comuniste" - mai pe sleau, dogmele pe care niste sectanti habotnici le-au tradus din limba rusa in limba romana si au inceput sa le puna in aplicare, in Romania dupa ce au fost scosi din inchisoare in august 1944.
23.Planuri privind fabricarea unor avioane de pasageri in Romania (1970-1989) In ultimele doua decenii, diferite persoane au afirmat despre fostul general de Securitate Ion Mihai Pacepa faptul ca s-a preocupat, printre altele, de obtinerea planurilor avionului scurt-curier de pasageri Fokker VFW-614, in scopul fabricarii sale in Romania. Acel model de aparat ar fi trebuit sa inlocuiasca avioanele An-24 detinute si utilizate de compania Tarom si cele doua aparate An-24 din Flotila 50 Aviatie Transport. Deoarece subiectul respectiv a starnit foarte multe controverse, ne-am propus sa prezentam situatia din acea perioada si modul cum s-a ajuns la fabricarea in Romania a avionului britanic BAC 1-11 (redenumit ROMBAC 1-11 la Bucuresti).
24.Opiniile lui Nicolae Ceauşescu despre concursurile cu premii de la televiziune şi filmele artistice occidentale (1971-1974) La reuniunea din 28 ianuarie 1974 a Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., in cursul careia s-a analizat, printre altele, tendinta preturilor la petrol pe plan mondial, Nicolae Ceausescu si-a adus aminte de o emisiune pe care o vazuse in seara precedenta la unicul post de televiziune care exista in Romania, in acel moment. Liderul P.C.R. observase ca la sedinta era prezent presedintele Consiliului National al Radiodifuziunii Romane si a schimbat brusc subiectul discutiei, astfel: "Pentru ca este si tovarasul Burtica aici, vreau sa spun ca am vazut aseara la televizor un concurs cu premii..."
25.Criza datoriei externe a Romaniei (1980-1985) In luna mai 1980, intr-o sedinta a Comitetului Central al P.C.R., Nicolae Ceausescu a amintit despre "numeroasele neajunsuri si ramaneri in urma" din economia romaneasca. Cu acel prilej, liderul suprem al partidului a recunoscut faptul ca 69% din datoriile in valuta ale Romaniei erau catre creditorii comerciali (imprumuturi pe termen scurt, cu dobanda mai mare decat in cazul celor guvernamentale) si circa 43% din datoriile comerciale ale Romaniei deveneau scadente in mai putin de un an.
26.Problemele proiectului auto romano-francez "Oltcit" (1976-1988) Dupa o evaluare a eficientei economice obtinute la fabrica de la Colibasi, Nicolae Ceausescu a incercat sa dezvolte industria romaneasca de automobile si, in cursul anului 1973, autoritatile de la Bucuresti au propus firmei Renault constituirea in Romania a unei societati mixte de productie si comercializare a unor modele de autoturisme care aveau un consum redus de combustibil.
27.Supersonicul "Mirage F-1" si elicoptere franceze pentru Romania (1968-1986) In februarie 1968, Nicolae Ceausescu a analizat propunerile prezentate de inginerul Ion Baicu (ministrul Transporturilor Auto, Navale si Aeriene) si, la reuniunea din 15 februarie 1968 a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., liderul P.C.R. a declarat astfel: "Deci, noi sa aprobam cumpararea a 6 avioane BAC 1-11. Sa fabricam avioane MiG (sic!) de 8-10 locuri si sa luam avioane [BAC-201] de 30-50 de locuri. Preocuparea noastra este sa producem avioanele acelea pana la 50 de locuri si sa incepem discutii pentru motoare reactive mici pentru avioane militare.
28.Un proiect foarte costisitor:fabricarea autocamionului sovietic ZiS-150 in Romania (1954-1063) In cursa unilaterala pentru ajungerea din urma si chiar intrecerea performantelor economice ale "capitalismului decadent", liderul sovietic Nikita Hrusciov se lauda la sfarsitul anilor '50, chiar in Statele Unite ale Americii, cu procentele din productia de otel a URSS care ar fi revenit fiecarui locuitor al tarii sale. In acelasi timp, in Romania avea loc treptat o schimbare a modului in care avea loc industrializarea tarii, incercandu-se evitarea greselilor savarsite la Bucuresti, la inceputul anilor '50.
29.Cum au ajuns avioanele sovietice MIG-23 in Romania si cum voia Ceausescu sa fabrice tancuri pentru pietele externe Observatorii NATO au remarcat pentru prima data aparitia unor avioane de vanatoare-interceptare MiG-23 (M/MF), de serie, in cursul anului 1973, cand fortele aeriene sovietice aflate in Republica Democrata Germana le-au primit in inzestrare. In Occident se estima ca productia de MiG-uri 23 M/MF era de patru aparate pe saptamana, la sfarsitul anului 1974, iar rata de productie era dubla dupa doi ani, atingandu-se nivelul de aproximativ 400 de avioane fabricate anual.
30.Noile tractoare produse la Brasov la inceputul anilor ’60 Deşi s-au înregistrat numeroase probleme în cursul programelor de fabricare ale tractoarelor IAR-22, IAR-23, Kiroveţ KD-35 şi ale celor din gama UTOS, experienţa dobândită treptat de inginerii şi muncitorii de la Braşov a ajutat în momentul în care autorităţile de la Bucureşti au stabilit contacte cu conducerea companiei FIAT. Rezultatele pozitive ale colaborării româno-italiene în acel domeniu au fost prezentate la 1 septembrie 1963 în ziarul The Washington Post de către Andrew R. Pearson – după vizita pe care a efectuat-o în România...Citeste si Nikita Hrusciov dixit: “Tractorul dvs este un tractor de aur” (1953)

1 2 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version