Articole scrise de Petre Opris


1 - 30 din 63 rezultate
1.Planuri pentru atragerea de turi��ti str��ini în sta��iunile din România ��i problemele din sistemul medical românesc (1966-1977) (2) În paralel cu schimbarea destina��iei ��i cu reamenajarea aeroportului militar de la Otopeni, autorit����ile comuniste de la Bucure��ti au hot��rât s�� se ocupe ��i de dezvoltarea în continuare a trei sta��iuni situate pe litoralul M��rii Negre: Mangalia, Eforie ��i Mamaia. În presa româneasc�� de la sfâr��itul anilor ’50 au fost publicate mai multe articole în care se prezentau inten��iile autorit����ilor comuniste de la Bucure��ti.
2.Oficiul Na��ional de Turism „Carpa��i” ��i situa��ia de pe litoralul românesc al M��rii Negre, analizat�� de un turist austriac (1955-1964) La 26 iulie 1979, autorit����ile comuniste de la Bucure��ti au publicat în presa central�� „Decretul privind unele m��suri pentru ra��ionalizarea consumului de carburan��i ��i gospod��rirea economicoas�� a parcului de autoturisme”. Pentru cet����enii români, m��surile prev��zute în decretul respectiv erau dure. Pre��ul carburan��ilor – ulterior, ��i al produselor folosite pentru înc��lzire ��i pentru prepararea hranei – a crescut în mod exponen��ial. Mai mult decât atât, Nicolae Ceau��escu a impus aplicarea unei m��suri unice în lumea civilizat�� ��i extrem de controversate: „în zilele de sâmb��t�� ��i duminic�� vor func��iona numai jum��tate din autoturismele personale...
3.Fostul de��inut politic Petre Pandrea îi scrie premierului Ion Gheorghe Maurer (august 1965) Primul gând care ne-a trecut prin minte, dup�� ce am descoperit ��i citit scrisoarea inedit�� de mai jos, a fost despre „sindromul Stockholm”. Apoi, ne-am dat seama c�� am gre��it. Petre Pandrea nu a fost impresionat de lupta c��l��ilor din deten��ia sa politic�� împotriva unui sistem considerat nedrept de ace��tia, astfel încât s�� treac�� de partea lor cu arme ��i bagaje, de��i în realitate i-au provocat multe suferi��e. Nu, Petre Pandrea nu a avut „sindromul Stockholm”.
4.Problemele transportului în comun din Bucure��ti, în timpul „Epocii de Aur” (1965-1989) Recent, am deschis un nou „contingent” de documente române��ti. Dup�� ordonarea lor în func��ie de priorit����i, ne-am preg��tit s�� continu��m cercetarea programului nuclear românesc, îns�� câ��iva cet����eni români au blocat brusc metroul bucure��tean. Drept urmare, ne-am hot��rât s�� schi����m un proiect mai vechi privind transportul public în Bucure��ti, în perioada în care la conducerea ����rii s-a aflat Nicolae Ceau��escu.
5.Primii pa��i în proiectul nuclear românesc de ob��inere a energiei electrice (1955-1970) (6) n anul 1960, academicianul sovietic Dmitri Blohin��ev a ajuns la Bucure��ti pentru a participa la câteva întâlniri organizate cu cercet��torii care lucrau la Institutul de Fizic�� Atomic�� de la M��gurele. Din p��cate, discu��iile pe care fostul director al centralei atomo-electrice de la Obninsk (situat�� la circa de 100 km sud-vest de Moscova) le-a avut cu speciali��tii români au fost ignorate de fizicienii români care au f��cut publice diferite amintiri în ultimii 30 de ani, iar documentele întocmite în cursul acelei vizite nu s-au publicat niciodat��.
6.Primii pa��i în proiectul nuclear românesc de ob��inere a energiei electrice (1955-1970) (5) În 1951 autorit����ile comuniste de la Bucure��ti au dezv��luit public existen��a în România a dou�� re��ele franceze de spionaj. Prima, condus�� de fostul director al Institutului francez de Înalte Studii din Bucure��ti, Marcel Fontaine (1949-1952), i-ar fi avut ca membri pe Alexandru Vladovici, Costic�� Eugen Mavrichi, generalul Pîrvulescu, ing. Emil Dr��g��nescu (de la Ministerul Energiei Electrice) ��i pe func��ionara Lucia St��nescu Pan�� (de la Vama Po��tei din Bucure��ti – Gara de Nord).
7.Scandalul de la Campionatele Europene de Box genereaz�� o problem�� între România ��i Polonia (4-5 iunie 1969) În perioada 30 mai – 8 iunie 1969 s-au desf����urat la Bucure��ti Campionatele Europene de Box Amator. La competi��iile respective au luat parte 180 de sportivi din 25 de ����ri ��i, la finalul acestora, primul loc a fost ob��inut de România – cu patru medalii de aur (Constantin Ciuc��, Aurel Dumitrescu, Calistrat Cu��ov ��i Ion Alexe), dou�� de argint (Victor Zilberman ��i Ion Monea) ��i una de bronz (Ion Covaci).
8.TREI ÎNTREB��RI. Istoria unui e��ec politic: Amânarea sine die a ��edin��ei comune a guvernelor României ��i Israelului (2018-2020) 1. Recunosc faptul c�� îmi place s�� fiu înconjurat de c��r��i, reviste, ziare ��i dosare care con��in copii ale unor documente din perioada R��zboiului Rece, atunci când analizez evenimentele interna��ionale. Copil fiind, eram atent la imaginile ��i comentariile difuzate de Televiziune Român�� despre r��zboiul civil din Liban, r��sfoiam revistele „Magazin istoric” (primite cadou) ��i citeam ultima pagin�� a ziarului „Scânteia” (care con��inea ��tiri externe) pentru a în��elege (f��r�� a reu��i) de ce existau tabere de refugia��i palestinieni în Liban ��i de ce armata israelian�� a invadat acel stat în anul 1982.
9.Primii pa��i în proiectul nuclear românesc de ob��inere a energiei electrice (1955-1970) (3) În perioada 18 mai – 1 iunie 1964, reprezentan��ii autorit����ilor americane au discutat la Washington cu membrii unei delega��ii române conduse de Gheorghe Gaston Marin. Pre��edintele Comitetului de Stat al Planific��rii a abordat cu acel prilej un subiect foarte delicat: exportarea în România a unei centrale atomo-electrice americane.
10.Primii pa��i în proiectul nuclear românesc de ob��inere a energiei electrice (1955-1970) (1) În secolul trecut s-au r��spândit în lume dou�� ideologii totalitariste, comunismul ��i fascismul, care au generat zeci de milioane de victime. Propaganda demagogic�� de atunci a permis unor scelera��i s�� dezl��n��uie r��zboaie ��i s�� provoace tragedii pe toate continentele locuite de fiin��e umane. Din p��cate, lec��iile de atunci ale istoriei risc�� s�� nu fie în��elese de genera��iile actuale ��i proliferarea unor noi forme de ideologii totalitariste constituie în prezent o amenin��are real�� la adresa omenirii.
11.Produc��ia de tehnic�� medical�� în România ��i problemele privind utilizarea aparaturii medicale în 20 de unit����i sanitare române��ti (noiembrie-decembrie 1980) Din punct de vedere sentimental, în��elegem dilemele nostalgicilor epocii comuniste din România care au îndeplinit func��ii de conducere în aparatul politic ��i administrativ al statului român. Înl��tura��i brusc sau în mod treptat din pozi��iile în care se aflau în decembrie 1989, ace��tia au ajuns, mai devreme sau mai târziu, în situa��ia de a-��i dep��na în culori pastelate amintirile despre perioada în care au lucrat ��i au crezut c�� ideile, analizele ��i documentele pe care le-au emis au influen��at pozitiv deciziile adoptate de Nicolae ��i Elena Ceau��escu.
12.Acordarea doctoratului „pe puncte” ��i o analiz�� succint�� a problemelor create de înv������mântul din România (ianuarie 1955) Un duet: educa��ie ��i medicin��. Nu ��tim care dintre aceste domenii de activitate trebuie s�� fie enumerat primul, a��a c�� vom men��ine ordinea de mai sus dintr-un motiv subiectiv: timpul relativ limitat pe care îl avem la dispozi��ie pentru analizarea ��i punerea la dispozi��ia publicului a câtorva documente inedite aflate în fosta arhiv�� a Comitetului Central al P.C.R. În acestea sunt descrise mai multe probleme majore cu care s-au confruntat, la un moment dat, politicienii comuni��ti din România ��i solu��iile aplicate pentru înl��turarea deficien��elor constatate sau pentru a diminua pagubele.
13.Ideologie comunist��, aur, cereale, lapte ��i problemele lui Vasile Luca, secretar al P.C.R. ��i ministru de Finan��e Perioada deosebit de dificil�� prin care trece societatea româneasc�� din cauza pandemiei, începând din luna martie 2020, este marcat��, printre altele, de o avalan���� de ��tiri false – care adâncesc neîncrederea cet����enilor în deciziile anun��ate de c��tre autorit����ile politice de la Bucure��ti. Pe acest fond, teoriile conspira��ioniste i-au amploare ��i sunt propagate fie cu bun�� ��tiin����, fie din ignoran���� fa���� de consecin��ele pe care le pot avea asemenea ac��iuni.
14.Probleme în domeniul construc��iei de motoare ��i vehicule ��i câteva solu��ii aplicate în România, Polonia, U.R.S.S. ��i R.D.G. (1958-1974) (II) Pentru achitarea licen��elor de fabrica��ie ��i a produselor importate în a doua parte a anilor ’60 ��i la începutul anilor ’70 din Republica Federal�� Germania, autorit����ile de la Bucure��ti s-au str��duit s�� vând�� pe pia��a vest-german�� m��rfuri române��ti realizate de industria constructoare de ma��ini, mobil��, produse chimice, fructe ��i legume proaspete, alimente, textile, îmbr��c��minte ��i înc��l����minte. Totodat��, reprezentan��ii României au insistat, în discu��iile cu autorit����ile de la Bonn, s�� creasc�� semnificativ contingentele de produse române��ti care puteau fi vândute în R.F.G. f��r�� aplicarea de taxe vamale prohibitive
15.Blocaje politice ��i cooperarea economic�� dintre Republica Federal�� Germania ��i câteva state comuniste din Europa (1965-1968) Începând din anul 1967, autorit����ile comuniste de la Bucure��ti au difuzat repetat mesajul referitor la stabilirea de rela��ii diplomatice între România ��i Republica Federal�� Germania, în condi��iile în care, dintre toate statele comuniste, doar Uniunea Sovietic�� mai avea asemenea rela��ii cu autorit����ile vest-germane (începând din luna septembrie 1955). Nicolae Ceau��escu ��i membrii aparatului românesc de propagand�� au subliniat în anii ’70 ��i ’80 faptul c�� regimul comunist din România a adoptat o pozi��ie principial�� ��i curajoas�� în ianuarie 1967, acceptând riscul de a fi criticat în interiorul alian��ei politico-militare din care România f��cea parte din cauza pozi��iei adoptate de autorit����ile de la Bucure��ti fa���� de Republica Federal�� Germania.
16.ISTORIE Elemente inedite din planul privind fabricarea de calculatoare ��i tehnic�� de calcul în România (1966-1980) În opinia lui Nicolae Ceau��escu, valoarea total�� a produselor care urmau s�� fie realizate în România, în domeniul tehnicii de calcul, trebuia s�� ating�� nivelul de 500 de milioane de dolari în anul 1980. Acea valoare a fost stabilit�� de liderul comunist în prim��vara anului 1974, împreun�� cu Virgil Actarian (ministrul Industriei Construc��iilor de Ma��ini-Unelte ��i Electrotehnicii), Ion Românu ��i speciali��tii de la Ministerul Construc��iilor de Ma��ini-Unelte ...
17.Cauzele posibile ale inexisten��ei avioanelor IAR-80, Me-109, Ju-88, He-111, Hs-129 ��i Ju-52 la Muzeul Militar Central Pentru pasiona��ii de avia��ie din România, descrierea avioanelor de vân��toare IAR-80 ��i Messerschmitt 109, a bombardierelor germane Ju-88 ��i He-111, a aparatului german de asalt Hs-129 ��i a avionului german de transport Ju-52 nu poate s�� constituie o noutate. O întrebare este, îns��, formulat�� frecvent de c��tre cei care cunosc mai bine situa��ia delicat�� în care s-au aflat for��ele aeriene române dup�� încheierea celui de-al doilea r��zboi mondial: De ce nu s-a p��strat într-un muzeu din România, pân�� în zilele noastre, nici unul dintre modelele de avioane men��ionate?
18.Opera��iuni cu aur românesc în Elve��ia ��i Cehoslovacia (1947-1949) În septembrie ��i octombrie 1946, autorit����ile de la Bucure��ti au încercat s�� ob��in�� din S.U.A. un milion de tone de cereale (porumb, grâu, secar��) deoarece seceta din anii 1945 ��i 1946 a afectat într-un mod grav recoltele agricole din România. Departamentul de Stat al S.U.A. a fost de acord s�� ofere un ajutor în acel moment, cu condi��ia ca autorit����ile de la Bucure��ti s�� ob��in�� din partea celor de la Moscova o amânare cu un an a livr��rilor de cereale române��ti c��tre U.R.S.S.
19.O istorie diletant�� a informaticii române��ti, promovat�� sub egida Academiei Române (2019) Articolul de fa���� are ca punct de plecare un citat: „Istoria adev��rat�� ��i relevant�� este descris�� de cei care au tr��it-o”. Autorul acestei afirma��ii (gre��ite, în opinia noastr��) este domnul dr. Marin Vlada, editor al celor dou�� volume publicate anul trecut la Editura Matrix Rom din Bucure��ti ��i intitulate „Istoria informaticii române��ti. Apari��ie, dezvoltare ��i impact.” Proiectul respectiv are ca referen��i ��tiin��ifici pe domnul academician prof.dr. Mihail-Viorel B��descu (pre��edintele Diviziei Istoria ��tiin��ei – Comitetul Român de Istoria ��i Filosofia ��tiin��ei ��i Tehnicii din cadrul Academiei Române) ��i pe doamna prof.univ.dr. Eufrosina Otl��can, vicepre��edinte al acelea��i „unit����i militare” a Academiei Române.
20.Orientul Mijlociu, dup�� cele dou�� r��zboaie din Golful Persic (1980-1988 ��i 1990-1991) Diferendele tribale ��i dinastice, care s-au perpetuat de-a lungul secolelor, au marcat puternic Orientul Mijlociu. Animozit����ile istorice ��i culturale ��i conflictele pentru controlul resurselor naturale, în condi��iile men��inerii grani��elor trasate de puterile coloniale dup�� primul r��zboi mondial, au accentuat tensiunile existente. Nici chiar mi��c��rile pro-arabe nu au reu��it, dup�� anul 1950, s�� înving�� obstacolele care stau în calea form��rii unui mare stat unic arab. Rând pe rând, Egiptul, Siria ��i Irakul au fost percepute ca o amenin��are major�� la adresa ����rilor din întreaga zon��, ca urmare a orient��rii politice adoptate de liderii politici ai celor trei state.
21.Premisele interven��iei militare a S.U.A. în regiunea Golfului Persic (1990) Ocuparea Kuweitului de c��tre unit����ile armatei irakiene, la 2 august 1990, a fost o opera��iune violent��, de mare amploare, desf����urat�� în Orientul Mijlociu dup�� c��derea Zidului Berlinului (eveniment care a permis crearea premiselor necesare reunific��rii Germaniei ��i încheierii R��zboiului Rece). Conflictul declan��at de dictatorul Saddam Hussein a produs stupoare în întreaga lume. Organiza��ia Na��iunilor Unite a fost surprins�� de rapiditatea opera��iunii irakiene, iar ��tirile despre invazie au amplificat temerile în rândul statelor din vecin��tate – în mod deosebit, în Arabia Saudit�� ��i Israel.
22.Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, îl felicit�� pe Nicolae Ceau��escu (19 decembrie 1989) Timi��oara, 19 decembrie 1989. O autoizoterm�� este înc��rcat�� la morga Spitalului Jude��ean din localitate cu 43 de trupuri neînsufle��ite ale unor cet����eni, împu��ca��i în timpul ac��iunii de reprimare a protestatarilor din ora��, desf����urat�� în perioada 16-18 decembrie 1989. Autovehiculul a plecat spre Bucure��ti în diminea��a de 19 decembrie, la ora 05.45, ��i a ajuns la crematoriul „Cenu��a” din capitala României în aceea��i zi, în jurul orei 17.45 – unde cadavrele au fost incinerate.
23.Planul Uniunii Sovietice de desfiin��are a NATO ��i pozi��ia României fa���� de acesta (1954-1991) La 24 august 2019 s-au împlinit 70 de ani de la intrarea în vigoare a tratatului semnat la Washington D.C., la 4 aprilie 1949, în scopul cre��rii Organiza��iei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Pentru a s��rb��tori acest eveniment, ��efii de stat ��i de guverne ai celor 29 de ����ri membre ale alian��ei politico-militare s-au întâlnit la Londra (3-4 decembrie 2019).
24.Ac��iunile diasporei române��ti l-au enervat pe Nicolae Ceau��escu (iunie – noiembrie 1989) S��pt��mâna viitoare se vor împlini 30 de ani de la ultima realegere a lui Nicolae Ceau��escu în func��ia de secretar general al Partidului Comunist Român. Unul dintre ��abloanele propagandistice folosite atunci începea cu sintagma „strân��i uni��i în jurul conduc��torului iubit”, iar în continuare nu era uitat�� Elena Ceau��escu – academician doctor inginer, femeie, om politic, mam�� devotat�� ��.a.m.d. (evident, f��r�� calificativul adev��rat: impostoare). La ��edin��ele rituale ale Congresului al XIV-lea al P.C.R. (20-24 noiembrie 1989) nu a îndr��znit absolut nimeni s�� critice în mod public aberantul ��i sinistrul cult al personalit����ii...
25.Dou�� legende privind uzina „Industria Aeronautic�� Român��” de la Bra��ov Se împlinesc ast��zi 75 de ani de la lovitura de stat de la 23 august 1944. Este un prilej foarte bun s�� readucem aminte politicienilor din România anumite fapte ��i evenimente care au avut un impact militar, social ��i economic foarte puternic în acea perioad�� deosebit de dificil�� pentru na��iunea român��.
26.Prima vizit�� în România a unui pre��edinte al Statelor Unite ale Americii ��i r��zboiul din Vietnam (1967-1969) Se împlinesc în aceste zile 50 de ani de la prima vizit�� în România a unui pre��edinte al S.U.A. Decizia lui Richard Nixon de a ajunge la Bucure��ti ��i de a discuta cu Nicolae Ceau��escu. Contextul în care a avut loc vizita respectiv�� era marcat de r��zboiul din Vietnam, de conflictul din Orientul Mijlociu care nu s-a încheiat dup�� R��zboiul de ��ase Zile (5-11 iunie 1967), de disputele ideologice dintre autorit����ile sovietice ��i cele chineze...
27.Modificarea ierarhiei politice la Congresul al IX-lea al P.C.R. ��i importan��a carnetului de partid La prima vedere, num��rul de înregistrare al unui carnet de partid poate fi considerat un detaliu lipsit de importan���� de c��tre un cet����ean obi��nuit. Nu acela��i lucru se întâmpl�� atunci când, în cadrul analizei pe care o realiz��m, ne referim la ierarhia politic�� din Partidul Muncitoresc Român (1948-1965), respectiv din Partidul Comunist Român (dup�� 24 iulie 1965). Num��rul înscris pe carnetul de partid consacra pozi��ia pe care de��in��torul acelui act o avea în piramida puterii din România
28.Experimentul mandatarilor, „micii capitali��ti” din comer��ul României ��i spaima de îmbog����ire (1967-1969) Recent am redescoperit un document din arhiva fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român privind experimentul mandatarilor. Studiile ini��iate în prim��vara anului 1967 au fost analizate de autorit����ile comuniste de la Bucure��ti la 28 iunie 1967, într-o ��edin���� a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Apoi, Ilie Verde�� a semnat la 4 august 1967 „Hot��rârea nr. 1827 a Consiliului de Mini��tri al Republicii Socialiste România privind aplicarea în mod experimental a unor m��suri de îmbun��t����ire a activit����ii de restaurante ��i hoteluri”.Volumul ”Aspecte ale economiei române��ti în timpul R��zboiului Rece (1946-1991)” va fi lansat joi, 20 iunie 2019, la libr��ria Modul C��rture��ti (strada Academiei nr. 18-20, la parterul Universit����ii de Arhitectur�� ��i Urbanism „Ion Mincu” din Bucure��ti).Cumpara editia cartonata cu autograful autorului_-
29.Opiniile lui Nicolae Ceau��escu despre drepturile omului în România ��i R.S.S. Moldoveneasc�� (1989) Unul dintre motivele pentru care Nicolae Ceau��escu era criticat în anul 1989, în presa din str��in��tate, a fost nerespectarea drepturilor omului în România. Informa��iile din mass-media occidental�� despre abuzurile reale sau imaginare s��vâr��ite de autorit����ile de la Bucure��ti se bazau pe relat��rile unor membri ai ambasadelor de la Bucure��ti, pe ��tirile provenite de la diver��i martori oculari, precum ��i pe reportajele realizate de ziari��tii str��ini care au vizitat România în perioada respectiv��.
30.Conferinta: Aspecte militare, economice ��i politice în rela��iile româno-polone (1963-1981) În luna iulie 1977, la Bac��u, avionul IAR-93 a fost prezentat pentru prima dat�� unei delega��ii sovietice ��i Comitetului Tehnic al For��elor Armate Unite ale Organiza��iei Tratatului de la Var��ovia. Dup�� ce au v��zut aparatul la sol ��i în zbor, membrii delega��iei sovietice au subliniat c�� avionul nu avea blindaj pentru executarea în siguran���� a misiunilor de atac la sol, iar motoarele britanice nu ofereau putere suficient�� pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor de lupt��.

1 2 3 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by