Articole scrise de Mihai Maci


1 - 30 din 87 rezultate
1.Câteva observa��ii à propos de licen��e Spre deosebire de examenele care finalizeaz�� ciclurile ��colare ��i de doctorate, licen��ele nu beneficiaz�� de notorietate mediatic��. Probabil principala ra��iune a acestui fapt este aceea c�� nu sunt “examene na��ionale” (precum primele), iar ceea ce confer�� “examenul de diplom��” a încetat demult s�� mai fie un titlu de prestigiu. Felul în care se finalizeaz�� studiile universitare este apanajul fiec��rei universit����i, a fiec��rei facult����i ��i a fiec��rui departament. Dac�� tot se vorbe��te de autonomie universitar��, acesta e domeniul în care ea se aplic�� cel mai manifest.
2.Noi suntem Europa! O stafie bântuie România ��i oriunde i se nimere��te un microfon în fa���� ne repet�� aceea��i poveste cu “noi” – cei buni ��i oropsi��i – ��i “ei” – exploatatorii “f��r�� neam ��i Dumnezeu”. Între “noi” ��i “ei” a existat dintotdeauna o pr��pastie, care acum devine o adev��rat�� tran��ee a ultimei lupte cu “neocolonialismul” în numele “valorilor europene”, c��ci – mai r��i decât turcii ��i comuni��tii – “eurocra��ii” de la Bruxelles ne supun dezna��ionaliz��rii (fie prin emigra��ia de mas��, fie prin distrugerea “tradi��iilor” noastre ancestrale).
3.Cum produce ��coala plagiatori ncepând din acest an universitar, la cursurile de masterat se studiaz�� (��i) “Etica ��i integritatea academic��”. Dincolo de acest titlu generic – orice s-ar spune, românii au o înclina��ie pentru sintagmele gongorice – e ceva destul de simplu ��i, în idee, util, deopotriv�� pentru studen��i ��i pentru profesori: un îndemn la renun��area la plagiat. S�� vedem mai întâi partea bun�� a lucrurilor: o problem�� despre care se vorbe��te, exist��; atâta timp cât ne facem c�� nu ��tim despre ce e vorba (sau cât o expediem cu justific��ri circumstan��iale), ea – pur ��i simplu – nu exist�� ca problem��. Nu trebuie s�� ne fie fric�� s-o recunoa��tem: în România s-a plagiat ��i se plagiaz�� industrial.
4.De ce nu avem o opozi��ie? Pentru ca nu e rentabil�� România se apropie patru alegeri – cu referedumul anun��at de pre��edinte, cinci – la cap��tul c��rora nu e deloc clar ce ar putea urma. Deocamdat�� sunt certe doar dou�� lucruri: c�� PSD-ul nu-��i poate permite s�� piard��, mai ales legislativele ��i c�� PNL-ul nu-��i poate permite s�� nu câ��tige (c��ci, cu perspectiva de a fi lipsi��i înc�� o legislatur�� de func��ii m��noase, oamenii lui “de încredere” ar migra în mas�� la noua putere – în spe���� la versatilul ALDE)
5.Prea târziu Ar fi preferabil ca m��car acum, când începe s�� ne loveasc�� frigul, s�� nu ne mai am��gim ��i s�� recunoa��tem adev��rul: în runda aceasta, Dragnea ��i oamenii lui au învins. E mai pu��in important dac�� faimoasa ordonan���� – cu gra��ierea ��i amnistia – va veni (p��rerea mea e c�� va fi dat��); ceea ce e important e faptul c��, acum, justi��ia înseamn�� exact ceea ce spune Dragnea c�� înseamn��. Acesta nu e defetism ��i nu e demobilizare; e pur ��i simplu luciditate.
6.Despre virtu��ile incompeten��ei ��i ale imposturii Incompetentul, cel ce nu ��tie cum se face ceva (de care – teoretic – se ocup��), cel ce face mereu gafe, “s��racul cu duhul”, cel ce cade în ridicol, cel care bate în mas�� tov��r����e��te ��i c��ruia-i mai scap�� câte una, neao����, are un mare un avantaj: e un tip uman universal. Râdem de el, îl be��telim ��i-l d��m naibii, dar – finalmente – ne recunoa��tem în el: “e de-al nostru”. ��i, când îl vedem – deopotriv�� ironic ��i nostalgic – în felul acesta, ne încearc�� ispita unui gând: “dac�� ea/el a putut, eu de ce n-a�� putea?”
7.Înapoi la Ceau��escu! Istoricii no��tri par într-atât de prin��i cu discursurile Centenarului încât nu sunt aten��i la felul în care prezentul lumineaz�� trecutul. Pe vremea când se mai vorbea de Revolu��ie (a��i observat c�� acum e pomenit�� tot mai discret?) una din întreb��rile care ne fr��mântau – al��turi de marea: “ cine-a tras în noi dup�� 22?” – era aceasta: cum se face c��, din toate ����rile estice, doar noi, românii, nu am avut nici o tres��rire în 1989 ��i am încheiat anul (mirabil) cu singura revolu��ie sângeroas�� din fostul bloc societic?
8.De ce nu poate exista cercetare în România Domnului Nicolae Hurduc, pe când se va întoarce în viitor Teza mea este urm��toarea: în România nu poate exista cercetare ��tiin��ific��. Aten��ie: nu c�� nu exist��, din diverse motive (între care pe primul loc ar fi subfinan��area), ci c�� nu poate exista. Prin asta vreau s�� spun c�� exist�� o ra��iune principial�� – mai puternic�� decât orice context – care face ca cercetare ��tiin��ific�� s�� fie inexistent�� în România. Bineîn��eles, o asemenea afirma��ie nu trebuie în��eleas�� în sensul c�� în România nu exist�� tineri (sau mai pu��in tineri) talenta��i, sau c�� nu exist�� oameni care î��i fac treaba cu onestitate acolo unde se afl��.
9.“Dumnezeu nu li se arat�� celor îndârji��i” Pân�� la urm��, lec��ia acestui referendum este destul de clar��: exist�� o limit�� – pe care omul obi��nuit o percepe difuz, dar o percepe – în construc��ia mediatic�� a realit����ii. Faptul de a transplanta în România o problem�� (care poate e real�� – mai ales în anumite medii – în Anglia, America sau Canada) ��i de-a declan��a apoi, în numele ei, un “r��zboi preventiv” care “s�� mobilizeze întreaga societate” s-a dovedit a fi ceva la care oamenii nu au mar��at.
10.Referendumul ini��iat de ”Coali��ia pentru Familie” nu este despre homosexuali S�� fim serio��i: câteva mii de oameni (din 20 de milioane), dintre care – probabil – majoritatea prefer�� discre��ia, nici nu sunt problema cea mai mare, nici nu macin�� temeliile lumii noastre. Cu sau f��r�� celebra modificare din Constitu��ie, ho��ia ��i minciuna – ca s�� vorbim doar de p��catele cre��tine – vor submina la fel de eficient “securitatea na��ional��” ca pân�� acum. Dar, e foarte adev��rat, dup�� validarea referendumului, ceva se va schimba în lumea noastr��: vom vedea ce poate o fals�� unanimitate care se bazeaz�� pe consensualismul (în parte real, în parte indus al) definirii du��manului comun.
11.Mai ’68? R��spunsul e iubirea! “Mai ‘68”-ul – cu tot ceea ce înseamn�� el, are, în România, o ciudat�� posteritate. Mai întâi c�� nu l-am cunoscut: libertatea (cu voie de la Partid) care are – la noi – ca etalon acest an a fost departe de-a putea fi asimilat�� agita��iei din campusurile universitare franceze sau americane. Noi celebram – ca suprem�� deschidere – vizita Generalului de Gaulle, chiar în zilele când acesta era contestat mai vehement la el acas��. Pentru noi, Generalul era Occidentul; acel Occident eroic ��i plin de prestan���� la care visasem în cele dou�� decenii precedente.
12.O dezbatere necesar��. Despre cartea “Historicizing Race” de Marius Turda ��i Maria Sophia Quine  Mai înainte de toate cei doi autori pornesc de la dou�� observa��ii foarte pertinente: rasa e un cuvânt (nu o realitate!), ce dobânde��te consisten���� în anumite tipuri de discurs ��i, apoi, caracterul u��or inteligibil al termenului are marele neajuns de a-i camufla complexitatea. Altfel spus, e un concept versatil ��i greu de fixat, deopotriv�� în extensie ��i în intensie; cum spune Charles W. Mills (citat de autori): “rasa poate fi ontologic�� f��r�� a fi biologic��, poate fi metafizic�� f��r�� a fi fizic��, poate fi existen��ial�� f��r�� a fi esen��ial��, poate formata realul f��r�� a avea nici o form��”.
13.Socialismul în educa��ie Cum bine se ��tie, domnul Valentin Popa a considerat c�� e mai în��elept s�� “redistribuie” locurile finan��ate de stat o dat�� geografic, de la universit����ile din marile ora��e ale ����rii, c��tre universit����i mici, de provincie; a doua oar�� strategic, de la domeniile de studiu consacrate ale universit����ilor propriu-zise c��tre “domeniile prioritare de dezvoltare ale României”, cu nume greu de re��inut ��i care înfloresc tot în universit����i secunde, ori în politehnici ��i agronomii de tot soiul. Nu încape nici un dubiu c�� aceasta e o m��sur�� politic��...
14.Cei patruzeci ��i cinci Imediat dupa nominalizarea domnului Valentin Popa - Rectorul Universitatii "Stefan cel Mare" din Suceava - ca Ministru al Educatiei in guvernul doamnei Viorica Dancila au aparut, aproape simultan, cateva memorabilia ale proaspatului desemnat si o scrisoare mai intai a 30, completata mai apoi de inca 15 rectori care ii lauda performantele manageriale si isi declara sustinerea pentru persoana dansului. Ambele - atat nominalizarea, cat si scrisoarea de sustinere - au parut multora surprinzatoare.
15.Despre secretare si soferi Nimic nu cere ca cei ajunsi sus sa fi fost candva secretare sau soferi. Puteau fi orice, important e faptul ca vin de jos, din acea zona fluida a societatii pe care studiile de specialitate nici macar nu o inregistreaza. Intr-adevar, pot fi "la baza" orice, insa secretarele si soferii au un mare avantaj: sunt oamenii de langa sef, cei care (asemeni lacheilor in societatea burgheza) sunt initiati in toate tainele stapanului. Sunt persoanele de incredere, cei care "fac si desfac", "se duc si (a)duc", cei "stiu pe cine trebuie", "oamenii de legatura", cei care - pe langa toate acestea - mai si aud, mai si vad, uneori mai si inregistreaza sau mai pastreaza cate o copie.
16.Dezamagirea democratica Ceea ce nu am fost in stare sa intelegem, nici in 1918, nici in 1989, este faptul - simplu si banal - ca democratia fara prosperitate nu inseamna nimic. Democratia este cadrul in care omul are libertatea de a decide asupra rosturilor vietii lui si ale comunitatii in care traieste. Dar conditia exercitiului libertatii o reprezinta disponibilitatea de gandi rosturile comunitatii si ale propriei vieti in cadrul acesteia. Un om a carui singura preocupare e aceea de-a supravietui de azi pe maine - exact ca un bolnav in faza terminala - nu are posibilitatea de-a cugeta la sensul vietii comune si la exigentele pe care aceasta le are fata de el.
17.La bacalaureat cu ministrul! Nu stiu altii cum sunt, insa eu unul, de cate ori aud trilul acesta nostalgic cu "scoala de pe vremea mea" (am facut liceul - profil teoretic - inainte de 1990), ma tot intreb cum a reusit - cam tot pe-atunci (sunt doar cativa ani intre noi) - sa-si treaca Bacalaureatul d-l Ministru al Educatiei Liviu Pop. "Pe vremea aceea", Bacalaureatul nu era o sperietoare, caci adevaratele examene erau considerate a fi cele cu concurenta (si la care concurenta era redutabila si cantitativ, si calitativ), insa era un examen serios - pentru care se invata si la care se cadea.
18.Despre scoala si corectitudinea politica Doamna Cristina Tunegaru, profesoara de Limba si Literatura Romana si om ce incearca deopotriva sa gandeasca rosturile scolii si sa faca ceva acolo unde se afla, a aruncat zilele trecute (inca) un pave dans la mare, declarand ca nu va aborda - la clasa - lucrari precum "Baltagul" lui Mihail Sadoveanu sau "Mara" lui Ioan Slavici, deoarece acestea contin (intre altele) pasaje explicite de descriere a unor scene de violenta domestica, ce risca sa-i socheze (sau sa-i influenteze negativ) pe elevii dansei. Desi am citit de mai multe ori - si din diverse ratiuni - scrierile respective, marturisesc ca, pana nu am parcurs pasajele postate de d-na Tunegaru, nu mi-am amintit secventele cu pricina.
19.Vederea pe intelesul orbilor Nu trece nici o zi fara ca unealta perfecta - Liviu Pop - sa nu izbeasca, metodic, in ce-a mai ramas din invatamantul romanesc. Desfiintarea auxialiarelor, abrogarea manualelor alternative (cu amenintari pentru cei ce le mai folosesc), compendiul cu nu-stiu-cate materii, editura unica de carte scolara (cu director numit), diferentierea salariilor pe criteriul vechimii scolilor, manualul de sport si cel de dirigentie, schimbarea inspectorilor prin fax vineri seara, numiri arbitrare de directori, discursuri agramate...  Si acesta e doar inceputul.
20.Unde sunt fabricile lui Ceausescu? In drumurile noastre zilnice ni se intampla sa trecem, nu departe de centrul orasului, pe langa mari campuri de ruine. Celor tineri nu le spun nimic; multi le-au prins doar ca ruine si asteapta ziua in care, pe terenul curatat de ultimele resturi de moloz, vor rasari, sralucitoare si policrome, mall-urile sau "cartierele rezidentiale". Pentru cei trecuti de 45 de ani, cladirile fara ferestre si usi, invadate de ierburi, inseamna cu totul altceva: multi si-au inceput in ele viata de adulti, iar unii si-au trait in perimetrul lor o buna parte a vietii. Pentru ei, ruina cladirilor e pandantul propriei decreptitudini fizice: dovada cea mai buna ca lumea se precipita, buimaca, spre propriul ei sfarsit...
21.Deriva Partidului National Liberal Intrebat de ce n-a facut ceea ce a promis in campanie, d-l Dragnea raspunde - invariabil - pentru ca nu e lasat. Cine nu il lasa? Mai inainte de toate Presedintele, apoi strainatatea (in speta - nenumita - Comisia Europeana). Aceste doua entitati malefice sucesc mintea poporului, care - din cand in cand (si in totala necunostinta de cauza, ne asigura d-l Dragnea) - iese in strada si-si clameaza nemultumirea fata de dansul, de guvernul sau de ministrii dansului. Sa remarcam un lucru: dintre dusmanii d-lui Dragnea lipseste opozitia.
22.Domnul Pop loveste din nou Asa cum bine stim, "echipe interdisciplinare de specialisti ai Ministerului Educatiei" lucreaza de zor la manualele de mers pe strada, de urcat scarile, de cumparat saorma, de jucat diverse pe mobil si de bronzat la strand. Surprinzator, am apucat anul 2017 si inca nu avem manuale care sa ne indrume in aceste activitati foarte utile si impartasite de majoritatea tinerilor. Ba, ca sa vezi!, nu exista nici programa pe asa ceva, comisii metodice, nici sectii de specialitate in universitati si - pana la venirea d-lui Pop - nici macar vreun departament de specialitate in Ministerul Educatiei.
23.Analfabeti. Si nefunctionali Cand a venit dl Pop cu enormitatea manualelor de sport si de dirigentie - pe care elevii trebuie doar sa le cumpere si sa le care, nu sa le si citeasca! - lumea, dupa caz, s-a indignat sau s-a amuzat. Nu stiu sa fii observat cineva ca, in acest act ratat, d-l Pop si-a expus - in mod transparent - conceptia dansului despre scoala si educatie. Pentru d-l Pop nu conteaza ce se face efectiv, la urma urmei profesorii de sport si dirigintii pot face in constinuare cum vor. Ceea ce conteaza cu adevarat e formalismul caruia vor trebui sa i se supuna: caci manualele nu sunt "gratuite"...
24.Ratat la 15 ani O figura de trista prezenta, d-l Liviu Pop, intamplator Ministru al Educatiei, s-a apucat sa ne explice ce si cum e cu gratuitatea invatamantului. Potrivit Constitutiei, educatia e gratuita, numai ca - asa cum bine stim - Constitutia e interpretabila. Astfel ca, zice d-l Pop, "cineva trebuie sa asigure aceasta gratuitate. Statul asigura o parte din gratuitate, parintele asigura alta parte din gratuitate, copilul nu plateste nimic." Mai rar o asemenea insiruire de lucruri fara noima in atat de putine cuvinte! In primul rand d-l Pop face dovada faptului ca are o intelegere stramba a ceea ce e statul. Statul nu e un mare filantrop...
25.Esecul Coalitiei pentru Familie Ceea ce e straniu in cruciada Coalitiei pentru Familie e disproportia dintre desfasurarea de forte pe care o pune in joc si finalitatea mai curand ridicola a demersului ei. Va avea loc un referendum, se va vota si - inevitabil - majoritatea va decide ca familia e alcatuita dintr-un barbat si dintr-o femeie (n-ar fi rau sa se adauge: nascuti ca atare, nu transexuali!). Asta va insemna ca homosexualii nu vor beneficia de statutul simbolic de familie si nici de - la fel de simbolica - protectie a statului pe care o recita ofiterul starii civile. Ei bine, si?
26.Cat de anti-multiculturali sunteti? Nu stiu altii cum sunt, insa mie unuia - in masura in care ma raportez la ceea ce vad in media (mai ales in cea online) - mi se pare ca discursul mainstream din Romania nu e catusi de putin cel multicultural, ci, dimpotriva, cel anti-multicultural. Nu-mi amintesc sa fi vazut in anii trecuti nici in presa scrisa, nici in audio-vizual, nici pe internet pledoarii pentru acceptarea si, eventual, integrarea imigrantilor din Orient si/sau Africa in societatea noastra reputat "ospitaliera". S-a vorbit doar de "cote", de "dictatul Bruxelles-ului" si de paragraful din Constitutie ce interzice stramutari de populatii pe teritoriul tarii.
27.CRISTINA TUNEGARU Doamna Cristina Tunegaru, profesor suplinitor de Limba Romana la Scoala Generala nr. 95 din Bucuresti, a fost instiintata de secretara scolii (dupa ce a aflat pe cont propriu, verificand Listele Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti) ca, din toamna, ii va inceta colaborarea cu aceasta scoala. Si asta deoarece orele pe care preda actualmente au fost alocate altui profesor, care a obtinut - daca inteleg bine - o completare de norma prin transfer. Nimic ilegal in aceasta: asa functioneaza lucrurile in invatatantul preuniversitar romanesc. Ca orice lege, si aceasta cu transferurile (initiata - sper sa nu ma insel - de doamna Ecaterina Andronescu) pentru unii este muma, pentru altii ciuma. Pentru doamna Tunegaru e valabil ultimul caz. Probabil ca asa stau lucrurile in cazul multor altora; de asta data spiritele s-au inflamat dat fiind ca doamna Tunegaru a gasit de cuviinta sa-si faca publica situatia. Or, in lumea noastra, faptul de a arata o disfunctionalitate nu e un lucru chiar de la sine inteles.
28.Despre inutilitatea cercetarii in Romania D-l Serban Valeca (inginer atomist de meserie, pe santierele patriei, la Pitesti), vremelnic Ministru al Cercetarii si Inovarii, s-o fi simtit lasat de-o parte de valul reformator pe care valseaza d-na Lia Olguta Vasilescu si d-l Grindeanu (sub zambetul si bagheta stim-noi-cui), astfel ca s-a apucat de perestroika pe mosia dansului. Va imaginati ca s-a apucat sa sape the Large(st) Hadron Collider pe sub Pitesti si Bucuresti? Nu, caci nu se poate. Din pacate, la noi nu se poate face, nici macar la suprafata, o banala centura a Bucurestiului care sa-l racordeze inclusiv la Pitesti. Iar drum de la Pitesti catre destinatia Loganurilor nu se poate nici atat. Asa ca d-l Valeca, om cu experienta (in PSD), nu se lupta cu morile de vant. Dansul s-a pus pe restructurat ceea ce poate fi restructurat, in speta comisiile consultative ale dansului - comisii care aveau o mare problema "la dosar": fusesera numite de predecesorul sau, d-l Mircea Dumitru.
29.Conjectura lui Maci in educatie Nu pot incepe altfel decat cerandu-mi scuze pentru faptul de a-mi fi pus numele in titlu. Nu neg ca e la mijloc si un oarecare orgoliu - caci cine nu viseaza ca doctoranzi ai viitorului sa se dedice demonstrarii sau infirmarii unei teze a lui?!  -, dar prevaleaza constiinta responsabilitatii pentru afirmatia pe care o fac. Asa cum bine se stie, o conjectura e o afirmatie nedemonstrata, dar presupusa ca fiind adevarata de cel care o enunta. Conjectura lui Maci în educa��ie: cel mai slab student dintre cei care au terminat în urm�� cu trei ani era mai bun decât cel mai bun student care intr�� acum în facultate
30.One day after Ordonanta 13 nu mai conteaza acum. La fel cum nu conteaza nici faptul ca a fost abrogata. Oamenii care protesteaza in strada au inteles doua lucruri: pe de o parte ca nu se poate conta pe cuvantul d-lui Dragnea si nici pe cel al d-lui Grindeanu, pe de alta ca se va incerca mereu impunerea unei legislatii care sa le permita reprezentantilor PSD-ului o guvernare discretionara. Finalmente, impresia care se degaja este aceea ca adoptarea unei atare legislatii, impotriva oricarei rezistente publice, este pilonul de baza al programului de guvernare al PSD-ului.

1 2 3 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version