Articole scrise de Marius Stan si Vladimir Tismaneanu


1 - 20 din 20 rezultate
1.Topori��ca lui Mercader ��i chiliasmul leninist: 75 de ani de la asasinarea lui Tro��ki In urma cu 75 de ani, pe 21 august, la Coyoacan, in Ciudad de Mexico, agentul NKVD Ramon Mercader, infiltrat sub numele Jacques Mornard, izbea cu o toporisca in crestetul celui care lucra intens la o biografie a lui Stalin, fondatorul Internationalei a IV-a, organizatia globala care se pretindea singura cu adevarat fidela mostenirii lui Lenin. In 1918, in plin razboi civil, cel mai apropiat colaborator al lui Lenin, numarul doi in ierarhia bolsevica, comandantul Armatei Rosii si comisarul poporului pentru afaceri externe, Lev Davidovici Trotki, dicta un text incendiar in care isi propunea sa-l striveasca fara crutare pe teoreticianul social-democrat german Karl Kautsky.
2.Tony Judt ��i emo��ia ideilor Au trecut, iata, cinci ani. Intr-o vineri, pe 6 august 2010, s-a stins din viata la 62 de ani Tony Judt, istoricul care a intruchipat exemplar vocatia intelectualului public. A fost un ganditor pentru care moralitatea si politica nu sunt domenii incompatibile. Spirit polemic, ostil certitudinilor comode, Tony Judt a provocat prin scrierile sale reactii puternice si adeseori agresive. Il exaspera orice forma de fundamentalism. Cartile sale (unele traduse in limba romana la editura Polirom) stau marturie pentru o atitudine de consecventa respingere a oricaror fixatii ideologice
3.O destalinizare ratata: Cinci decenii de la Congresul al IX-lea al PCR  De ce nu a avut loc niciodata o destalinizare in Romania? Este o interogatie legitima al carei raspuns tine de o multitudine de cauze. Intre acestea, continuitatea optiunilor fundamentale la nivelul tuturor grupurilor hegemonice din PCR, din 1944 si pana in 1989. Diferentele dintre, sa spunem, Ana Pauker, Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceausescu au fost de stil politic, nicidecum de principii. Mitologizat si fetisizat ad nauseam, Congresul al IX-lea nu a fost o cezura in istoria PCR, ci debutul unei noi dramaturgii, un efort de cosmetizare a celor mai detestabile trasaturi ale dictaturii comuniste.
4.Tbilisi: ora�� magic, ora�� tragic Am ajuns luni la Tbilisi, oras despre care am citit enorm. Cladiri monumentale de o eleganta naturala, discreta. Istoria e pretutindeni. Biserici, catedrale, urme de forturi, de batalii, de lupte nesfarsite pentru libertate. Dar si urmele despotismului liberticid. Aici a studiat, la seminarul teologic ortodox, cel caruia i se spunea Soso si, apoi, Koba. Ne-am plimbat aseara pe Bulevardul Sota Rustaveli. Tanarul Djugasvili scria poezii, se imagina un nou Rustaveli, visa mult si intens. Mai tarziu, visele sale au devenit cosmarul propriei natiuni martirizate, al milioanelor de oameni supusi Marelui Experiment genocidar.
5.Piromanul Victor Ponta si Sfanta Nerusine A trait, traieste si se prabuseste sub semnul abominatiunii. Victor Ponta, mitomanul galactic, a crezut ca-i merge la infinit. Neobrazat fiind, a crezut ca nici altii nu au obraz. Megaplagiatorul si-a batut joc de invatamantul romanesc, de statul de drept, de imaginea internationala a tarii. Pe ultima suta de metri, care speram sa fie strabatuta cu viteza inserarii in fata Palatului Victoria, Ponta se agata cu disperare de fotoliul atribuit unei functii esentiale pe care a reusit sa o dezonoreze de o maniera impardonabila.
6.Neo-totemism secular: Mai are totalitarismul un viitor? In ciuda nenumaratelor necrologuri, totalitarismul ramane un important instrument analitic in efortul nostru de a intelege experimentele politice moderne inspirate de modele ideologice de transformare nu doar a societatii, ci si a naturii umane. In anii '30 ai secolului trecut, ganditori politici anti-totalitari (democrati liberali, social-democrati, conservatori, crestin-democrati) au fost preocupati de aparitia miscarilor de masa carismatice si de consecintele potential catastrofice ale acestora.
7.Polifonia sovietologiei In prelungiurea eseului anterior despre Richard Pipes si viziunea sa asupra totalitarismului, propunem aici o scurta revizitare a transformarilor esentiale prin care au trecut studiile sovietologice de-a lungul timpului. Mesajul este unul cat se poate de limpede: nu exista nimic monocrom in campul sovietologiei, fiecare achizitie beneficiaza de atentia sporita a grupului de academici, fiecare inovatie deschide un orizont al dezbaterii pe care doar cei care stapanesc contextul evolutiv al disciplinei il pot adulmeca. Abecedarul sovietologic trebuie sa contina in chip necesar o retrospectiva si o radiografie a acestei stiinte.
8.Despotism, fanatism si ideologie: Richard Pipes si totalitarismul  Figura extrem de influenta a studiilor ruse, sovietice si post-sovietice, istoricul Richard Pipes detesta modelele academice. Tocmai prin curajul interpretativ al demersului sau istoriografic si prin utilizarea comprehensiva a informatiilor din arhive, o carte precum Russia Under the Bolshevik Regime (New York, Knopf, 1993) a devenit intr-adevar clasica. Pentru Pipes, ideile conteaza enorm in istorie, iar studierea bolsevismului ca o doctrina revolutionara, cu o logica interna precisa, este menita sa lumineze modul in care s-a nascut ceea ce numim, pe urmele lui Martin Malia, partocratia ideocratica, o organizare in care cultul Liderului se confunda cu acela al Partidului si al Istoriei.
9.Eternii inamici: Ceau��escu, Dr��ghici ��i Securitatea In mai 1965, la doua luni de la moartea lui Dej si inscaunarea sa in fruntea PMR (numele avea sa fie schimbat in iulie, la ceea ce, in noua numaratoare, devenea Congresul al IX-lea), Ceausescu se afla in plina actiune de consolidare a puterii sale personale. Mima respect pentru baronii lui Dej (Maurer, Apostol, Bodnaras, Borila, Chivu, Moghioros, Coliu, Rautu, Salajan), dar, in acelasi timp, declansa o continua operatiune de regenerare a cadrelor superioare.
10.URSS ca Mare Minciuna Atunci cand Ronald Reagan a numit URSS "imperiul Raului", stanga bien pensante s-a grabit sa-l anatemizeze si sa-l persifleze. Dupa cativa ani, ideologul perestroikai, Aleksandr Iakovlev, spunea acelasi lucru, recunoscand ca Marele Experiment fusese intemeiat pe violenta, minciuna, duplicitate si teroare. O spusesera, fireste, Ivan Bunin si Boris Souvarine, Arthur Koestler si George Orwell, Andrei Siniavski si Aleksandr Soljenitin, Andrei Saharov si Elena Bonner, dar acum sentinta venea din sanctum sanctorum, din inima aparatului ideologic al partocratiei totalitare bolsevice. Vladimir Putin este azi mostenitorul autocratiei tariste, al misticismului pravoslavnic, al mesianismului bolsevic si al imperialismului velicorus dintotdeauna.
11."Cine-si bate joc de noi si de un popor intreg?" - Alexandru Jar, fanatic si apostat "Un declasat!", "Un lumpen!", "Un dezaxat!" - asa se exprimau fostii sai camarazi din clandestinitatea comunista si din Rezistenta franceza despre cel care, la inceputul anilor '50, fusese flagelul realismului socialist, portdrapel al pretentiilor internationaliste ale PMR, vaduv al celebrei militante Olga Bancic, decapitata de nazisti la Stuttgart in 1944, dupa ce, in primavara anului 1956, acesta indraznise sa spuna la o sedinta a activului de partid din raionul I. V. Stalin, tinuta la sala Floreasca, ceea ce multi gandeau si nimeni nu avea curajul sa o spuna. Intelectualul comunist Alexandru Jar (sau Solomon Iacob, adresat familiar ca "Paschela", nascut in anul 1911 si decedat in 1988) a facut-o in prezenta liderilor partidului, inclusiv a primului secretar al CC al PMR.
12.Vitala urgenta a memoriei Raului (Recomandare de Marius Stan si Vladimir Tismaneanu) Salutam prezenta grupajului (complex, informat, animat de compasiune) despre problematica genocidului armean la o suta de ani de la debutul ororii, in revista online LaPunkt. Am putut citi in aceasta saptamana texte fascinante si absolut necesare care servesc cauzei memoriei universale a Raului in secolul XX. Exceptional articolul lui Mihai Chioveanu, specialist in fascisme si in totalitarisme in genere, despre genocid ca act fondator al statului turc, o analiza sintetica obiectiva si admirabil informata despre cum anume a fost posibil acel masacru organizat statal si in numele caror principii sau justificari politico-ideologice.
13.Nemesis ca imparatie morala: Genocidul armean In urma cu mai multi ani, Germania a fost scena unui episod stanjenitor, atunci cand, la presiunea Turciei, landul Brandenburg a eliminat dintr-o curicula scolara referintele la genocidul armean. Liderul comunitatii armene din Germania spunea la acea data ca "este un scandal" sau ca "este deprimant daca ceea ce exista in manualele din Brandenburg poate fi dictat de la Ankara". A persistat asadar senzatia, pentru o vreme, ca alianta germano-turca functioneaza din nou. Imparatul german Wilhelm al II-lea se declarase in 1898 patronul tuturor musulmanilor din lume si vazuse problema armeana ca pe o afacere interna a Turciei.
14.Visuri redemptive: Doctrina lui Marx si sanctificarea violentei  Marxismul, indeosebi in versiunea sa bolsevica, este unul dintre cele mai importante mituri politice maniheiste ale istoriei contemporane. Este un discurs fundamental al modernitatii care contrapune asa-zisele forte ale reactiunii, barbariei si declinului celor care reprezinta progresul istoric. Marxismul este o soteriologie: el promite salvarea prin intermediul distrugerii unui sistem perceput ca fiind bazat pe dominatie, exploatare si alienare
15.Cultul terorii: De la Ivan cel Groaznic la Vladimir Putin, trecând prin Stalin Dictatorii sunt obsedati de istorie, isi cauta cu frenezie precursori cat mai impresionanti. Nu le este suficienta propria glorie, o doresc si pe a celor din trecut. Hitler se identifica cu Fridrich Barbarossa, ba chiar si cu Napoleon Bonaparte. Mussolini se inchipuia reincarnarea lui Iulius Cezar si a lui Octavian Augustus. Ceausescu se proiecta in Mihai Viteazul. Stalin l-a iubit pe Ivan cel Groaznic (1530-1584). La fel si urmasul sau, Vladimir Putin, pentru ai carui apologeti traducerea corecta a numelui tarului psihopat ar trebui sa fie "Ivan cel Strict". Deci problema cu acel monstru era severitatea, nu criminalitatea sa.
16.Moartea unui dictator leninist: "Amintirea tovarasului Gheorghe Gheorghiu-Dej, vesnic vie in inima partidului, a clasei muncitoare, a poporului..." In august 1964, liderul de partid si de stat al Romaniei comuniste traia momentul triumfului sau total. Era apoteoza dejismului, versiunea romaneasca a leninismului. Venisera la Bucuresti Anastas Mikoian, presedintele Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, Li Hsiehnien, prim-vicepremierul chinez, precum si numerosi alti demnitari ai lumii comuniste, spre a participa la a douazecea aniversare a actului de la 23 august, uzurpat simbolic de propaganda regimului drept unul "organizat si condus de partidul comunist in frunte cu nucleul sanatos din inchisori condus de tovarasul Gheorghiu-Dej". Era prezenta si o delegatie de partid si guvernamentala din Albania, semn ca Romania a decis sa renunte, in spiritul Declaratiei din aprilie, la boicotul regimului de la Tirana impus de Hrusciov.
17.Un giuvaer istoric si psihologic: Profesorul Toma Pavel despre moartea lui Stalin Ne face o mare bucurie si ne onoreaza faptul ca profesorul Toma Pavel de la Universitatea din Chicago, membru in Committee on Social Thought, istoric al ideilor si distins teoretician al literaturii, a acceptat invitatia noastra de a scrie un scurt text despre felul in care isi aminteste moartea genialissimului generalissim. Este vorba, o spunem cu toata convingerea, de o nestemata istorica si psihologica. Toma Pavel nu venea din lumea ilegalistilor, tatal sau era un respectat avocat, mama sa era Amelia Pavel, marea istorica a artei.
18.Moartea genialissimului generalissim (Un eseu de Vladimir Tismaneanu ��i Marius Stan) Pe 6 martie 1953, la ora 3 dimineata, dupa ce se transmisese muzica solemna vreme de cateva ceasuri, vocea grava a celui mai cunoscut crainic al postului de radio Moscova, Iuri Levitan,  dadea citire unui comunicat din partea CC al PCUS, a Consiliului de Ministri si a Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, anuntand ca a incetat sa bata, in ziua precedenta, la ora 9 si 50 de minute seara, inima lui Iosif Vissarionovici Stalin, secretar al CC al PCUS, presedintele Consiliului de Ministri, "colaboratorul si discipolul cel mai apropiat al genialei opere a lui Lenin, inteleptul conducator si invatator al Partidului Comunist si al poporului sovietic". Cum avea sa observe cunoscutul jurnalist Victor Zorza in The Guardian, stirea facuse de-acum inconjurul lumii prin agentiile de presa, dar cetatenii URSS si ai Blocului Sovietic nu aflasera inca.
19.Revolutia rusa din februarie 1917: origini, semnificatii, implicatii In urma cu 98 de ani avea loc in Rusia unul din evenimentele foarte controversate ale istoriei contemporane. Revolutia din februarie, fara de care aceea din octombrie nu poate fi nicicum inteleasa,  a fost infranta, iar acest lucru a dat nastere la si mai multe polemici si interpretari. Exista insa suficient de multe dovezi pentru a sustine cel putin doua cauze majore ale evenimentelor: pe de-o parte, teza protestului condus de soldatii si cetatenii patrioti impotriva catastrofalei strategii de razboi a guvernului tarist; pe de alta parte, teza potrivit careia (si imbratisata, printre altii, si de Lenin) razmeritele din Petrograd care s-au transformat in revolutie au fost produse de sentimentele anti-razboi ce n-au mai putut fi tinute in frau.
20.Secret arzator: Elogiu burgheziei Secolul al XIX-lea a fost unul burghez. Adic�� urban. De aici ��i reac��iile împotriva ideologiei dominante, adic�� împotriva liberalismului burghez, socotit meschin, ipocrit, desc��rnat, lipsit de suflet. Burghezul este filistin, proletarul ��i aristocratul, unifica��i prin revolta anti-burghez��, sunt de fapt posesorii noble��ii sociale. Paradox care îi apropie pe Marx, profet al valorilor proletare, cu Nietzsche, apostolul virtu��ii aristocratice.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by