Articole scrise de Lucian Croitoru


1 - 30 din 96 rezultate
1.Lucian Croitoru: Se preg��tesc mineriade de runda a doua? V��d c�� pre��edintele PSD Alba l-a atacat pe guvernatorul Is��rescu. El a spus c�� Is��rescu ar fi depreciat inten��ionat leul doar pentru ca firmele str��ine s�� câ��tige mai mul��i bani. Las la o parte c�� nu Is��rescu depreciaz�� leul, ci politicile incoerente din ultimii câ��iva ani, cu cirea��a de pe tortul petrecerii numit�� ordonan��a 114/2018, scrie Lucian Croitoru pe blogul personal. De��i nedorit�� în magnitudinea pe care am v��zut-o, deprecierea leului îi ajut�� pe to��i exportatorii, c�� sunt firme române��ti sau str��ine, nu conteaz��. Faptul c�� omul nu în��elege nimic din economie nu e treaba mea, ci a celor care îl sus��in ��i, din p��cate, a oamenilor din jude��ul Alba. Noroc îns�� c�� locuitorii jude��ului Alba sunt oameni întreprinz��tori ��i de��tep��i ��i nu se prea iau dup�� oricine.
2.Lucian Croitoru: ���Revenirea la putere a min��ii omnisciente Dup�� criza din 2008, aproape peste tot în lumea occidental��, vremurile au devenit favorabile ascensiunii la putere a min��ilor care se cred omnisciente. Nu a fost nici pe departe o revenire de la zero. Prin institu��iile pe care le-a creat treptat, mintea omniscient�� a fost permanent prezent�� în deciziile socio-economice ��i politice dup�� ce a venit la putere în aproape întreaga lume dup�� Marea Depresiune din perioada 1929-1933, care a favorizat-o. Influen��a ei a sc��zut abia începând cu anii 80, dup�� ce filozofia ordinii spontane a c��p��tat credibilitate sub influen��a lui Hayek ��i ideile neo-liberale au ghidat politicile economice promovate în SUA ��i Regatul Unit de administra��iile Reagan ��i respectiv Thatcher.
3.Un post otr��vit Democra��iile cu o separa��ie de facto slab�� a puterilor în stat pot crea „copii teribili”, a��a cum a f��cut ��i face ��i comunismul. Am ar��tat de-a lungul timpului, în câteva articole, c�� sl��biciunea de fond a democra��iei noastre a venit de la neclaritatea drepturilor de proprietate, de la integritatea sc��zut�� a guvernelor ��i de la eficien��a sc��zut�� a sistemului juridic. Cu alte cuvinte, a venit de la gradul redus de aplicare a legii. Toate acestea au f��cut ca institu��iile s�� r��mân�� slabe. O consecin���� a acestei caracteristici o constituie slaba separa��ie de facto a puterilor în stat.
4.Lucian Croitoru: ������O perspectiv�� asupra infla��iei în România La întrebarea dac�� prefer�� ca infla��ia s�� fie relativ mic��, atât românii cât ��i, de exemplu, germanii ar r��spunde „da”. ��i totu��i, aceasta nu înseamn�� c�� atunci când decid, fiecare la locul lui, în sectorul privat sau în cel public, pentru consum, pentru investi��ii, pentru solidaritate sau pentru sustenabilitate românii ��i germanii se comport�� la fel. Atitudinile lor fa���� de infla��ie sunt diferite. Noi, românii, toler��m o infla��ie relativ înalt��, iar germenii nu. Noi avem o atitudine lax�� fa���� de infla��ie, iar germanii una ferm��. De aceea, în România infla��ia a fost, în ultimii 28 de ani mai mare ca cea din Germania.
5.Cine conduce politica monetara in Romania „Nu ��tiu al��ii cum sunt, dar eu, când m�� gândesc la locul na��terii mele, la casa p��rinteasc��… parc��-mi salt�� ��i acum inima de bucurie!” E un citat din „Amintiri din copil��rie”, de Ion Creang��. Încep ��i eu acest articol cu o idee asem��n��toare: nu ��tiu cum sunt conduse alte politici pe la noi, dar când m�� gândesc cum este condus�� politica monetar��, îmi salt�� inima de bucurie. Este bucuria c�� politica monetar�� nu a ajuns s�� fie condus�� de un singur indicator. În mod cert nu este condus�� de indicatorul PIB poten��ial, cum cred unii economi��ti.
6.E pur si muove Continui aici dezbaterea mea cu domnul profesor Socol referitoare la cooperarea dintre politicile macroeconomice. O fac din credin��a c�� dezbaterile ajut�� la ob��inerea de rezultate mai bune, chiar dac�� acestea nu sunt întotdeauna un optim Pareto.
7.Ingrijorarile domnului profesor Socol referitoare la vinovatul de serviciu Domnul profesor Socol si-a pus intrebarea daca "mai exista coordonare de politici fiscal-bugetar-monetare in Romania". Raspunsul la aceasta intrebare l-a dat intr-un articol al carui titlu este chiar intrebarea mentionata. In esenta, se afirma ca exista frictiuni evidente intre cele doua politici si ca acestea vor impacta negativ atat cetatenii, cat si companiile autohtone (nu si pe cele straine?-nn) in 2018. Prezint cele 11 "argumente" ale domnul profesor Socol si arat, de fiecare data, de ce nu pot fi de acord cu niciunul dintre ele.
8.Abordarea echilibrata a ministrului Teodorovici Recent, domnul Eugen Teodorovici, noul ministru de finante, a facut urmatoarea declaratie: "Nu exclud revenirea la impozitarea progresiva, daca are o logica. Nu se aplica daca nu este mai buna pentru romani". In opinia mea, declaratia domnului ministru este echilibrata. Din ea rezulta ca impozitarea progresiva se va introduce numi dupa o atenta cantarire a avantajelor si dezavantajelor. Aceasta abordare mi se pare corecta. Vom vedea la ce concluzie va ajunge, in cele din urma, domnul ministru.
9.Politica monetara a fost condusa corect Am vazut foarte recent diverse opinii conform carora BNR a intarziat sa creasca rata dobanzii si a fost prociclica in ultimii ani. Cu alte cuvinte, cresterea ratei dobanzii cu 25 de puncte de baza in inuarie 2018 a venit prea tarziu. Am vazut, de asemenea, opinii mai vechi conform carora BNR a mentinut rata dobanzii prea sus in perioada 2014-2017 T3, in care inflatia headline a bunurilor de consum a fost sub limita de 1,5 la suta a benzii tintite de BNR. Acea critica a fost mai acuta atunci cand inflatia a devenit negativa, in perioada 2015 T3-2016 T4, influentata in special de reducerea TVA.
10.Lucian Croitoru: Un motiv pentru care inflatia a intarziat sa apara Acest articol explica de ce in perioada 2015 T3-2017 T2, cand economia a primit in fiecare dintre cei trei ani un stimul fiscal foarte puternic prin reducerea TVA si cresterea salariilor, inflatia la taxe constante a ramas joasa si relativ stabila, in timp ce PIB a crescut cu rate inalte. In mod specific, arat de ce largirea deficitului bugetar structural de la 0,3 la suta din PIB potential in 2015 la 2,2 la suta din PIB potential in 2016 si la 3,3 la suta din PIB potentialin 2017 nu a dus la aparitia unor anticipatii inflationiste mai mari, care sa fi contribuit mai mult la inflatie. Ipoteza pe care o prezint este aceea ca prin marimea si structura sa, stimulul fiscal a alterat temporar rationalitatea pe care firmele o practica de obicei atunci cand isi ajusteaza anticipatiile privind nivelul general al preturilor din economie si volumul ofertei lor de produse.
11.������Chicago Boys sau Bucharest Boys? (sau de ce au fost trecute contributiile sociale de la angajator la angajat) Una dintre schimbarile cheie din codul fiscal o reprezinta mutarea aproape in totalitate a contributiilor sociale de la angajator la angajat. In urma acestei reforme, cota de contributii sociale ce revine angajatului este de 35 la suta, iar cea care revine angajatorului este de 2,25 la suta, iar costul total al angajatorului a scazut cu 0,13 la suta, la 122,6 la suta din salariul brut. In acest articol, arat ca scopul economic profund pentru care contributiile sociale au fost trecute de la angajator la angajat poate fi selectat din doua astfel de scopuri potentiale, dar numai timpul ne va ajuta sa-l identificam pe cel adevarat.
12.Cu o politica fiscala permanent prociclica, am putea pierde democratia si politica monetara Daca, intr-o democratie tanara cu institutii slabe, unul si acelasi partid guverneaza in virtual toate fazele ascendente ale ciclului de afaceri si de fiecare data promoveaza politici fiscale prociclice, atunci apar trei efecte negative grave. Primul efect este pierderea politicii fiscale. Al doilea efect este pierderea democratiei. Al treilea efect este pierderea politicii monetare conventionale.
13.Nostalgia inflatiei si cum face politica fiscala un rau politicii monetare  Va supun atentiei doua probleme. Prima, cea a indemnului privind cresterea salariilor, venit, pe diverse voci, chiar de la unele banci centrale. Aici exista o capcana imensa, in care deja au cazut unii jurnalisti, economisti si analisti romani. Problema, in esenta, nu se refera la salarii, ci la diferentele de competitivitate din zona euro. Am scris inca din 12 ianuarie 2012, fiind printre primii din Romania, despre faptul ca problema din fundatiile zonei euro nu este cea a deficitelor bugetare, ci cea a competitivitatii: unele tari, ca Germania, Austria, Olanda, Belgia etc sunt foarte competitive relativ la ceilalti membri ai zonei euro.
14.Cum sa convertim cresterea economica in prosperitate Economia Romaniei a avut una dintre cele mai mari cresteri economice din UE. In perioada 1995-2016, indicele cresterii cumulate a PIB/ora lucrata calculat la paritatea puterilor de cumparare in Romania comparativ cu acelasi indicator calculat ca medie pentru cele 15 tari componente ale Uniunii Europene inainte de extinderea acesteia incepand cu 1 mai 2004, a fost de 258 la suta. Nicio alta tara din Uniunea Europeana nu a atins acesta crestere inalta.
15.Cum inteleg eu mesajul lui Jean-Claude Juncker catre cei ce aspira la adoptarea euro Cu privire la euro, m-am uitat în discursul lui Jean-Claude Juncker de ieri de la Parlamentul European dup�� trei expresii: „political union”, „fiscal union” ��i „all conditions”. Nu am g��sit nimic despre primele dou��, ci doar despre ce-a de-a treia: „All but two of our Member States are required and entitled to join the euro once they fulfil ALL CONDITIONS.” Sublinierea imi apar��ine.
16.Ulciorul nu merge de doua ori la apa Politicienii din întreaga lume, versa��i în a în��elege degrab�� opinia public��, au învinuit imediat b��ncile comerciale, iar uneori ��i b��ncile centrale, pentru criza financiar�� ce a izbucnit în 2008. Au fost instantaneu crezu��i, deoarece într-un asemenea caz, publicul apeleaz�� la ceea ce Tversky ��i Kahneman au numit euristica „reprezentativitate”. Conform reprezentativit����ii, cu cât un eveniment, de exemplu criza financiar�� din 2008, este mai reprezentativ pentru un altul, de exemplu datorii bancare relativ mari, cu atât este mai mare probabilitatea ca primul s�� derive din cel de-al doilea.
17.A fi domn e o intamplare, a fi om e lucru mare! Stiu cazul unui pilot roman care a aterizat, din eroarea turnului de control dintr-o tara africana, la cateva sute de metri distanta in lungul pistei, in ocean. Avionul nu s-a scufundat deoarece fundul oceanului era relativ aproape de suprafata apei. Unul dintre motoare nu a putut fi oprit, astfel ca desi zona era frecventata de rechini, acestia nu s-au apropiat de aeronava. Pilotul si-a pastrat calmul si a organizat evacuarea pe aripi si pe fuselaj a tuturor pasagerilor, care in final au fost salvati. Ce s-a intamplat cu pilotul? In loc sa fie felicitat pentru modul in care a actionat, a fost oprit de la zbor si a suferit si alte consecinte.
18.Slabiciunile din fundatia zonei euro si ce ar trebui sa faca Romania Nu stiu sa existe un proiect economic mai mare, mai vizionar si potential mai benefic pentru Romania decat intrarea in Uniunea Monetara Europeana, careia pe scurt i se spune zona euro. Realizat la timp si cu respectarea legitatilor economice, acest proiect va aduce Romaniei beneficii economice enorme. Realizat in graba, fara a ne asigura ca atat zona euro, cat si tara noastra indeplinesc conditiile cheie necesare pentru ca uniunea monetara sa functioneze optim, acest proiect poate produce mai mult rau decat bine.
19.Cand experienta dauneaza Tot aud argumentul conform c��ruia cutare sau cutare ar fi bun s�� ocupe un post de ministru sau de prim-ministru pentru c�� are experien���� în administra��ie sau politic��. Când, uneori, apar propuneri s�� intre în guvern câte unul nou, din afara administra��iei sau politicii, i se repro��eaz�� c�� nu are experien����. Am v��zut oameni, inclusiv la noi, care nu aveau experien���� în administra��ia local�� sau central�� ori în politic�� ��i au condus ministerele lor sau chiar întregul guvern foarte bine.
20.Ideologia din discursul economic al elitei noastre In ultima vreme, au aparut in societatea noastra cateva initiative care au drept scop sa puna in administrarea intreprinderilor publice furnizarea unor bunuri si servicii private. Intre aceste initiative se numara infiintarea unei banci de dezvoltare in proprietatea statului, a unui fond de investitii publice si a mai multor intreprinderi in proprietatea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, adica tot a statului. Nu este scopul acestui articol sa reafirme faptul demonstrat ca, pe termen lung, bunurile publice nu pot fi furnizate de intreprinderi private in conditii de eficienta, tot asa cum, pe termen lung, nici bunurile private nu pot fi furnizate de intreprinderi publice in conditii de eficienta. Scopul acestui articol este sa arate ca initiativele respective, dintre care unele s-au materializat deja, sunt rodul unei ideologii a elitei romanesti, si anume aceea ca dintre cei doi administratori principali ai economiei - piata si politicienii (statul) - ultimul trebuie sa detina rolul central.
21.KITSCH In zilele noastre vedem mult kitsch, in Romania. Dar nu cred ca este cu mult mai mult decat in trecut. Este mai degraba schimbat. Noul kitsch insa nu arata ceva mai bun despre societatea noastra in prezent comparativ cu cea de acum patru decenii. Un ziar strain scria ca la nunta unui mare jucator de tenis roman cu o frantuzoaica, pe la sfarsitul anilor 70, invitatii romani au venit imbracati in haine facute din "high quality plastic". Acela era unul dintre kitsch-urile acelei societati in acea perioada. El reflecta platitudini si clisee din societate, dar si rolul important al chimiei in dezvoltarea economiei.
22.Lucian Croitoru: Cand va putea Romania sa creasca veniturile bugetare ca procent din PIB Unii economisti au sustinut ca marimea veniturilor bugetare masurate ca procent din PIB este prea mica in Romania, daca ne comparam cu media Uniunii Europene. In perioada 1990-2016, in tara noastra, valoarea medie a acestui indicator a fost de 31,7% din PIB. Din acest motiv, in viziunea acestor economisti, o serie de servicii si bunuri publice nu pot fi oferite la nivelul mediu din Uniune. In viziunea lor, modalitatea in care ar trebui sa crestem veniturile din impozite ca procent din PIB este o mai buna colectare, o extindere a bazei de impozitare si o crestere a ratelor statutare de impozitare. Primele doua masuri sunt intotdeauna de dorit, dar cresterea ratelor de impozitare are multe efecte perverse.
23.Mirabila intermediere financiara De curând au ap��rut în pres�� articole subliniind dou�� idei referitoare la intermedierea financiar�� (definit�� ca raportul dintre creditul privat ��i PIB) din România: (i) suntem ��ara cu cea mai sc��zut�� intermediere financiar�� din Uniunea European��; ��i (ii) aceasta a tins s�� scad�� dup�� criza economic�� din 2008, ajungând de la 39 la sut�� în perioada 2009-2011 la aproape 29 la sut�� în 2016. Ambele afirma��ii sunt factual corecte.
24.Salarii ��i recesiune Câ��iva ani înainte de 2008, salariile în sectorul public au crescut atât de mult încât în 2010, în urma recesiunii, a fost nevoie de o t��iere a lor cu 25 la sut��. În proiectul de lege a salariz��rii unitare se prev��d cre��teri foarte mari ale salariilor, care vor m��ri deficitul bugetar la peste 5 la sut�� din PIB în 2018, dac�� ��inem cont c�� acestea vor cre��te cu 25 de miliarde de lei în respectivul an, a��a cum a estimat preliminar presedintele Consiliului Fiscal. Apoi vor urma cre��teri semnificative (posibil de  câte 8-10 miliarde de lei) în fiecare an pân�� în 2022. Este probabil s�� apar�� din nou nevoia unei t��ieri de salarii?
25.Nu asa ar trebui sa fie Incepand cu 2016, politica fiscala din Romania a suferit o schimbare majora: a trecut la reducerea impozitelor concomitent cu  cresterea cheltuielilor. Cu alte cuvinte, politica fiscala a fost masiv relaxata, deficitul bugetar in definitia ESA crescand de la 0,8 la suta din PIB in 2015 la o valoare preliminata de 2,8 la suta din PIB in 2016. Au existat multe analize ale relaxarii acestei politici, in special cu privire la sustenabilitatea ei. Au fost insa putine analize referitoare la eficienta politicii respective in atingerea scopului principal, si anume cresterea economica.
26.O singura solutie: renuntati la Ordonanta Libertatea se câ��tig�� prin lupt�� continu��, în fiecare zi. Una dintre aceste lupte este dedicat�� realiz��rii unui grad înalt de separare de facto între puterile statului. Din nefericire, câteoadat�� uit��m acest lucru ��i avem impresia c�� libertatea se asigur�� de undeva din afara noastr�� ��i sl��bim lupta. În ��ara noastr�� îns��, drepturile de proprietate au fost permanent sc��zute, iar corup��ia a fost înalt��. Inclusiv din aceast�� cauz��, gradul separa��iei de facto dintre puterea judec��toreasc��, cea excecutiv�� ��i cea legislativ�� a fost permanent sc��zut. Iar adoptarea Ordonan��ei de Urgen���� a Guvernului (OUG) referitoare la modificarea Codurilor penale si de procedur�� a sl��bit ��i mai mult aceast�� separare de facto. Cu aceste condi��ii îndeplinite, lupta pentru libertate trebuie înt��rit��, nu relaxat��. Este exact ceea ce se face acum prin demonstra��iile pa��nice la care particip�� sute de mii de oameni în Bucure��ti ��i alte ora��e din ��ar��.
27.De ce nu este prospera fragila noastra democratie Capitalismul românesc este incomplet. Ceea ce îi lipse��te ca s�� produc�� mai mult�� prosperitate este un grad adecvat de domnie a legii. De��i natura domniei legii în România este adecvat��, pentru c�� se sprijin�� pe democra��ie, gradul s��u de aplicare este sc��zut din cauz�� c�� libertatea fa���� de corup��ie ��i libertatea propriet����ii (drepturile de proprietate) sunt foarte reduse. Aceasta este cauza profund�� pentru care ini��iativa privat�� este slab��, dependen��a de redistribuire este mare ��i suntem ��ara cu aproape cel mai sc��zut nivel de trai din Uniunea European��. ��i a��a vom r��mâne dac�� ��ara noastr�� nu se va sprijini masiv pe domnia legii. În aces articol analizez ce ar trebui s�� fac�� cei care vor s�� avem un grad adecvat de domnie a legii ��i ce vor face cei care se opun.
28.Agenda din stomac vs. agenda rationala. De ce Romania a votat rosu si PNL a pierdut alegerile Am v��zut multe analize încercând s�� explice rezultatul foarte bun al stângii ��i nea��teptat de slaba performan���� a PNL. În esen����, explica��iile din aceste analize subliniaz�� cauze legate de comportamentul partidelor ��i al liderilor lor (campanie, promisiuni electorale etc.). În viziunea mea, nu acestea explic�� în profunzime rezultatele alegerilor. Cauzele profunde sunt legate de schimb��rile dramatice în agendele celor care au votat. Mai precis, s-a trecut în mod abrupt de la un tip de agend�� la altul. Aceste schimb��ri au dus la trimiterea în parlament a partidelor de stânga. În consecin����, a explica rezultatul aparent surprinz��tor al votului înseamn�� s�� explic��m schimbarea agendelor votan��ilor.
29.Suntem mai aproape decat am crede fie de o ajustare controlata, fie de o recesiune Intr-un articol publicat în prima parte a acestui an sus��ineam c�� deficitul de cerere din România a disp��rut undeva în cursul anului 2013. Cu alte cuvinte, PIB-ul efectiv al României a întrecut nivelul s��u poten��ial înc�� din 2013. Afirma��ia mea nu a exprimat o intui��ie. Ea s-a bazat pe o demonstra��ie riguroas�� a existen��ei unei supraestim��ri sistematice ��i, de aceea, inevitabile pe termen mai lung, a nivelului PIB poten��ial ��i a ratei naturale a dobânzii, in orice proces de estimare a acestor variabile neobservabile, indiferent de institu��ia/persoana care face estimarea.
30.Populismul ��i perspectiva de a rec��dea în servitute Populismul, adic�� acea „atitudine social politic��, adesea conjunctural�� sau demagogic��, urm��rind câ��tigarea simpatiei populare” pare s�� fie mai viu ca oricând în România. Iar acest lucru nu poate decât s�� îngrijoreze, c��ci, chiar dac�� nu ar fi conjunctural�� sau demagogic��, o asemenea atitudine social politic�� este ghidat�� de câ��tigarea simpatiei poporului, ��i nu de rezolvarea problemelor acestuia. Din acest motiv, întotdeauna ��i inevitabil, populismul „s��de��te” un r��u, cum foarte sugestiv s-a exprimat Cristian Pantazi. Scopul acestui articol este s�� arate cum s��de��te populismul în România.

1 2 3 4 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by