Articole scrise de Lucian Bondoc


1 - 11 din 11 rezultate
1.„Cursa infernală” și modelul socio-economic al următorilor 15-20 ani În filmul Speed (1994) – tradus, la noi, “Cursă infernală” – cu actorii Sandra Bullock si Keanu Reeves, un autobuz cu pasageri trebuia să mențină o viteză de cel puțin 80km/h pentru ca o bombă plasată sub el să nu explodeze. Autobuzul lovea din ce în ce mai multe obstacole și era din ce în ce mai avariat în încercarea menținerii vitezei respective. Modelul socio-economic occidental seamănă cu acest film (pandemia COVID-19 având implicații complexe, dar neschimbând fundamente), chiar dacă sunt diferențe între regiuni.
2.De ce trebuie schimbată abordarea cu privire la testarea pentru COVID-19? Teoretic, orice țară are 3 opțiuni principale cu privire la testarea pentru COVID-19 – (1) testarea în masă, vizând, practic, întreaga populație, (2) testarea doar a persoanelor suspecte de infectare sau (3) testarea persoanelor suspecte de infectare plus o testare regulată de tip statistic, pe bază de eșantioane de populație estimate a fi reprezentative.
3.Coronavirusul, mersul înapoi în timp și dilemele duratei – de ce trebuie ajustate unele abordări? Per total, România s-a descurcat rezonabil până acum cu gestionarea crizei generate de coronavirus. Rămâne, însă, problema suficienței pachetului de măsuri economice anunțate pentru moment (inclusiv prin ordonanțele de urgență publicate sâmbătă) unde părerile sunt, în general, sceptice. Trebuie mai ales avută în vedere sustenabilitatea restricțiilor pe termen mai mare de câteva luni, greul pentru economie abia acum începând, iar sistemul de sănătate urmând a fi supus unei presiuni în creștere.
4."Trilogia" elitelor de facto din România (I) – Fractura din 1989/1990 În cunoscuta carte „Shogun” a lui James Clavell, nobilul japonez, Toranaga, are la un moment dat un dialog despre războaiele europene cu pilotul englez a cărui navă eșuase pe țărmurile nipone. Ajung să discute despre revolta Țărilor de Jos împotriva regelui Spaniei. Toranaga îi spune pe un ton dur și amenințător că “nu există nicio scuză pentru răzvrătirea împotriva suveranului de drept”. Pilotul răspunde „numai dacă nu câștigi”, stârnind râsul lui Toranaga care e de acord că, într-adevăr, aceea ar fi o excepție, singura excepție.
5.De ce lupta anti-corupție trebuie recalibrată? Combaterea fermă a corupției este o necesitate clară în România pe termen scurt, mediu și lung. Erorile nu trebuie să conducă la afectarea principiului politicii respective. În caz contrar, vom deveni timp de decenii o republică bananieră în sensul cel mai de clișeu al expresiei din punctul de vedere al infracționalității, arbitrariului decizional și neglijării meritocrației.
6.ANALIZĂ Despre justiția în România. De ce unele segmente ale justiției din România nu sunt încă „mai” independente? Ca principiu, unele episoade din alte țări, inclusiv occidentale, arată că fenomenul justiției nu trebuie văzut naiv sau deconectat de factorul uman și convingerile personale ale celor implicați sau chiar de unele tendințe de încercare de influențare ocultă. Pe de altă parte, fără o justiție echilibrată și independentă în mare măsură, niciun stat nu poate fi prosper în lumea actuală la nivelul populației largi.
7.Pisica neagră, pisica albă, urgența și oazele Uniunea Europeană a intrat deja într-o situație economică ternă spre dificilă și nu va ieși cel puțin 3 ani din ea Raportul european de prognoză economică publicat în noiembrie 2018[3] anticipa o scădere a creșterii economice a zonei euro de la 2,4% în 2017 la 1,9% în 2019 și 1,7% în 2020. Cel pe 2019,[4] publicat pe 7 noiembrie, anticipează că anul acesta se va finaliza cu o creștere de 1.1%, relevant mai slabă decât prognozat anul trecut (1,7%) și actualizează „în jos” și prognozele pentru 2020 și 2021 la 1,2% pe an.
8.ANALIZA De ce legislația din România încă lasă mult de dorit? Numărul de neclarități și aiureli legislative rămâne mare în România și grevează atât activitatea economică, cât și viața de zi cu zi. Cele de mai jos încearcă să contribuie la o analiză a cauzelor acestei situații și la o dezbatere în vederea imbunătățirii sale, dintr-o perspectivă de interes general.
9.ANALIZA De ce este capitalul românesc fragil? Despre cauze, dileme și viitor În primul rând, este important de înțeles că România a ajuns abrupt după Revoluție într-un context cu totul special, de cvasi-capitalism fără capitaliști. Nu existau societăți private relevante și nici români cu vreun nivel financiar care să conteze într-o economie. Este la fel de important de înțeles că foarte puțini români din țară aveau informație potrivită noului model economic (fără ca asta să fie vina cuiva, modelul anterior nefiind propice în acest sens). În plus, una este să știi regulile de circulație, alta este să și conduci o „mașină.”
10.Despre cauze ale problemelor actuale și unele căi spre remediere (III) Restricțiile de proprietate (acces dificil și plafonat la casă, mașină, curte) și raționalizarea consumului în perioada comunistă (de la electricitate și căldură, până la pâine și lapte) par să fi stimulat după 1989 o tendință excesivă de acumulare și etalare materială la destui români. Tendința s-a manifestat fie prin investiții puțin utile economic (mașini mai scumpe decât casa, case foarte mari pe care s-a cheltuit toată agoniseala timp de zeci de ani, etc), fie prin abordări de zi cu zi de tip pur statutar sau chiar de “show-off” ( ce tip de mașină sau marcă de ceas sau de geantă îți iei).
11.Despre cauze ale problemelor actuale (I) O bună parte a fostei nomenclaturi comuniste s-a îmbogățit după Revoluție, dar a avut lecția politică bine învățată. A gestionat, în general, atent aparențele, fiind discretă cu averile și căinând frecvent și ipocrit segmentele sărăcite în principal tocmai de lipsa de expertiză sau comportamentul unor „foști”. Pasivul cultural de mai sus a contribuit la polarizarea actuală emoțională din România. Este, de asemenea, unul dintre factorii care au facilitat atât unele relativizări etice serioase (deși frecvent nici măcar conștientizate), cât și discursul segregaționist politic al unor iresponsabili.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by