Articole scrise de Laurian Lungu


1 - 11 din 11 rezultate
1.Laurian Lungu: Creşterea pensiilor în realitatea economică actuală Cu mai bine de un an în urmă, când legea pensiilor a fost promulgată, o serie de instituţii şi economişti au semnalat pericolul major reprezentat de creşterea accelerată a costului cu pensiile asupra bugetului. Referinţa deficitului bugetar era atunci de -3% din PIB într-o perioadă în care criza epidemiologică nu exista încă. Astăzi, referinţa deficitului bugetar este de -9% din PIB într-un context macroeconomic cu o incertitudine mult mai ridicată. Spaţiul fiscal pentru creşterea pensiilor, cu orice valoare mai mare decât rata inflaţiei, este non-existent. O mărire cu 14% a punctului de pensie, în varianta propusă de guvern, este oricum mult peste ceea ce permite bugetul la ora actuală. Insă, o augmentare cu 40%, aşa cum era prevazută iniţial în legea pensiilor, va creşte semnificativ probabilitatea unui derapaj fiscal în 2021, cu implicaţii profunde la nivel macroeconomic.
2.Economia steroizilor fiscali – Redux. Un raspuns lui Daniel Daianu Masurile codului fiscal au generat, pe buna dreptate, o serie utila de dezbateri in presa in ultima perioada, mai cu seama datorita implicatiilor pe care acestea le vor avea atat asupra bugetului cat si a economiei. Intr-un articol recent Daniel Daianu detaliaza cateva aspecte ca raspuns la un text pe care l-am publicat anterior. Interventia de fata aduce mai multe argumente in sprijinul ideilor expuse acolo. Din punct de vedere macroeconomic, pentru Romania, riscul cel  mai mare in acest moment este, de departe, orice forma de crestere a cheltuielilor bugetare. Timing-ul pentru asemenea masuri nu este oportun in acest moment si trebuie evitat cu orice pret un episod similar celui din octombrie-noiembrie 2008 cand deficitul bugetar s-a dublat, crescand cu 2.8% din PIB din inconstienta autoritatilor de a arunca bani in sprijinul propagandei electorale. Astazi, probabilitatea ca socurile negative externe sa se amplifice in lunile urmatoare a crescut, indeosebi datorita procesului de realocare globala a fluxurilor de capital - ca reactie la cresterea dobanzilor in SUA, incetinirea economiei Chinei, etc.
3.Economia steroizilor fiscali si politica salariilor publice a la Zimbabwe Recent, guvernul a lansat o serie de propuneri care vizeaza cresterea cu cel putin 70% a nivelului salariilor personalului din administratia publica pana in 2017. Magnitudinea acestor cresteri, data fiind conjunctura economica actuala, este halucinanta chiar si pentru un absolvent de economie sub-mediocru. Salariile inaltilor demnitari si ale ministriilor au fost deja crescute din august, in medie cu 250%. Aceasta rata de crestere face sa paleasca pana si masura adoptata de Robert Mugabe in anii 2000 cand, in plina criza economica, decidea marirea salariului personal si al intregului cabinet cu 200%. Evident, Zimbabwe nu este tocmai un exemplu de urmat in ceea ce priveste politicile economice. Propuneri mai concrete ale guvernului vizeaza cresterea salariilor din sanatate in trei etape, cu 25%, incepand din octombrie 2015. Foarte probabil ca acestea vor antrena presiuni de cresteri salariale si din partea altor sectoare ale administratiei publice.
4.Grecia, intre euro si noua drahma ​In anul 2002 Ben Bernanke, guvernatorul Rezervei Federale americane la acea data isi incheia discursul la conferinta organizata in onoarea lui Milton Friedman cu o remarca la episodul Marii Depresiuni: “Aveti dreptate, noi (i.e Rezerva Federala Americana, n.a) am generat-o. Ne pare foarte rau. Nu vom mai repeta aceasta greseala.” Intre 1929 si 1933 economia SUA s-a contract cu 27%, trecand prin cel mai cumplit dezastru economic din istorie. Opt decade mai tarziu, invataturile istoriei sunt complet uitate in Europa intr-un episod, Grecia, care are multe similaritati cu cel al Marii Depresii din SUA. Ca si in SUA in 1929, planul de salvare al Greciei propus de “Troika” (UE, FMI si BCE) in 2010 a plecat de la identificarea eronata a problemelor  de lichiditate si insolventa.
5.ANALIZA "Wise Men" si cresterea economica in Romania In ultimul sfert de secol economia Romaniei a crescut in medie cu 1,2% pe an. Aceasta rata de crestere este inferioara atat mediei EU-15, care a avansat cu 1,6% in aceeasi perioada, cat si multor altor tari din Europa centrala si de est, care au crescut cu rate cuprinse intre 1,5% - 2,3% (Grafic 1). Dintre economiile din regiune doar Bulgaria si Ungaria au avut rate de crestere economica inferioare.
6.Laurian Lungu: ​Oltchim si punctul critic de inflexiune al dezvoltarii economice Cazul Oltchim, atat de intens mediatizat in ultimele zile, este caracteristic pentru un segment al economiei romanesti, reprezentat de catre stat. Pe de o parte, el sintetizeaza foarte bine efectul deciziilor de politica intarziata, in care acestea sunt luate in pripa, in ultimul moment, de regula la presiunea institutiilor externe, fara analize de impact economic sau social. Pe de alta parte, scoate in evidenta incapacitatea autoritatilor de a gandi si actiona in termenii economiei de piata libera. Oltchim se inscrie in lungul sir al companiilor cu actionar majoritar de stat, in care transparenta redusa si cheltuielile nejustificate economic au permis extragerea de rente, punand in pericol insasi viabilitatea economica a acesteia. Ce se poate face atunci cand datoriile unei companii, cum este Oltchim, depasesc valoarea activelor?
7.Analiza Cum influenteaza rata de schimb, cresterea economica si deficitul bugetar avansul datoriei publice Cresterea economica este principalul factor care influenteaza traiectoria raportului datorie publica/PIB. Romania are nevoie de o crestere anuala sustinuta, de cel putin 2%, pentru a mentine datoria publica pe un palier sustenabil. Un nivel mai ridicat al ratei dobanzii la imprumuturi va duce la cresterea raportului datorie publica/PIB. O  crestere cu 100 de puncte de baza in rata reala a dobanzii poate adauga echivalentul a 1.1% din PIB la datoria publica. O depreciere de 5% a leului in raport cu EUR, de exemplu, poate adauga echivalentul a 1% din PIB la datoria publica (exprimata in RON). Pe termen scurt, riscul deprecierii leului poate fi amplificat atat de un nivel mai ridicat al ratei dobanzii la imprumuturi cat si de o evolutie sub asteptari a economiei si/sau realizarea unui nivel al incasarilor la buget sub tinta propusa
8.Laurian Lungu: Efectele crizei politice autohtone genereaza un soc negativ suplimentar in economie, pe langa socurile crizei economice curente Incertitudinea politica este o componenta care influenteaza in mod direct riscul de tara. La nivelul economiei, efectele vizibile imediat sunt cele care se observa pe pietele financiare, adica in evolutia ratei de schimb si a costului de imprumut. Tendinta de iesire a fluxurilor de capital straine din primul trimestru al anului 2012, generata partial si de contextul extern, ar putea astfel continua. In aceasta conjunctura exista pericolul major al unor derapaje la nivelul parametrilor fiscali, indeosebi tinta de deficit bugetar, ceea ce ar antrena o crestere a datoriei publice peste nivelul atins, deja periculos.
9.Laurian Lungu: Daca in teorie tratatul fiscal este o solutie buna, in practica aspectele sunt mult mai nuantate Intentia acestui tratat este de a disciplina autoritatile fiscale din statele membre cu obiectivul de a genera, in timp, stabilitatea fiscala pe termen lung a intregii zone euro. Pe langa conditiile impuse, care vor limita deficitul bugetar si datoria publica, va exista un mecanism de verificare/validare a acestora la nivelul Uniunii. Daca in teorie acest tratat este o solutie buna, in practica aspectele sunt mult mai nuantate datorita diferentelor marcante existente intre economiile statelor membre. Efortul fiscal pe care unele tari membre vor trebui sa-l faca pentru a atinge acesti parametri va fi major si va ramane de vazut in ce masura vor reusi acest lucru.
10.Pietele financiare si criza datoriilor suverane In perioade de stress ale economiei, institutiile financiare care functioneaza bine in timpuri normale pot deveni contraproductive. Acest fapt a fost demonstrat cu prisosinta atat in timpul Marii Depresii din 1930 cat si mai recent, in 2008, dupa colapsul bancii de investitii Bear Stearns. Tensiunile recente de pe pietele internationale ameninta, intr-un scenariu pesimist, reiterarea unui episod similar. Chiar daca de aceasta data cauzele sunt oarecum diferite, efectul va fi acelasi si anume cresterea riscului de contrapartida concomitent cu reducerea semnificativa a accesului la creditare.
11.Laurian Lungu: ​​Adoptarea euro- mai bine pregatiti decat prea devreme Criza economica recenta este o buna oportunitate de a re-examina perspectiva Romaniei de aderare la zona euro. Exista curente de opinie care sustin ca obiectivul adoptarii euro sa ramana pentru 1 ianuarie 2015. Alte pareri sustin amanarea acestei date cu cativa ani. Insistenta de a defini o data exacta la care Romania sa adere la zona euro este paradoxala. Motivatia conform careia identificarea unei date ar oferi clasei politice o ancora, care sa asigure o continuitate prudenta a politicilor economice, a devenit perimata in momentul in care Romania a aderat la pactul Euro Plus.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by