Articole scrise de Horia Banescu


1 - 13 din 13 rezultate
1.Infrastructura 2030 – priorități și realități De foarte mulți ani, infrastructura (în special cea rutieră) este o prioritate pe hârtie sau în declarații politice, s-au întocmit numeroase planuri pe termen mai lung sau mai scurt, dar nu s-a realizat o ierarhizare clară și realistă a proiectelor. Lansarea în dezbatere publică a Planului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020 – 2030, în decembrie 2021, a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, că politicienii nu se pot ralia unui plan național.
2.Fondul de rezervă al Guvernului: duplicitatea În octombrie 2021, Guvernul a alocat 1.010.966 mii lei pentru 2797 unități administrativ-teritoriale (inclusiv județe) iar în noiembrie 2021 a alocat 310.426 mii lei, către 31 de orașe, pentru alimentarea cu energie termică în sistem centralizat. Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului a fost manipulat în interes electoral, atât de politicienii aflați la putere, cât și de cei din opoziție. Opoziția ajunsă la putere a făcut adesea, aceleași lucruri pe care le critica la adversari, atunci când aceștia se aflau la guvernare.
3.Programul Anghel Saligny – o (re)formă fără fond Fără modificări structurale, cu îmbunătățiri de fațadă, Programul național de investiții „Anghel Saligny” se înscrie în logica eșecurilor politicilor publice post-revoluționare, o componentă a (re)formelor fără fond. Deși reprezintă o formă ușor îmbunătățită față de PNDL, a alocării fondurilor guvernamentale de investiții pentru comunitățile locale, este departe de a fi un program modern, eficient, transparent și care să limiteze drastic politizarea și alocarea partizană a fondurilor.
4.Misterele PNRR: cum au dispărut investiții de 1 miliard de euro de la metrou În versiunea 1, decembrie 2020 a PNRR, investițiile aferente metroului erau estimate la 1,58 miliarde de euro. Aceste investiții reprezentau aproximativ 17% din totalul alocării pentru transportul durabil, cuprinzând și achiziția a 50 de garnituri de metrou, respectiv 7,4% din totalul alocărilor aferente pilonului I – Tranziție verde și schimbări climatice (pilonul cu cea mai mare alocare financiară din PNRR, versiunea 1).
5.Programul „Anghel Saligny” – un PNDL camuflat Prezentat public de Guvern, Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, cu o alocare propusă de aproximativ 10 miliarde de euro, preia toate problemele programelor de finanțare anterioare. Procedura consultării publice este la fel de netransparentă ca în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind practic doar un exercițiu de imagine, nu o componentă deschisă a unui proces complex de modelare a acestui program.
6.PNRR: oportunitate sau o nouă șansă ratată Marele avantaj adus de Mecanismul de Restructurare și Reziliență îl reprezintă flexibilitatea selectării proiectelor, cu respectarea unei condiționalități: investițiile trebuie să fie subsumate unui plan de reforme structurale. Riscul major, cel puțin în sectorul investițiilor publice, este ca reformele structurale să fie ignorate sau descrise generic, fără a fi implementate.
7.Radiografia unui eșec: infrastructura și lucrările publice Infrastructura și lucrările publice sunt, pentru guvernul Orban, echivalentul celor 8 spitale regionale pentru guvernările PSD. Declarațiile triumfaliste ale oficialilor, atât de la guvern cât și de la ministerele Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, respectiv Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor nu sunt susținute de situația din teren. Această stare de fapt este confirmată de publicarea de către guvern a Raportului de activitate „4 noiembrie 2019 – 4 noiembrie 2020 – Un an de guvernare în slujba românilor”.
8.Miza Programului Național de Lucrări Publice (PNLP): relocarea producției din Asia. O propunere Criza generată de Covid19 va produce schimbări economice importante și o competiție între țări pentru a atrage industriile relocate, în special din Asia. Peste tot în lume și în orice perioadă, un stat puternic și responsabil, găsește în infrastructură cheia ieșirii din criză. Direcționează fonduri importante, inclusiv atrase către investițiile publice, prin creșterea deficitului bugetar.
9.Provocările României: infrastructura și constructorii români România nu are o autostradă care să asigure legăturile între Brașov, Cluj, Oradea și granița de vest, nici la 30 de ani de la Revoluție. Am fost obligați să așteptăm 13 ani pentru realizarea unei conexiuni, la nivel de autostradă cu Occidentul, în zona de nord-vest. Politicile făcute pe genunchi sau pentru blitzurile aparatelor de fotografiat și gloria de un minut în fața camerelor de luat vederi au consecințe fatale asupra proiectelor de infrastructură și generează costuri uriașe.
10.Un mini PNDL care lasă în întuneric smart village-ul Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), conceput de Liviu Dragnea, este contagios, în ciuda acuzațiilor de partizanat, alocărilor netransparente de fonduri publice și a lipsei unor criterii de selecție, implementare și monitorizare clare, care să asigure imparțialitatea și eficiența programului.
11.Infrastructura rutieră: drumurile pierdute în programe guvernamentale La începutul lunii august 2020, Guvernul, la inițiativa Ministerului Finanțelor Publice a publicat un nou program, supus aprobării în ședința de Guvern din 7 august 2020, sub forma unui Memorandum pentru „Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, ce urmează a fi utilizate în procesul de elaborare a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2021”. Acest Memorandum are anexată o listă de proiecte de investiții, pe care se află atât proiecte noi, cât și proiecte în continuare (proiecte lansate și aflate în diferite stadii de proiectare sau execuție), fiecare proiect având menționate stadiul fizic, cel valoric, precum și termenul de finalizare.
12.Lipsa de transparență, boala mortală a investițiilor publice. Comparație între PNDL și PNCIPS PNCIPS este un program de investiții publice, gestionat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și derulat prin Compania Națională de Investiții „CNI” SA . Deși sunt programe de finanțare diferite, PNDL și PNCIPS se suprapun în ceea ce privește finanțarea unor tipuri de investiții: Similar PNDL, PNCIPS nu cuprinde criterii clare de punctare a proiectelor, pe baza cărora să poată fi evaluate, ierarhizate și departajate proiectele depuse...
13.De ce Magistrala 6 de metrou, până la Aeroportul Otopeni nu va fi finalizată în anul 2023 Planului Național de Investiții și Relansare Economică, prezentat de Guvern, cuprinde în anexa nr. 3, la Proiecte de dezvoltare a noilor magistrale de metrou – București și proiectul Magistralei 6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni, cu o lungime de 14,2 km, 12 stații si un orizont de realizare 2020 – 2023. Modalitatea de prezentare a acestui proiect, ignorarea problemelor identificate până în prezent, lipsa de realism, inclusiv în ceea ce privește termenele, ignorarea criticilor Comisiei Europene evidențiază fie superficialitatea guvernului, fie o lipsă totală de înțelegere a problemelor acestui proiect.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by