Articole scrise de Gabriel Liiceanu


1 - 30 din 91 rezultate
1.Elogiu îngerului meu p��zitor * Singurul meu mod de a crede, de a m�� arunca în cea��a unui mister, a fost legat de sentimentul de ocrotire. Cea mai frumoas�� sugestie a credin��ei am primit-o de la o vorb�� a lui Steinhardt: „Dumnezeu, în care spui c�� nu crezi, crede El în tine”. Nu ��tiu s��-mi explic propria via���� f��r�� credin��a Cuiva în mine. Cu atât mai pu��in rotunjirea ei într-un destin. Sunt în ea prea multe episoade care nu-mi ies la socoteal�� f��r�� recursul la o asisten���� din înalt.
2.Isus n-a cerut nim��nui s�� moar�� pentru el Isus n-a cerut nim��nui s�� moar�� pentru el. Dup�� câte ��tiu, a venit s�� moar�� el pentru noi. ��i nu cred c�� Biserica Ortodox�� Român��, dac�� îl sluje��te pe Dumnezeul întrupat, le-ar putea propune credincio��ilor inocen��i s��-��i ri��te via��a gratuit în numele lui Cristos. Nimeni nu le amenin���� credin��a, nimic nu pune la îndoial�� dogma sau tradi��ia. ��i, dac�� e s�� vorbim în termenii credin��ei, acum e vorba doar de ap��rarea celui mai mare dar f��cut de Dumnezeu lumii: via��a.
3.Maica Tereza „Oriunde voi merge, voi fi întotdeauna prizoniera politic�� a tat��lui meu“, a spus Svetlana Allilueva, fiica lui Stalin, dup�� ce a reu��it s�� fug�� din URSS în 1967. Gândindu-m�� la cazul ei, mi-am pus întrebarea în ce m��sur�� un descendent e obligat s�� trag�� toat�� via��a dup�� el spectrul p��rintelui. Iar dac�� acesta a fost un monstru în piele de om, o brut��, un scârbavnic, în ce m��sur�� odrasla este tributar�� destinului s��u? Este oare mijlocit�� în mod fatal judecata noastr�� asupra urma��ului de cea negativ�� asupra genitorului?
4.Vis din noaptea de Anul Nou Merg lini��tit pe strad��. Mi se al��tur�� un cal roib care merge în paralel cu mine, pe lâng�� trotuar. Din când în când, îmi arunc�� câte o privire. E frumos ��i îngrijit. Deodat��, urc�� pe trotuar ��i, din lateral, î��i urc�� brusc picioarele din fa���� pe um��rul meu stâng, continuând s�� mearg�� în felul ��sta în pas cu mine. Îmi e incomod ��i nu ��tiu cum s�� fac s��-l conving s��-��i dea jos picioarele de pe um��rul meu. Am nevoie de ajutor.
5.Cei doi. Un bilan�� ��i ce s-ar cuveni s�� urmeze Duminic�� sear��, la o or�� dup�� închiderea urnelor, am primit pe e-mail, la scurt timp unul dup�� altul, dou�� texte postate pe facebook. Întrucât ele apar��in spa��iului public iar îmbinarea cuvintelor într-un gând care ne prive��te pe to��i m-a tulburat întotdeauna, îmi voi permite s�� le citez f��r�� s�� fi cerut încuviin��area autoarelor lor. Primul text apar��ine Ana-Mariei Caia...
6.„Turul doi f��r�� PSD” Sondajele spun c�� actualul pre��edinte, cu cele 40% de procente ale sale, este de departe favorit pentru un nou mandat. Dar dincolo de avansul considerabil al lui Klaus Iohannis, sondajele mai spun ��i c�� exist�� posibilitatea ca PSD, prin Viorica D��ncil��, s�� ajung�� în turul doi. Or, românilor nu le poate fi indiferent cine va fi partenerul în final�� al lui Klaus Iohannis. Ba chiar sunt înclinat s�� spun c�� acest „detaliu” devine miza actualelor alegeri. De ce este de nedorit s-o avem pe doamna D��ncil�� în turul doi? Pentru c�� un finalist, chiar învins, iese din alegeri cu un capital politic ��i cu o aur�� utilizabile în continuare.
7.Sub înaltul patronaj. O ��tafet�� a r��ului. Studiu de caz Începe al patrulea episod al unei novele cu demnitari de stat, mini��tri plagiatori, turn��tori, fenomenologi, tot soiul de doctoranzi, postulan��i ��i alte specii care apar��in faunei universitare române��ti. Vine vorba chiar ��i de o str��veche specie academic�� din Olanda sau Regatul Unit. În decor apar fursecuri, sticlu��e de ap�� mineral��, Coca Cola, flori.Când s-a mai bucurat filozofia de aten��ia ��i interesul înal��ilor demnitari ai României, ca în zilele noastre?
8.Draci peste tot (fine). Dansul rectorului În adolescen��a mea, toat�� partea stâng�� a Bulevardului Elisabeta între Ci��migiu ��i Casa Armatei – pe atunci, întru ve��nica pomenire a instal��rii la putere a primului regim comunist din România, bulevardul se numea "6 Martie" –, era plin�� de cinematografe. Primul pe mâna stâng�� era botezat pompos "Timpuri Noi" (mai pe la mijloc era "Lumina", vizavi "Viitorul") iar ultimul, onomastica revolu��ionar�� epuizându-se, era cinematograful "Bucure��ti". Aici se "b��gau" de obicei filmele noi occidentale, desigur cele care nu contraveneau ideologiei oficiale.
9.Draci peste tot (II). Sau despre misterioasa aspira��ie a aghiotantului lui Dragnea la filozofie Dup�� tandemul „Vasile“ – „Ionu��“(1), m�� voi opri acum la tandemul „Romulus“ – „Adrian“. Cum siglele acestea sunt folosite, ca ��i cele din textul precedent, doar pentru fluidizarea textului (dar ��i cu o inten��ie de generalizare ��i simbol), voi preciza de ast�� dat�� de la început, cu gândul de a nu da na��tere la confuzii inutile, cine sunt componen��ii tandemului.
10.Draci peste tot (I) Un intelectual c��ruia i s-au furat cuvintele este ca un lupt��tor hoplit r��mas în pielea goal��. Total dezarmat. Potrivit lui Denis de Rougemont, omul poate face r��ul de unul singur, dar, odat�� r��ul f��cut, nu-l poate drapa tot el în cuvintele binelui. Pentru asta are nevoie de diavol. Ca s�� faci r��ul ��i, în timp ce îl faci, s��-l botezi cu numele binelui, trebuie, cum s-ar spune, s�� te îndr��ce��ti: adic�� s��-l la��i pe diavol s�� te locuiasc�� ��i s��-��i sufle direct în ureche, precum Neghini���� mânând caii, ce ai de f��cut.
11.Petre Roman ��i Teodor Brate�� îi înva���� pe studen��i Etica la Universitatea din Bucure��ti Ce ��ar�� coerent�� e România! Prin 1988, la o chermez�� a unui medic împ��timit de tablouri, l-am cunoscut pe Adrian N��stase. Era „un tân��r de viitor”, cercet��tor la ADIRI („Asocia��ia de drept interna��ional ��i rela��ii interna��ionale”), un soi de filial�� a DIE. F��cându-se prezent��rile, din scurta discu��ie pe care am avut-o atunci, am în��eles c�� tocmai î��i sus��inea doctoratul cu o tez�� despre Drepturile omului în România. Subiectul mi s-a p��rut, în context, de o extrem�� originalitate. „Bine, dar cum o s�� face��i?, l-am întrebat. La noi, în fiecare secund��, se încalc�� câte un drept al omului!” – „Dar ce, mi-a r��spuns specialistul în drepturile omului, crede��i c�� în America e altfel?” A��a încât, la nici doi ani dup�� aceea, când istoria l-a propulsat pe N��stase în func��ia de ministru de externe, nu m-am mirat: veniser�� tot ei la putere.
12.Plecarea unui prieten Cândva, pe la jum��tatea anilor ���60, într-o diminea���� trist�� de toamn��, am s��rit din fug��, pe Magheru, într-un autobuz cu oameni ciorchine pe scar��. Un domn tân��r ��i dr��gu��, care reu��ise s�� pun�� un picior în��untru, m-a apucat de bra�� ��i m-a ��inut a��a pân�� la sta��ia urm��toare. În tot timpul ��sta îmi zâmbea ��i m�� întreba dac�� m�� ��in bine de bar��. Emana delicate��e, cumsec��denie, omenie. Nu i-am uitat chipul ��i nici u��oara leg��nare a vorbei. Peste câteva s��ptamâni l-am reîntâlnit în apartamentul lui Noica din Berceni. Îl chema Sorin Vieru, cel care va deveni, în curând, „Sorel”, un diminutiv care avea în el nuan��e de miere.
13.R��ul României de azi: o mafie camuflat�� în partid Am semnat ��i eu, ca mul��i al��ii, dup�� cea de a doua condamnare penal�� a lui Dragnea, scrisoarea societ����ii civile prin care se cerea demisia acestuia din func��ia de pre��edinte al Camerei Deputa��ilor. Am semnat-o, f��r�� s�� fiu convins c�� eliminarea lui din func��iile publice ar rezolva în mod radical problemele României de azi. ��tiu, îndep��rtarea unui personaj atât de nociv ne-ar smulge un oftat de u��urare. Ne-am trage oleac�� sufletul, ne-am ostoi dup�� o vreme umilin��ele înghi��ite în acest an ��i jum��tate...
14.Ce înseamn�� „pân�� la cap��t”, Liviu Dragnea? S�� nu ne mai ascundem dup�� deget: în ecua��ia numit�� România de azi, sunt doi termeni: noi ��i Dragnea-��i-ai-lui. Ireductibili. ��i noi ��i ei suntem dispu��i s�� mergem „pân�� la cap��t”. A��a au declarat ei prin vocea purt��torului lor de cuvânt. A��a am declarat noi de câte ori ne-am adunat în Pie��ele ����rii. Cu to��ii vom merge „pân�� la cap��t”. Dar cine suntem noi? ��i cine sunt Dragnea-��i-ai-lui? - Totul începe de la cuvinte. În primul rând, Dragnea-��i-ai-lui sunt cei care ne-au furat cuvintele. ��i noi ��i ei folosim cuvintele justi��ie, democra��ie, adev��r, bine comun, prosperitate, cinste.
15.Singur��tatea unei doamne Ne-am fi a��teptat ca dup�� 1989 s�� i se ridice Doinei Cornea o statuie a recuno��tin��ei noastre, una care s�� apere pu��inele legende ale rezisten��ei ��i bruma de demnitate dobândit�� prin numele celor câ��iva care, în singur��tatea curajului lor, au îndulcit batjocura ��i umilin��a la care ne condamnase regimul lui Ceau��escu. ��i totu��i, nu Doinei Cornea i-am pus flori zilnic în poarta casei ei, unde fuse­se b��tut�� de oamenii Secu­rit����ii.
16.Izabela Vreau sa va spun povestea Izabelei. Izabela e fata din poza de mai jos, care sta cu spatele la noi si se uita la o fotografie. Fotografia o recunoasteti cu totii: e o imagine din Piata Victoriei din februarie trecut, cand toti manifestantii au aprins mobilurile desenand un urias tricolor. Fotografia a facut inconjurul lumii, a aparut in sute de ziare, a circulat pe facebook, pe instagram, pe WhatsApp.
17.Ultimul boier al romanilor Cand, in 1990, a revenit in tara, nimeni nu-l mai stia. Cazul lui este unic si reprezinta cea mai surprinzatoare forma de intoarcere din cultura romana. Toti marii exilati ai Romaniei au plecat fara sa se mai intoarca. Si toti au devenit mari in exil. Toti si-au implinit destinul in afara tarii. Nici unul nu si-a inchis, intorcandu-se, bucla vietii. Pe Djuvara insa destinul il astepta acasa. Este singurul dintre cei plecati care a cunoscut implinirea nu in exil, ci dupa revenirea din el, si asta intr-o perioada a vietii care s-a intins intre 75 si 100 de ani.
18."Scuipa��i aici!" TVR în era infractorilor Mi-am trait copilaria si tineretea intr-un cartier bucurestean locuit de familii "mic-burgheze". Asta nu m-a impiedicat sa am gasca mea, care, asa cum ii sta bine oricarei gasti adevarate, se tinea de tot felul de nazbatii. Adevarul e ca mai toti baietii ajunsi la varsta puberala incep sa-si manifeste, ajutati de gasca de cartier, potentialul de derbedei. Ca mici derbedei ce eram, jucam din cand in cand un joc pe care-l numiseram "la cutit".
19."No, hai!" Nu mai e timp de vorbe multe. Nu mai e timp de piruete literare. Cand exista constiinta comuna a primejdiei, cand fiinta unui popor este amenintata asa cum e amenintata astazi Romania, cuvintele trebuie sa fie putine. In 1848, cand s-a asezat in fruntea motilor sai in Muntii Apuseni si a pornit spre Blaj, Avram Iancu a tinut cel mai scurt discurs din cate au existat vreodata. A iesit in tinda casei (din Campeni?), si-a scutura suba de pe umeri si a spus: "No, hai!" Stiau toti ce vor, stiau toti care e primejdia de care aveau sa se apere...
20.Ex-Regele Mihai sau cateva precizari despre logica lui "ex-" Am simtit nevoia sa republic, fara nici un comentariu, aceste randuri scrise in urma cu 25 de ani. Cred ca ele masoara, astazi, venind din trecut, continuitatea istoriei noastre din ultimele sapte decenii. ___ Selectat dupa criterii riguros profesionale, noul contingent de crainice al "Televiziunii romane li���bere" ne-a vorbit zilele acestea in repetate randuri despre "ex-regele Mihai". Asadar, regele Mihai a fost si nu mai este rege. Crainicele televiziunii nu faceau decat sa exprime, in felul lor de crainice, un adevar - nu-i asa? - istoric.
21.Strigoii Un articol intitulat Adio, batrane asasin, deopotriva eseu si document, aparut in Revista 22 din 2 octombrie 2017, a trecut complet ignorat de televiziuni si de comentatorii de presa. A fost urmat de altele doua: Din nou despre Iulian Vlad. Faza pe DOCUMENTE. Agenda generalului de Securitate Stefan Alexie (6 octombrie 2017) si 9 zile lipsa: ce a facut Securitatea intre 22 si 30 decembrie 1989? (10 octombrie 2017). Toate aceste texte au fost scrise de cercetatorul la CNSAS Madalin Hodor, in saptamanile care au urmat mortii lui Iulian Vlad (30 septembrie 2017), ultimul sef al Securitatii din vremea lui Ceausescu.
22.Romania actuala in o mie de cuvinte Aceasta e forma completa a discursului pe care l-am pregatit pentru alocutiunea mea de miercuri, 22 martie din Parlamentul European, calibrata pentru cele 10 minute care ne fusesera anuntate cu cateva zile inainte.Domnule presedinte, doamnelor si domnilor, Stiti basmul rusesc cu manusa vanatorului pierduta iarna in padure? In ea intra mai intai sa se-ncalzeasca un iepure, apoi o vulpe, apoi un lup, apoi un urs��� Ei bine, manusa vanatorului sunt minutele pe care le-a acordat LIBE (Comisia Juridica si de Libertati Civile a Parlamentului European) discursului meu...
23.Pupatura Senatului Domnule Emil Constantinescu, Va adresez aceste randuri sub impresia celor intamplate astazi la Comisia de Invatamant a Senatului, unde a fost discutat si votat proiectul "Institutului de Studii Avansate pentru Cultura si Civilizatia Levantului", a carui initiativa inteleg ca ati avut-o in urma cu cateva luni. Si va adresez aceste randuri in mod public, de vreme ce povestea asta ne priveste pe toti, fiind vorba 1. de bani publici, 2. de felul in care se raporteaza un asemenea proiect la prioritatile tarii noastre si 3. de felul in care este el conceput, ramanand sa judecam daca parfumata poveste a Levantului dumneavoastra, care urmeaza sa redreseze imaginea Romaniei in lume, este si altceva decat un nume pompos, o cocarda, o cochilie vida, o decoratie, un cadou, inca "o forma fara fond"  sau - de ce nu? - un cadou facut din banii nostri, o sinecura.
24.Romania gurilor stirbe Dupa ce am rasfoit prima oara un album Bosch, mi-au ramas in memorie, din cosmaresca lui fauna umana, chipurile edentate ale celor care-l insoteau pe Isus in tabloul Purtarea crucii. Inspaimantatori, dracesti, gata oricand sa se alature multimii care urla, care inalta pumnul cu ochii iesiti din orbite si cu gura stirba ranjita. Gata sa asiste, frematand de placere, la o executie publica. Gata sa atate focul rugului. Gata sa inceapa linsajul. Gata sa te scuipe cand esti pe cruce. Gata sa te sfasie, sa muste din tine cu cei cativa dinti ramasi teferi in gura. Gata sa te intinda pe o masa si sa inceapa, beti de voluptate, sedinta de tortura.
25.Sa-i tinem sub lupa. Dialogul meu cu Ramona Ursu Cred ca sunt doua lucruri de facut. Primul: sa-i tinem sub lupa, sa-i aratam asa cum sunt, in pielea goala, si nu asa cum se arata ei in chip pervers, ca dedicati binelui tarii. Cand Dragnea si-a prezentat guvernul, asemeni unui diriginte lotul de olimpici, ne-a asigurat ca toti "sunt oameni de mare incredere si competenta", cu care a lucrat el si pe care-i cunoaste bine. Nu ma indoiesc ca pentru el erau "oameni de incredere". Dar pentru noi? Ca si cum garantiile date de cineva care organizeaza furtul de voturi si isi angajeaza oameni din partid pe posturi fictive la institutii bugetare poate oferi garantii!
26.Mai avem 13 ani de rezistat Mai intai o poveste. Stiti povestea Exodului, nu? Dupa vreo patru secole de sclavie petrecute de "fiii lui Israel" in pamant egiptean, Dumnezeu isi aduce aminte de legamantul facut cu Avraam si hotaraste sa-i scoata pe iudei din Egipt. Suntem, se pare, in vremea faraonului Ramses, prin anul 1290 inainte de Christos, iar numarul iudeilor aflati in Egipt in robie era, ne spune Biblia, de 600.000. Moise e cel pe care Iahve, Dumnezeul indragostit, il alege sa-i duca la implinire hotararea. El va conduce operatiunea "fugii din Egipt" si sub indrumarea lui are loc traversarea desertului in spre "Tara Fagaduintei" in care "curge laptele si mierea".
27.PAMFLET Scoate��i-l pe Grindeanu din ghearele lui Dragnea! Sorin Grindeanu are exact varsta fiului meu: 43 de ani. Asa incat, cand l-am vazut ieri la ora 20.30 (se pare ca timp de zece minute, de emotie, nu putuse deschide usa dinspre scena) aparand in fata presei ca sa dea comunicatul cu abrogarea, mi-a fost imposibil sa nu-mi imginez o clipa ce-as fi simtit daca l-as fi vazut pe fiul meu in locul lui. I-am privit fata premierului, muschii maxilarelor care se inclestau si se destindeau ritmic. Apoi "i-am ascultat, i-am vazut si i-am auzit" cuvintele. El nu le auzea. Vorbea ca prin vis. Dupa primele propozitii mi s-a facut frica. "Daca l-au drogat?", mi-am zis. Gura parea decuplata de creier.
28.Cine ii manipuleaza pe manifestanti? Liviu Dragnea a declarat la ultima conferinta de presa ca respecta dreptul romanilor de a manifesta, dar le sugereaza totodata sa nu devina victimele "masinariei de manipulare si dezinformare", despre care a afirmat ca "nici nu stie daca isi are originea in tara". Si eu cred ca sutele de mii de oameni, care au iesit in fiecare seara sa protesteze impotriva "ordonantei Dragnea", sunt manipulati.
29.Marea Sfidare. E prea mult! Domnul condamnat penal Liviu Dragnea* se lauda ca a primit amenintari cu moartea. Asadar victima e el, si nu poporul roman pe care il omoara lent si sistematic, de 27 de ani, partidul ctitorit de Iliescu, trecut prin haltele Nastase si Ponta, si la carma caruia se afla astazi Liviu  Dragnea, victima si erou deopotriva. Amenintat cu moartea, domnul condamnat penal ne anunta ca nu cunoaste frica si ca e gata "sa moara in picioare".
30.Vin alegerile! Ceva despre "caramida umana"din care e facuta Romania Noica nu obosea sa ne spuna ca trainicia unei case tine de calitatea materialului din care e facuta. Care e calitatea caramizilor din care inalti o casa? Dar a celor din care inalti un edificiu social? Cum sunt caramizile umane fabricate pentru ca rezultatul final sa fie unul bun? Cat de bine sunt "preparati" romanii in fabricile noastre de preparat oameni, ca sa poata face ceva in viata, pentru ei si pentru cei in mijlocul carora traiesc? Daca s-ar putea evalua calitatea caramizii umane, ce loc am ocupa noi pe treptele actuale ale civilizatiei? Si cu asta ajungem la problema capitala: cea a educatiei la romani.

1 2 3 4 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by