Articole scrise de Dumitru Sandu


1 - 19 din 19 rezultate
1.ANALIZA Tinerii adulți din România care locuiesc cu părinții: o perspectivă comparativă Detaliez, în cadrul de față, un exemplu de secvență de viață demografică prin care putem ajunge la procese socio-culturale majore al societății românești. Vine din cu totul altă arie decât cea a plecărilor în străinătate. L-am întâlnit, întâmplător, răsfoind comunicate ale Institutului Național de Statistică. De acolo am aflat, cu surprindere, că aproape 40% dintre tinerii adulți din România, din intervalul de vârstă 25-34 de ani, continuă să locuiască împreună cu cel puțin unul dintre părinți (rate de co-rezidență copii-adulți cu cel puțin unul dintre părinți). E mult, e puțin, e bine-rău, obișnuit-neobișnuit în context european?
2.Analiza votului în turul al doilea al prezidentialelor. Nivelul general de aspirații al tinerilor este tot mai apropiat de cel european Ipoteza pe care o susținem este că sporul de noi voturi acumulate de KWJ în turul al doilea în țară a fost determinat , ca și votul de la primul tur, de mișcarea socială începută cu protestele împotriva ordonanței 13 din ianuarie-februarie 2017, continuată cu 10 auguste 2018 și 2019 . În plus, în favoarea aceleiași mișcări de responsabilizare socială a acționat și decuplarea semnificativă a agendei oficiale a puterii politice din perioada 2017-2019 de agenda publică reală.
3.ANALIZĂ Memorie și cultură comunitară la prezidențialele din noiembrie 2019 (I) Cum poate fi înțeles votul din primul tur de la prezidențialele din 10 noiembrie, din acest an? Ce a contat mai mult, candidatul, partidul care explicit sau implicit l-a susținut, programul atât cât a fost sau a ajuns să fie prezentat în campanie, susținerea mediatică sau locul votării, în țară sau în diaspora? Un răspuns de genul ”toate” nu ajută.Cât a contat în variația votului cultura comunitară? Dar memoria votului la alegerile prezidențiale anterioare , din 2014? Acestea sunt cele două întrebări de cercetare de la care pornesc.
4.Drumul eșecului în sondajele politice De ce, frecvent, sondajele din România, din 1990 până azi, nu au dat predicții corecte la alegeri politice sau la referendum? Aș începe discuția cu o primă concluzie. Este vorba de lipsă de onestitate sau de profesionalism, sau și de una și de alta, din partea institutelor de sondaj care eșuează în procesul de cercetare. În al doilea rând aș adăuga imediat că toleranța foarte mare la neprofesionalism sau la manipularea prin sondaje se realizează prin contribuții esențiale ale beneficiarilor politici și/sau ale canalelor media superpolitizate.
5.ANALIZA Votul „diasporei de acasă” pentru instituții „ca afară” A fost în 26 mai 2019 un vot pentru justiție? Da, dar pentru o justiție altfel înțeleasă decât cea pe linia ordonanței 13 din 2017 și a propagandei partidelor politice de la putere, de atunci până acum. Justiția făcută majoritar prin ordonanțe de autoapărare a castei de la putere, nu are de a face cu cea implicată în votul masiv din mai 2019. Mai exact, votul cumulat din 26 mai, poate fi citit ca susținere pentru reformarea instituțiilor interne...
6.Intenții de vot ale românilor la europarlamentarele din 2019: comparații europene și sondaje contradictorii În 2014, prezența la vot la EP în România a fost de 32%, cu aproximativ zece puncte procentuale sub media Uniunii Europene. În cadrul noilor state membre ale UE România avea o rată de participare foarte apropiată de cea Ungariei și Letoniei, mai mică decât în țări precum Bulgaria (36%), dar superioară față de cea din Polonia (24%)[2]. În seria vechilor state membre ale UE, rata de participare cea mai apropiată se înregistra în Portugalia.
7.ANALIZA Referendumul pentru familie în spirala nemulțumirii sociale Decizia de participare la votul solicitat prin referendum a fost luată, foarte probabil, și în funcție de încrederea acordată actorilor care au fost percepuți ca fiind responsabili, direct sau indirect , de organizarea referendumului. Mai exact, încrederea în PSD, majoritar în coaliția de guvernare, și încrederea în guvernul care efectiv a organizat referendumul au devenit premise esențiale în decizia de a participa sau nu la vot. Încrederea în Biserica Ortodoxă Română a contat mai ales în legătură cu motivația religioasă a votului.
8.Spre o diagnoza integrata a plagiatului Introduc un material colectiv care cred ca poate contribui la o identificare complexa a plagiatului sub aspectul multiplelor sale fatete si determinari. Maladia plagiatului a fost si este amplu discutata in ultimii cinci ani de zile. Acum problema este mai bine constientizata. Intoleranta la furtul intelectual pare sa fie in crestere. Incep sa apara semne ale unor eforturi de prevenire. Diagnoza si etiologia plagiatului de aici si acum sunt insa, inca departe de a fi pe drumul bun. Practicile dominante in domeniu sunt segmentare, centrate in special pe detectarea automata a similitudinilor, cu implicarea unor experti.
9.Radacini comunitare ale votului din decembrie 2016 Odata cu schimbarile de pe scena politica, alegerile parlamentare din decembrie 2016 trimit la o intreaga serie de intrebari legate, in principal, de compozitia sociala a votantilor si de tipurile de cultura care au sustinut optiunile electorale. Partidul Social Democrat (PSD), partid traditional de lume rurala , a ajuns sa aiba un grad de urbanizare a electoratului (52%), practic egal cu cel inregistrat de catre Partidul National Liberal (PNL) (53%). Aceasta egalitate in grad de urbanizare ar putea fi si marcator de diminuare a diferentelor dintre compozitiile electorale pentru cele doua partide?
10.Preambul la “Plagiatul în teza de doctorat semnată de Victor Ponta” In 2016, la patru ani de la decizia Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti (CEUB) asupra tezei de doctorat semnata de Victor Ponta (VP), reapar in spatiul public clisee de (auto)aparare impotriva acuzatiei de plagiat. Pentru cei care mai pot fi amagiti de astfel de ideologii ale autoapararii fraudei intelectuale ar fi util sa fie vazut sau revazut si raportul CEUB "Procedee si tipuri de plagierea in teza de doctorat a lui Victor Ponta" (disponibil pe siteul UB). Cele cateva pagini pe care le pun acum in circulatie au constituit un prim draft al raportului respectiv.
11.Plagiat masiv, intentionat, cu complicitati multiple S-a scris mult pe tema plagiatului la demnitari. Sunt in curs de proiectare si de aplicare schimbari institutionale in domeniu. Sper ca precizarile pe care le aduc in continuare pe modurile de plagiat in cazul tezei de doctorat semnate de Petre Toba [1] sa fie de folos in cadrul acestui proces de prevenire si sanctionare a plagiatului in scolile doctorale din Romania.
12.Plagiatul la demnitari sub cupola privilegiilor Un articol dintr-o ordonanta de urgenta din 2011 a creat o veritabila cupola pentru protejarea plagiatului demnitarilor. Transpartinic si demn de o cauza mai buna, invocat ca piatra a intelepciunii - de juristi, ministri, parlamentari, primari etc. - articolul a fost reluat in lege, in regulamente interne, decizii ministeriale. In fapt, cupola nu are temei nici moral, nici juridic. A functionat si functioneaza profund discriminatoriu in favoarea unui segment al puterii, fara niciun fel de logica democratica. Cum, de ce, pentru cat timp?
13.Lumile de acasa ale diasporelor romanesti de astazi Este noua diaspora romaneasca cea care a spulberat visurile lui Victor Ponta si a adus surpriza Klaus Johannis? Daca ar fi asa, cum a fost posibil? Telefonul care a sunat acasa, in tara, de la cei care nu au mai ajuns la urna, la Paris , Torino sau in locuri similare , a fost cel care a facut "miracolul"? Si, acceptand ipoteza, asta este tot? Telefonul , facebook-ul si proasta consiliere sau decizie a candidatului perdant au schimbat soarta prezidentialelor? Daca vrem sa super-simplificam lucrurile si sa nu invatam nimic, da. Altfel , nu. Desigur sfidarea diasporei, inceputa cu dezorganizarea organizata a primului tur si continuata consistent pana la cel de-al doilea tur pot explica parte din proces. Reactiile diasporei nu pot fi intelese insa, decat daca sunt contextualizate.
14.Voturile de saracie, dezvoltare si experienta de migratie la prezidentialele din Romania 2014 Harta sociologica a celor sase modele de vot, la turul intai de la prezidentialele din noiembrie 2014, este, in primul rand , o descriere. Indica modul in care pot fi grupate judetele pe profil de votare. In interpretarea hartii am introdus variabile referitoare la nivelul de dezvoltare a judetelor si  posibile conexiuni intre vot si diasporele romanesti. In contextul in care mass media romaneasca a discutat tot procesul electoral preponderent (exclusiv uneori) in termeni de "ce a spus candidatul" si "ce minuni" au facut echipele de campanie ale candidatului , si ce vesti mai vin de la DNA, agenda publica si profilul electoratului au ramas in umbra.
15.Doua Romanii si o diaspora? Harta votului din 2 noiembrie are doar doua culori? Una, pentru sustinerea lui Victor Ponta, in regiunile estice si sudice ale tarii si alta, pentru Iohanis, in centrul si nord-vestul tarii? Sau la cele doua ar trebui adaugat si modelul diasporei? Trei modele de vot?
16.Consolidare sau degradare functionala in regionalizarea romaneasca? Daca chiar va exista o regionalizare in Romania, undeva după 2014, va fi funcțională sau de conjunctură? Cu opt, zece sau câte regiuni? Sau nu va fi nicicum și rămânem cu o descentralizare la jumătate de drum, cu 41 județe plus București, si gata ? Ca “tot mai bine este cum a fost” ! Putem citi in vreun fel – in faptele de azi, ieri sau alaltăieri – care este drumul spre care ne îndreptam? Experiența de regionalizare din 2013 ne poate ajuta in discuție? Cred ca da.
17.Noua miscare sociala anti-plagiat in Romania universitara O intreaga industrie mediatica bine sustinuta de interesele si complicitatile demnitarilor si universitarilor plagiatori (dovediti sau pe linie de asteptare ) lucreaza pentru a construi o cultura unica , pro-plagiat, in Romania, cu argumente dintre cele mai bizare. Daca nu ar compromite credibilitatea unei intregi comunitati academice, astfel de tentative ar fi amuzante:
18.Fenomenul Mang in plagiatul universitar din Romania Plagiatul[1] fostului ministru al educației, profesorul orădean Ioan Mang, este un revelator pentru natura fenomenului în România. Cazul a făcut extrem de vizibil faptul că furtul intelectual în discuție nu există ca accident ci ca model instituțional puternic controversat, cu adepți și adversari. Un astfel de plagiat merge împreună cu un discurs specific, complicități multiple, aranjamente instituționale proaste și mentalități pe măsură. Este util să folosim revelatorul pentru diagnostic și etiologie astfel încât să ne apropiem de tratament. Fără abordări de acest gen și fără o presiune publică pentru schimbare în domeniu, miniștri pleacă și vin iar fenomenul rămâne. Contextul cazului este unul politic dar fenomenul este transpartinic . Contrareacția la fenomen a fost și este o mișcare socială care merită tot interesul.
19.Cum impartim Romania in regiuni? Dezvoltarea ramane tinta, organizarea, fondurile europene si mecanismele identitare sunt mijloacele. Nici in viata personala legea efortului minim nu este drum garantat. Cu atat mai putin in solutionarea unei complexitati de genul regionalizarii pentru dezvoltare. Tentative de a merge pe un minium  efort de  fundamentare in reorganizarea administrativ-teritoriala au existat din plin in spatiul politic romanesc, de azi si de ieri. Este suficient sa iei una dintre intrebarile frecvent formulate si vei obtine nu numai o buna ilustrare a temei dar, sper eu, si cateva marcatoare de drum accidentat, fragil, care ar trebui evitat pe viitor.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by