Articole scrise de Dumitru Sandu


1 - 19 din 19 rezultate
1.Analiza votului în turul al doilea al prezidentialelor. Nivelul general de aspira��ii al tinerilor este tot mai apropiat de cel european Ipoteza pe care o sus��inem este c�� sporul de noi voturi acumulate de KWJ în turul al doilea în ��ar�� a fost determinat , ca ��i votul de la primul tur, de mi��carea social�� început�� cu protestele împotriva ordonan��ei 13 din ianuarie-februarie 2017, continuat�� cu 10 auguste 2018 ��i 2019 . În plus, în favoarea aceleia��i mi��c��ri de responsabilizare social�� a ac��ionat ��i decuplarea semnificativ�� a agendei oficiale a puterii politice din perioada 2017-2019 de agenda public�� real��.
2.ANALIZ�� Memorie ��i cultur�� comunitar�� la preziden��ialele din noiembrie 2019 (I) Cum poate fi în��eles votul din primul tur de la preziden��ialele din 10 noiembrie, din acest an? Ce a contat mai mult, candidatul, partidul care explicit sau implicit l-a sus��inut, programul atât cât a fost sau a ajuns s�� fie prezentat în campanie, sus��inerea mediatic�� sau locul vot��rii, în ��ar�� sau în diaspora? Un r��spuns de genul ”toate” nu ajut��.Cât a contat în varia��ia votului cultura comunitar��? Dar memoria votului la alegerile preziden��iale anterioare , din 2014? Acestea sunt cele dou�� întreb��ri de cercetare de la care pornesc.
3.De ce România nu are un cod na��ional de etic�� a cercet��rii ��tiin��ifice? Un astfel de cod, cu nume u��or diferit, era promis printr-o lege din 2003. Atunci, doritorul de moralitate în cercetarea ��tiin��ific�� afl��, prin articolul 38 al legii 319, c�� ”În termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare va elabora Codul de etic�� si deontologie profesional��, a personalului de cercetare-dezvoltare, care se aproba prin hot��râre a Guvernului”. Au trecut degeaba 16 ani, dat fiind faptul c�� deocamdat�� acest cod nu exist��?
4.Drumul e��ecului în sondajele politice De ce, frecvent, sondajele din România, din 1990 pân�� azi, nu au dat predic��ii corecte la alegeri politice sau la referendum? A�� începe discu��ia cu o prim�� concluzie. Este vorba de lips�� de onestitate sau de profesionalism, sau ��i de una ��i de alta, din partea institutelor de sondaj care e��ueaz�� în procesul de cercetare. În al doilea rând a�� ad��uga imediat c�� toleran��a foarte mare la neprofesionalism sau la manipularea prin sondaje se realizeaz�� prin contribu��ii esen��iale ale beneficiarilor politici ��i/sau ale canalelor media superpolitizate.
5.ANALIZA Votul „diasporei de acas��” pentru institu��ii „ca afar��” A fost în 26 mai 2019 un vot pentru justi��ie? Da, dar pentru o justi��ie altfel în��eleas�� decât cea pe linia ordonan��ei 13 din 2017 ��i a propagandei partidelor politice de la putere, de atunci pân�� acum. Justi��ia f��cut�� majoritar prin ordonan��e de autoap��rare a castei de la putere, nu are de a face cu cea implicat�� în votul masiv din mai 2019. Mai exact, votul cumulat din 26 mai, poate fi citit ca sus��inere pentru reformarea institu��iilor interne...
6.Inten��ii de vot ale românilor la europarlamentarele din 2019: compara��ii europene ��i sondaje contradictorii În 2014, prezen��a la vot la EP în România a fost de 32%, cu aproximativ zece puncte procentuale sub media Uniunii Europene. În cadrul noilor state membre ale UE România avea o rat�� de participare foarte apropiat�� de cea Ungariei ��i Letoniei, mai mic�� decât în ����ri precum Bulgaria (36%), dar superioar�� fa���� de cea din Polonia (24%)[2]. În seria vechilor state membre ale UE, rata de participare cea mai apropiat�� se înregistra în Portugalia.
7.ANALIZA Referendumul pentru familie în spirala nemul��umirii sociale Decizia de participare la votul solicitat prin referendum a fost luat��, foarte probabil, ��i în func��ie de încrederea acordat�� actorilor care au fost percepu��i ca fiind responsabili, direct sau indirect , de organizarea referendumului. Mai exact, încrederea în PSD, majoritar în coali��ia de guvernare, ��i încrederea în guvernul care efectiv a organizat referendumul au devenit premise esen��iale în decizia de a participa sau nu la vot. Încrederea în Biserica Ortodox�� Român�� a contat mai ales în leg��tur�� cu motiva��ia religioas�� a votului.
8.Spre o diagnoza integrata a plagiatului Introduc un material colectiv care cred ca poate contribui la o identificare complexa a plagiatului sub aspectul multiplelor sale fatete si determinari. Maladia plagiatului a fost si este amplu discutata in ultimii cinci ani de zile. Acum problema este mai bine constientizata. Intoleranta la furtul intelectual pare sa fie in crestere. Incep sa apara semne ale unor eforturi de prevenire. Diagnoza si etiologia plagiatului de aici si acum sunt insa, inca departe de a fi pe drumul bun. Practicile dominante in domeniu sunt segmentare, centrate in special pe detectarea automata a similitudinilor, cu implicarea unor experti.
9.Radacini comunitare ale votului din decembrie 2016 Odata cu schimbarile de pe scena politica, alegerile parlamentare din decembrie 2016 trimit la o intreaga serie de intrebari legate, in principal, de compozitia sociala a votantilor si de tipurile de cultura care au sustinut optiunile electorale. Partidul Social Democrat (PSD), partid traditional de lume rurala , a ajuns sa aiba un grad de urbanizare a electoratului (52%), practic egal cu cel inregistrat de catre Partidul National Liberal (PNL) (53%). Aceasta egalitate in grad de urbanizare ar putea fi si marcator de diminuare a diferentelor dintre compozitiile electorale pentru cele doua partide?
10.Preambul la “Plagiatul în teza de doctorat semnat�� de Victor Ponta” In 2016, la patru ani de la decizia Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti (CEUB) asupra tezei de doctorat semnata de Victor Ponta (VP), reapar in spatiul public clisee de (auto)aparare impotriva acuzatiei de plagiat. Pentru cei care mai pot fi amagiti de astfel de ideologii ale autoapararii fraudei intelectuale ar fi util sa fie vazut sau revazut si raportul CEUB "Procedee si tipuri de plagierea in teza de doctorat a lui Victor Ponta" (disponibil pe siteul UB). Cele cateva pagini pe care le pun acum in circulatie au constituit un prim draft al raportului respectiv.
11.Plagiat masiv, intentionat, cu complicitati multiple S-a scris mult pe tema plagiatului la demnitari. Sunt in curs de proiectare si de aplicare schimbari institutionale in domeniu. Sper ca precizarile pe care le aduc in continuare pe modurile de plagiat in cazul tezei de doctorat semnate de Petre Toba [1] sa fie de folos in cadrul acestui proces de prevenire si sanctionare a plagiatului in scolile doctorale din Romania.
12.Plagiatul la demnitari sub cupola privilegiilor Un articol dintr-o ordonanta de urgenta din 2011 a creat o veritabila cupola pentru protejarea plagiatului demnitarilor. Transpartinic si demn de o cauza mai buna, invocat ca piatra a intelepciunii - de juristi, ministri, parlamentari, primari etc. - articolul a fost reluat in lege, in regulamente interne, decizii ministeriale. In fapt, cupola nu are temei nici moral, nici juridic. A functionat si functioneaza profund discriminatoriu in favoarea unui segment al puterii, fara niciun fel de logica democratica. Cum, de ce, pentru cat timp?
13.Lumile de acasa ale diasporelor romanesti de astazi Este noua diaspora romaneasca cea care a spulberat visurile lui Victor Ponta si a adus surpriza Klaus Johannis? Daca ar fi asa, cum a fost posibil? Telefonul care a sunat acasa, in tara, de la cei care nu au mai ajuns la urna, la Paris , Torino sau in locuri similare , a fost cel care a facut "miracolul"? Si, acceptand ipoteza, asta este tot? Telefonul , facebook-ul si proasta consiliere sau decizie a candidatului perdant au schimbat soarta prezidentialelor? Daca vrem sa super-simplificam lucrurile si sa nu invatam nimic, da. Altfel , nu. Desigur sfidarea diasporei, inceputa cu dezorganizarea organizata a primului tur si continuata consistent pana la cel de-al doilea tur pot explica parte din proces. Reactiile diasporei nu pot fi intelese insa, decat daca sunt contextualizate.
14.Voturile de saracie, dezvoltare si experienta de migratie la prezidentialele din Romania 2014 Harta sociologica a celor sase modele de vot, la turul intai de la prezidentialele din noiembrie 2014, este, in primul rand , o descriere. Indica modul in care pot fi grupate judetele pe profil de votare. In interpretarea hartii am introdus variabile referitoare la nivelul de dezvoltare a judetelor si  posibile conexiuni intre vot si diasporele romanesti. In contextul in care mass media romaneasca a discutat tot procesul electoral preponderent (exclusiv uneori) in termeni de "ce a spus candidatul" si "ce minuni" au facut echipele de campanie ale candidatului , si ce vesti mai vin de la DNA, agenda publica si profilul electoratului au ramas in umbra.
15.Doua Romanii si o diaspora? Harta votului din 2 noiembrie are doar doua culori? Una, pentru sustinerea lui Victor Ponta, in regiunile estice si sudice ale tarii si alta, pentru Iohanis, in centrul si nord-vestul tarii? Sau la cele doua ar trebui adaugat si modelul diasporei? Trei modele de vot?
16.Consolidare sau degradare functionala in regionalizarea romaneasca? Daca chiar va exista o regionalizare in Romania, undeva dup�� 2014, va fi func��ional�� sau de conjunctur��? Cu opt, zece sau câte regiuni? Sau nu va fi nicicum ��i r��mânem cu o descentralizare la jum��tate de drum, cu 41 jude��e plus Bucure��ti, si gata ? Ca “tot mai bine este cum a fost” ! Putem citi in vreun fel – in faptele de azi, ieri sau alalt��ieri – care este drumul spre care ne îndreptam? Experien��a de regionalizare din 2013 ne poate ajuta in discu��ie? Cred ca da.
17.Noua miscare sociala anti-plagiat in Romania universitara O intreaga industrie mediatica bine sustinuta de interesele si complicitatile demnitarilor si universitarilor plagiatori (dovediti sau pe linie de asteptare ) lucreaza pentru a construi o cultura unica , pro-plagiat, in Romania, cu argumente dintre cele mai bizare. Daca nu ar compromite credibilitatea unei intregi comunitati academice, astfel de tentative ar fi amuzante:
18.Fenomenul Mang in plagiatul universitar din Romania Plagiatul[1] fostului ministru al educa��iei, profesorul or��dean Ioan Mang, este un revelator pentru natura fenomenului în România. Cazul a f��cut extrem de vizibil faptul c�� furtul intelectual în discu��ie nu exist�� ca accident ci ca model institu��ional puternic controversat, cu adep��i ��i adversari. Un astfel de plagiat merge împreun�� cu un discurs specific, complicit����i multiple, aranjamente institu��ionale proaste ��i mentalit����i pe m��sur��. Este util s�� folosim revelatorul pentru diagnostic ��i etiologie astfel încât s�� ne apropiem de tratament. F��r�� abord��ri de acest gen ��i f��r�� o presiune public�� pentru schimbare în domeniu, mini��tri pleac�� ��i vin iar fenomenul r��mâne. Contextul cazului este unul politic dar fenomenul este transpartinic . Contrareac��ia la fenomen a fost ��i este o mi��care social�� care merit�� tot interesul.
19.Cum impartim Romania in regiuni? Dezvoltarea ramane tinta, organizarea, fondurile europene si mecanismele identitare sunt mijloacele. Nici in viata personala legea efortului minim nu este drum garantat. Cu atat mai putin in solutionarea unei complexitati de genul regionalizarii pentru dezvoltare. Tentative de a merge pe un minium  efort de  fundamentare in reorganizarea administrativ-teritoriala au existat din plin in spatiul politic romanesc, de azi si de ieri. Este suficient sa iei una dintre intrebarile frecvent formulate si vei obtine nu numai o buna ilustrare a temei dar, sper eu, si cateva marcatoare de drum accidentat, fragil, care ar trebui evitat pe viitor.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by