Articole scrise de Dimitrios Goranitis


1 - 7 din 7 rezultate
1.From 2010 to 2020 – this time the bank is the good guy Romania is performing better than most European peers in managing the pandemic, hence it avoided the lockdown for the first quarter of 2021. The National Institute for Statistics announced that the economy contracted in 2020 by only -3.9%, a much better result than World Bank or IMF predictions. In 2019, Romania was classified as a high-income country and the local exchange entered emerging market status. However, the renowned European Recovery Fund is still on paper, Romania has been traditionally weak in absorbing EU funds and the global market trust in Romania is significantly impaired. The dynamic of the local economy is there, but will it materialize?
2.De ce ar trebui ca România să intre în Uniunea Bancară chiar și fără a adopta moneda euro Uniunea Bancară a fost răspunsul zonei euro la criza financiară din 2010. Pentru țările din zona euro, a devenit evident că stabilitatea sectorului bancar este crucială pentru bunul mers al economiei și al societății și că sistemele naționale de supraveghere au fost adesea inadecvate sau lipsite de independență. Prin urmare, au apărut riscuri sistemice și competiția la nivelul sectorului bancar a fost distorsionată, iar cei care ar fi trebuit să primească credite nu aveau acces la ele, ceea ce a afectat economia locală.
3.Is the pandemic revealing Romania’s potential to become an EU supply chain superhub? For the last three decades, Romania has enjoyed unprecedented growth. Since 1987, the country has increased its GDP by a staggering amount of $200 billion. Its main trade partners include Germany, Italy and France and its main trade exports are vehicles/vehicle parts and insulated wire, retaining however significant market share in the international food supply chain with grains (wheat, corn) and pig meat. The services industry however is accounting for 55% of GDP and employs two thirds of the labor force. Retail aside, a very high impact in the services sector is delivered by the model of shared services centers established by global corporations harvesting the benefit of highly skilled personnel at a cheaper labor cost within the security of EU and its regulatory framework. What would be the dynamic of the Romanian opportunity in the future?
4.Pandemia ar putea evidenția potențialul României de a deveni un punct central în lanțul de aprovizionare a Uniunii Europene pe termen lung În ultimele trei decenii, România s-a bucurat de o creștere fără precedent. Din 1987, PIB-ul țării a crescut impresionant, cu 200 de miliarde de USD. Principalii parteneri comerciali ai țării includ țări precum Germania, Italia și Franța, iar principalele bunuri exportate sunt autovehiculele și componentele auto, sârma izolantă. Țara deține o cotă de piață semnificativă și în lanțul internațional de aprovizionare cu produse alimentare, prin exportul de cereale (grâu, porumb) și carne de porc. Totuși, sectorul serviciilor reprezintă 55% din PIB și asigură două treimi din numărul de angajați la nivel național. Lăsând deoparte retailul, o pondere semnificativă în domeniul serviciilor o au centrele de servicii partajate înființate de corporații multinaționale care beneficiază astfel de personal calificat la un cost mai mic, dar și de siguranța oferită de cadrul de reglementare al UE. Care ar putea fi oportunitatea României în viitor?
5.Cel mai mare risc pentru macro-economie nu este recesiunea iminentă, ci prăbușirea monedei euro și a Uniunii Europene La zece ani de la criza financiară, Uniunea Europeană demonstrează că a învățat foarte puțin despre cum să acționezi împreună și să iei măsuri paneuropene de combatere a crizei și de susținere a economiei. Negocierile lungi dintre marile economii din sud versus cele din nord, cu Banca Centrală Europeană (BCE) prinsă la mijloc într-o poziție incomodă, nu numai că nu contribuie la sustenabilitatea economiei europene per ansamblu, ci alimentează, exact ca în criza precedentă, apetitul speculativ al piețelor pentru datoriile publice ale economiilor care reprezintă verigile slabe ale Uniunii. Totuși, de data aceasta, UE nu este chemată să salveze o economie mică, precum cea a Greciei, ci pe cea de a treia și respectiv a patra dintre cele mai mari economii ale sale, Italia și Spania, care reprezintă aproximativ 3,5 trilioane de euro din PIB-ul său.
6.Why Romanian economic recovery requires helicopter money to individuals A global black swan is not an ordinary crisis. You can only avoid the shock of a global lockdown by providing a lifeline to the system until the system operates again and the intervention needs to be substantial, immediate and decisive. If you allow the system to incur damage, then the years and cost of recovering from that damage are a lot more expensive that the lifeline. This is what the crisis of 2008 taught us. This is no different than a heart attack and a by-pass surgery. Just that this time you do the surgery in a hospital that is under attack by a virus.
7.De ce economia românească are nevoie de „bani din elicopter” pentru cetățeni O „lebădă neagră” nu este o criză obișnuită. Singurul mod în care poate fi evitat șocul unui blocaj la nivel global constă în aruncarea unui colac de salvare pentru întregul sistem, până când acesta poate funcționa din nou, iar modul de intervenție trebuie să fie substanțial, imediat și decisiv. Dacă permiți sistemului să se defecteze, atunci anii și costurile necesare pentru ca acesta să-și revină sunt mult mai ridicate decât însuși colacul de salvare. Asta ne-a învățat criza din 2008. Nu diferă cu nimic de un atac de cord și o operație de bypass. Doar că, de data aceasta, operația are loc într-un spital care este sub asediul unui virus


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by