Articole scrise de Denis Cenusa


1 - 18 din 18 rezultate
1.Efectele pandemiei – între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici Deși UE a fost criticată aspru pentru neasigurarea solidarității europene, în realitate, tratatele europene nu îi permit să acționeze diferit. Primo, Art. 222 a Tratatului de Funcționare a UE, prescurtat denumit “clauza solidarității”, prevede că UE și statele membre trebuie să acționeze în spiritul solidarității, atunci când un stat membru devine victimă a unui act terorist sau dezastru natural sau de natură antropogenă.
2.Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? UE nu poate nega și nici banaliza încărcătura geopolitică a integrării europene în țările de dincolo de Balcanii de Vest. În Est – Ucraina, iar în sud – Georgia, sunt contribuitori neți la formarea unor aspirații europene politice și stataliste în regiune. Deocamdată, nici eșecurile bunei guvernanțe și nici presiunile rusești nu sparg supremația predilecției pentru vectorul geopolitic europeano-atlantic, devenit între timp prevedere constituțională în ambele țări.
3.Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice Normalizarea dialogului cu Rusia a revenit în prim plan la Conferința de Securitate de la Munchen din 2020. Liderul francez Emmanuel Macron vrea o relație îmbunătățită cu Rusia. Solicitarea repetată de a reabilita dialogul strategic cu gigantul estic nu ignoră agresiunea rusă față de Ucraina, ci o privește ca pe o unică abatere de la normă.
4.Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est Convingerea că oportunitățile reale ale cetățenilor se află în exteriorul Moldovei are un caracter pronunțat în societate și nu arată vreun semn de oboseală. Părăsirea țării a devenit o modalitate simplă și ieftină de realizare a „visului ne-moldovenesc”. Diverse circumstanțe animează populația din Moldova, indiferent de limba vorbită și apartenența etnică, să opteze preponderent pentru Vest.
5.Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Legislatorii americani au început să zidească măsurile de combatere a cleptocrației din Rusia și din restul lumii, denumite CROOK (CSCE, Ianuarie 2020), care va completa “Actul lui Magnitsky”, adoptat de SUA în 2012 și extins față alte țări decât Rusia în 2017 (Departamentul de Stat, Decembrie 2017). Iar, pe celălalt mal al Atlanticului, decidenții politici din statele Uniunii Europene (UE), în frunte cu noua Comisie Europeană, au convenit asupra creării unui mecanism de sancționare, similar cu cel american, în 2020 (EuroActiv, 10 Decembrie 2019).
6.Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019 Contrar prognozelor nefaste, Moldova a ieșit de sub orbita oligarhică de guvernare, generatoare de deformări în agenda europeană de-a lungul anului 2018. “Primăvara anti-oligarhică” produsă în 2019, fără implicarea societății în proteste, a creat un teren fertil pentru angajarea mai activă a guvernanților în reforme. Chiar dacă de natură temporară, schimbările politice de amploare, pentru o țară mică precum Moldova, au generat speranțe ambițioase legate de regenerarea europtimismului populației.
7.Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? ACUM și a Guvernul s-au concentrat pe proiectarea reformelor și mai puțin pe croirea unor condiții politice prielnice pentru a le pune mișcare, și de a evita riscul de cădere prematură. Pe lângă idealismul și ambițiile sale, Guvernului Maiei Sandu a demonstrat o anumită doză de naivitate politică, deoarece, volens-nolens, i-a ajutat pe Socialiști să capete legitimitate acasă și în străinătate. De asemenea, destrămarea coaliției duce inevitabil la apropierea Socialiștilor de Democrați
8.Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi Examinarea ultimelor evoluții din Europa arată că deschiderea actorilor europeni față de Rusia rezultă din dezlegarea unei serii de noduri critice. Astfel, se domolește panica legată de ascensiunea populismului eurosceptic. Deși deocamdată parțiale și temporare, reculurile populiștilor pro-ruși în Italia, Grecia, mai recente în Austria (alegerile anticipate din septembrie 2019), calmează temerile anti-populiste în principalele capitale europene.
9.Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE Sporirea toleranței în interiorul coaliției de guvernare, confirmată de prelungirea recentă a acordului de conviețuire politică până la finele lui 2020, consolidează câteva procese paralele. Pe de o parte, mobilizarea pro-reformă a blocului ACUM îi atrage pe socialiști volens nolens într-o competiție pozitivă de idei și abordări de politici publice.
10.Moldova. Potențialul diasporei la 28 de ani de independență: de la actor politic, până la “talente integre” Independența Moldovei împlinește 28 ani în vara lui 2019. Pe parcursul celor practic trei decenii de independență, dispoziția populației a avut o înclinație preponderent pesimistă. Dominarea sentimentului de neîncredere continuă să impulsioneze instinctele de supraviețuire ale moldovenilor nu doar în limitele frontierelor naționale, ci și peste hotarele țării. Din aceste considerente, rolul diasporei moldovenești este doar în creștere.
11.Renașterea relației Moldova-UE și logica alianțelor cu vecinii (pro-)europeni Contextul politic moldovenesc se regenerează treptat după șocurile puternice, provocate de criza politico-constituțională din luna iunie 2019. Odată cu normalizarea situației interne, sporește atenția față de relansarea agendei europene și respectiv a contactelor cu partenerii europeni. Echipa guvernamentală conturează caracterul exclusiv al vectorului european, fără a vehicula altă predilecție pentru politica externă.
12.Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei Chiar dacă a monopolizat cu succes puterea politică timp de aproape 4 ani, regimul oligarhic din Moldova a reușit să se opună remodelării scenei politice de către coaliția ACUM-Partidul Socialiștilor (PSRM) doar o singură săptămână (7-14 iunie 2019). Costurile menținerii la putere prin abuzarea neîntreruptă a Constituției și a instituțiilor de stat au sporit exponențial, ceea ce a afectat drastic aprobarea internă și externă față de Partidul Democrat, conferindu-i calificative negative deja ireparabile.
13.Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene Cu 5 ani în urmă, Uniunea Europeană a introdus Moldova în lista țărilor beneficiare ale regimului fără vize, care deocamdată a produs mai multe efecte pozitive decât negative. Între anii 2014-2019, peste 2 milioane de moldoveni au traversat frontierele europene de circa 6,2 milioane de ori (MFA.GOV.md, 26 aprilie 2019). Liberalizarea vizelor a permis reducerea cheltuielilor și optimizarea timpului pentru efectuarea călătoriilor. Mai exact, moldovenii au putut economisi circa 70 mln EUR, care altminteri urmau să acopere costul vizelor Schengen corespunzătoareregimului facilitat de vize (35 EUR pe persoană), funcțional între 2007-2014. I
14.Moldova, Ucraina și Georgia - trei comportamente fata de Rusia Atitudinea pozitivă a președintelui moldovean Igor Dodon față de Rusia contrastează izbitor cu reticența președintei Salome Zurabishvili în Georgia și intoleranța cronică a liderului ucrainean Petro Poroșenko.Incapacitatea lui Poroșenko de a combate corupția este principalul motiv al nepopularității sale, care îi determină pe ucraineni să treacă cu vederea contribuția sa în demararea unei „europenizări” fără precedent a Ucrainei
15.Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei Rezultatele alegerilor parlamentare din Moldova au păstrat intactă necesitatea coalizării partidelor intra-parlamentare pentru a putea administra țara. Imposibilitatea Socialiștilor de a obține o majoritate, menținerea greutății politice a Democraților, dar și erupția opoziției extra-parlamentare unificate, a generat o situație complicată, deși previzibilă.
16.Adaptabilitatea factorului rusesc în Moldova, Ucraina și Georgia în contextul parcursului european Influența Rusiei în Moldova, Ucraina și Georgia s-a diminuat după ce integrarea europeană a fost interiorizată în procesele politice din aceste țări. Odată ce apropierea de UE nu a putut fi stopată, factorul rusesc a învățat să se adapteze, așteptând momentul potrivit pentru a reveni în joc. Datorită existenței partidelor pro-ruse, dispuse să ajungă la înțelegeri cu cedări deocamdată necunoscute, perspectivele Rusiei în Moldova sunt net superioare celor pe care le poate urmări în Georgia sau Ucraina.
17.Paradoxurile sondajelor. Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE Clasamentele principalelor zece probleme percepute de către cetățenii din Moldova, Ucraina și Georgia, accentuează atât o serie de diferențe cât și de similitudini importante. Primo, spre deosebire de Georgia, opinia publică din Ucraina și Moldova plasează corupția pe locul doi. Lipsa corupției din lista problemelor nu anulează existența acesteia în Georgia, ci mai degrabă indică faptul că georgienii nu o percep în viața cotidiană, de regulă, sesizată la interacțiunea cu sectorul public. Situația din Ucraina și Moldova se va ameliora, dacă accesul la servicii publice se va face fără practicarea actelor de corupție...
18.Securitatea europeana si demersul Rusiei pentru o lume post-occidentala Noile tendinte legate de securitatea regionala si internationala au fost trecute in revista in cadrul Conferintei de Securitate de la Munchen (17-19 Februarie 2017). Abordarea neasteptat de pozitiva a sefului diplomatiei europene Federica Mogherini a contrastat cu pozitia critica si mai degraba ostila a ministrului rus de externe Serghei Lavrov.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by