Articole scrise de Daniel Daianu


1 - 30 din 130 rezultate
1.Pandemia, criza economica si mersul capitalismului. Este un nou moment de cotitura? Omenirea va invinge in razboiul teribil cu Covid-19, un dusman ascuns, insidios si care ataca fara discriminare, care lasa multe jertfe. Lupta cu aceasta pandemie nu se va sfarsi in acest an si probabil nici in 2021, fiindca este nevoie de medicatie, de vaccin, sigure (safe), ca arme decisive. Este bine ca incercam sa iesim fie si partial din marele Lockdown si nu numai in economie; oamenii au nevoie acuta sa nu se simta prizonieri, sa traiasca viata cu tot ceea ce ea ofera bun –educatie, cultura, viata spirituala si sociala in general, inclusiv competitii sportive ca fenomen social (chiar daca fara spectatori inca), etc.
2.Daniel D��ianu: Banii europeni si chestiunea macroeconomica Randurile ce urmeaza au fost scrise cu sentimentul apasarii din cauza mersului epidemiei. Ca sa parafrazam o vorba populara, tara arde si unii fac analize macroeconomice. Dar viata nu merge fara economie si guvernele iau decizii pornind de la evaluari cantitative si alte premize. Cat de mult conteaza cifrele s-a vazut si la ultimul Consiliu European dedicat bugetului UE si Planului de redresare economica.
3.“Relaxare cantitativ��” (QE) în economii emergente?/ Precau��ie ��i aten��ie la capcane ��ocul pandemiei a îmbrâncit lumea într-o nou�� criz�� sever��, sanitar�� ��i economic��. Chiar dac�� peste tot în Europa se intr�� pe o traiectorie de urcare a activit����ii economice, revenirea va fi anevoioas��, cu mari incertitudini ��i sechele; multe afaceri sunt puternic lovite ��i efortul de reparare va dura. G��sim aici explica��ia pentru care în UE se recurge la un program de redresare de 750 miliarde euro, care s-ar ad��uga resurselor prev��zute în cadrul financiar multianual obi��nuit. În acela��i timp, m��suri neconventionale ale b��ncilor centrale (BCE, Fed, Banca Angliei, Banca Japoniei, etc) au reintrat în aten��ie prin anvergura lor – fie c�� avem în vedere achizi��ii de active financiare (QE), linii de finan��are ultra-ieftine pentru sistemele bancare ce urmaresc impulsionarea credit��rii.
4.Daniel D��ianu: Iesirea din "Marea Inchidere" (Lockdown) si controversele ce o inconjoara Astern aceste randuri fiind solicitat sa raspund la cateva intrebari privind “Marea inchidere” (shutdown/lockdown) si modul si ritmul de atenuare a restrictiilor. Textul acesta poate fi vazut ca urmare a altora (vezi aici sau aici) si cer ingaduinta daca voi repeta ganduri exprimate deja. Sunt cateva chestiuni tratate: daca putea fi evitata “’marea inchidere” (shutdown/lockdown); daca exista o disputa intre epidemiologi si medici, de o parte, si economisti, oameni de afaceri, de alta parte; cum are loc “’iesirea” din acest lockdown. Putea fi evitata “Marea Inchidere”’?
5.Repornirea economiilor ��i „costurile de tranzac��ie” Pandemia a impus închiderea par��ial�� a economiilor, cu un „efect lac��t” ce înseamn�� un declin al activit����ii f��r�� precedent dup�� al Doilea R��zboi Mondial. Numai în ����ri est europene, dup�� colapsul sistemului comunist, a avut loc o reducere atât de drastic�� ��i subit�� a activit����ii economice, în 1990 – „recesiunea transforma��ional��” cum a numit-o Janos Kornai, mai lovite fiind ����rile (între care ��i România) ce au practicat forme foarte rigide ale sistemului pân�� la finele deceniului nou��.
6.Suspendarea regulilor fiscale în UE nu înseamn�� liber la împrumuturi/ România are o problem�� de finan��are ���Pandemia a b��gat lumea într-o recesiune f��r�� precedent dup�� al doilea r��zboi mondial. Deficite bugetare au explodat din cauza pozi��iei ciclice radical schimbate a economiilor ��i a nevoii de a atenua ��ocul. În UE au fost suspendate temporar regulile fiscale. Dar aceasta nu înseamn�� un free lunch la împrumuturi. Fiindc�� circumstan��ele difer�� între state privind capacitatea de a atenua ��ocul. Ne dorim programe solide de sus��inere a relans��rii economiei, dar s�� avem în vedere resursele disponibile. Dezbaterea de la noi subestimeaz�� problema finan����rii deficitelor, a resurselor disponibile.
7.„Împrumut��torii de ultim�� instan����” nu sunt to��i la fel/ Lupta contra coronavirus ��i resursele publice B��t��lia contra Covid19 a obligat la închidere par��ial�� a activit����ii economice, manifestându-se ce am numit „efectul shutdown”/lac��tul pe u����. Implica��iile economice ��i sociale sunt vaste. Recesiunea economic�� este inevitabil��, cre��terea ��omajului este abrupt�� ��i pe front larg, deficite bugetare cresc puternic în Europa. De aceea, b��nci centrale ��i guverne au pus în joc programe de sus��inere economic�� ��i social�� ce ating cote unele nemaiîntâlnite dup�� Al Doilea R��zboi Mondial. În SUA ��i Germania, asemenea programe dep����esc pentru fiecare din aceste ����ri 10% din PIB. ��i în alte ����ri programele sunt de mari propor��ii.
8.De aceast�� dat�� este într-adev��r altfel: “efectul shutdown” Abund�� discu��ii privind impactul pandemiei asupra economiei, cu efecte între��esute pe laturile cererii ��i ofertei/produc��iei. De aici pornesc îndemnuri de interven��ie public��, de ac��iune din partea b��ncilor centrale ��i a guvernelor. Masive injec��ii de lichiditate ��i reduceri de rate de politica monetara, programe bugetare de criza au fost puse în mi��care în ultimele s��pt��mâni. Acestea sunt de magnitudinea celor, uneori chiar le dep����esc pe cele ce au urmat izbucnirii crizei financiare în 2008.
9.B��t��lia pentru bugetul UE ��i România Este impas mare privind bugetul UE pentru exerci��iul 2021-2027. A-l pune numai pe seama Brexit-ului este, în larg�� m��sur��, o pist�� în��el��toare. Am f��cut parte din Grupul Monti, care, cu mandat din partea Parlamentului European, a Consiliului ��i Comisiei, a prezentat un raport în 2017 privind reforma finan����rii bugetului UE. Din Grup au facut parte, între al��ii, fostul premier al Italiei, Mario Monti, Kristalina Georgieva (atunci comisar european, acum director general al FMI), Frans Timmermans, Alain Lamassoure, Guy Verhofstadt.
10.Daniel D��ianu: ������Finan��area deficitelor si pericolul non-liniarit����ilor Intr-o discutie pe care am avut-o cu alti economisti a venit vorba despre ce s-ar intampla daca deficitul bugetar ar continua sa creasca, daca s-ar concretiza presiuni mari pe bugetul public din Romania in lipsa unor masuri compensatorii de echilibrare. Exista o linie de demarcatie (un redline, cum ar spune englezii) de la care pietele financiare vor reactiona, vor da inapoi. Dar, sustin unii confrati, dupa o reevaluare, creditorii ar fi dispusi sa finanteze la un cost superior chiar un deficit bugetar ce merge spre 5% din PIB.
11.Daniel D��ianu: ���Detronarea Dolarului, treab�� foarte dificil��… Economia SUA r��mâne cea mai influent�� în spa��iul global, cu o pondere de cca. 20% din PIB-ul mondial. Dolarul de��ine mai bine de 60% din mijlocirea tranzac��iilor cu bunuri ��i servicii în lume. Ai zice c�� este un dezechilibru flagrant, dar explica��ia rezid��, inter alia, în volumul tranzac��iilor financiare în raport cu cele comerciale ��i încrederea în dolar (m�� refer la USD) ca moned�� de rezerv��. Fed-ul este banca central�� care emite moned�� de rezerv�� a c��rei suprema��ie se vede când se caut�� zone de refugiu. Pozi��ia central�� a dolarului are origine în preeminen��a economic�� ��i tehnologic�� a SUA, conturat�� înc�� înainte de al doilea r��zboi mondial ��i care a fost ranforsata de aranjamentele de la Bretton Woods (exist�� dup�� r��zboi ��i o mare “foame” de dolari).
12.Daniel D��ianu: O corec��ie inevitabil��. Esen��ial este cum se va face! Norii se adun�� în lume; economii peste tot încetinesc în condi��ii de tensiuni comerciale, de nivele înalte ale datoriilor publice ��i private în numeroase state, de mari imponderabile -între care ��i efecte ale Brexit-ului. Unii amintesc c�� b��ncile sunt mai bine garnisite cu capital propriu (plus pasive eligibile drept capital –asa numite MREL (minimum required eligible liabilities) ��i lichidit����i, dar se subestimeaz�� ponderea în cre��tere a finan����rilor acordate de entit����i non-bancare, ce nu sunt reglementate în mod adecvat; riscuri sistemice se înmul��esc în sectorul bancar “umbr��”, pe pie��ele de capital. În aceste circumstan��e, este legitim�� întrebarea privind capacitatea economiilor de a face fa���� la ��ocuri.
13.Daniel D��ianu: Pân�� la Euro avem de ap��rat Leul Exist�� dezideratul conturat politic ca, pân�� la jum��tatea deceniului ce vine, România s�� adere la zona euro (ZE); se aduc în acest sens argumente de ordin economic, politic ��i geopolitic. Asemenea argumente se reg��sesc în Raportul de fundamentare a ader��rii la ZE, care a fost elaborat sub îndrumarea Comisiei Na��ionale formate la începutul anului trecut. Aderarea la zona euro presupune o moned�� na��ional�� cât mai solid��, care s�� aib�� r��d��cini într-o economie robust�� ��i politici bine chibzuite. Este iluzoriu s�� credem c�� Aderarea se poate face mizând pe clemen���� extern�� ��i ignorând reguli de bun�� administrare a economiei, lec��ii ale istoriei economice, ale crizei din ZE.
14.“Democratie liberala” vs. “democratie iliberala”. De ce cresc inclinatiile autoritariste? Cateva reflectii Cand am auzit prima data termenul de “democratie iliberala” am tresarit avand sentimentul ca am de-a face cu o contradictie intre termenii alaturati, cu un oximoron. Drept este ca se utilizeaza si sintagma “democratie liberala” (pe care am datora-o lui Fareed Zakaria) ca referinta. Dar si fata de aceasta formulare am avut indoieli privind semnificatia (suna a pleonasm).
15.Daniel Daianu: Politica monetara si "paradoxul dublei devieri de reactie" Mersul inflatiei incepand cu a doua jumatate a lui 2015 a fost influentat de scaderea mare a TVA. Indicele preturilor de consum (IPC) a ajuns in teritoriu negativ; in jargon oficial si dezbateri publice s-a vorbit de "inflatie negativa". O corectie a cifrelor prin considerarea nivelului de fiscalitate anterior diminuarii TVA ar fi aratat crestere de preturi. Terminarea unor "efecte de baza" in 2017 (cand nu mai intra in calcul scaderea de taxe/impozite) si accelerarea turatiei economiei s-au vazut in ascensiunea inflatiei in a doua parte a anului trecut; au jucat aici un rol major cresteri de venituri, politici pro-ciclice in general. In 2017 economia a crescut cu cca. 7%, o dinamica ilustrata de marirea deficitului de cont curent. Dezechilibrul extern nu este de doua cifre precum in anii precriza (2007-2008), dar impreuna cu inflatia semnaleaza o crestere economica peste potential.
16.Uniunea monetara: regulile sunt necesare, dar este nevoie si de“partajarea riscurilor” Functionarea zonei europrezinta interes exceptional pentru Romania.Viitorul Uniunii Europene (UE)depinde in mod covarsitor de zona euro,la care Romania tintestesa adere. Zona euro (ZE)a eliminat riscul valutar pentru statele ce au format UE si care doreau o adancire a integrarii economice. Criza mecanismului cursurilor de schimb (ERM1)  acum mai bine de doua decenii a grabit mersul catre introducerea euro, dincolo de ratiuni politice si geopolitice.
17.Daianu: Este relaxarea cantitativa (QEs) posibila in economii emergente? ���Am fost intrebat daca sunt posibile operatiuni de relaxare cantitativa (QEs) in economii emergente, apropos de o ipoteza a lui Lucian Croitoru cu referire la o posibila noua criza in lume. Nu vreau sa judec aici eventualitatea unei noi crize majore (a se distinge de o recesiune); notez insa ca documente, analize ale BCE, ale FED, ale FMI si BIS, altor banci centrale, inclusiv ale BNR, cartografiaza riscuri si indica posibile scenarii, dintre care unele nefavorabile, in conditii de mari incertitudini.  Oricum,  vorbele trebuie sa fie bine cantarite cand vin de la o banca centrala. As adauga ca, teza ca solutia pentru evitarea unei noi crize este o noua de-reglementare a sistemului financiar, mi se pare o eroare abisala.
18.Daniel Daianu: O criza de lichiditate putea deveni una de insolventa Se discuta din nou despre asistenta financiara primita de Romania de la UE si insititutii financiare internationale (FMI si Banca Mondiala) dupa 2008. Sunt, in principal, doua teme controversate: daca a fost nevoie de imprumut; si daca dimensiunea asistentei a fost indreptatita.Voi incepe cu un fapt din activitatea mea de eurodeputat.
19.Daniel Daianu: Schita intre hard si soft A fost prezentata o schita a strategiei de dezvoltare ca parte a Proiectului de Tara. Nu trebuie supradimensionat produsul oferit opiniei publice si nici subevaluat; el raspunde unei nevoi resimtite acut de-a lungul anilor: prioritati asumate si realizarea obiectivelor dincolo de cicluri electorale. Schita are prioritati si le bugeteaza. Sunt 16 domenii de actiune, 41 obiective si 90 de masuri, iar efortul, cum este masurat de autori, ar echivala cu cca 10% din PIB resurse necesare in 4 ani, din care aproape 70% ar fi cuprinse deja in bugetele ministerelor. Ar ramane 3,5% din PIB esalonati in intervalul 2017-2020.  Daca aceste prioritati vor fi internalizate de partide este de vazut intrucat exercitiul guvernarii nu se reduce la simple prescriptii tehnice, oricat de temeinice ar fi. 
20.Daniel Daianu:  "Solutia unica", chiar este? (un raspuns lui Radu Craciun) Are sens ca Brexit-ul sa fie judecat intr-o perspectiva mai larga (vezi si textul meu, Hotnews,  27 iunie). Explicatii pentru optiunile la vot in Regatul Unit, dincolo de manipulari si neadevaruri, omisiuni ale celor angrenati in dezbaterea publica, se cuvine a fi cautate in dinamici de adancime in lumea industrializata. Globalizarea spre toate azimuturile, alaturi de castiguri, produce dislocari, incertitudini, crize de identitate, perdanti ce intra in "insurgenta"’ –ca sa folosesc un termen al lui Mark Leonard. Asa apar reactii extremiste, de respingere a unei  stari de fapt.
21.Daniel Daianu: Brexit- o explicatie mai ampla Am dedicat numeroase texte in ultimii ani  deslusirii unor resorturi ale crizei financiare si economice, framantarilor din UE ((vezi si volumele “’ Incotro se indreapta Capitalismul”’, 2009; “’Cand finanta submineaza economia si corodeaza democratia”’, 2012; “’Marele impas din Europa”’, 2015 –toate la Polirom). Rezultatul referendumului din Regatul Unit (UK) ma indeamna sa reiau cateva ganduri pe aceste teme.
22.Daianu: ���Bugetul public si relatia cu FMI Am fost intrebat cum vad situatia actuala a bugetului si daca ar fi oportun un acord nou cu FMI. Sunt doua aspecte cheie de avut in vedere in acest sens: a/ in ce masura situatia bugetului contine riscuri semnificative; daca este fezabil un acord cu FMI in conditiile date.Sa ne referim la prima chestiune. In ultimii ani a avut loc o consolidare fiscala de amploare si foarte dificila, care a dus deficitul bugetului public consolidat la cca. 0,7-0,8% din PIB in 2015 --dupa metodologia ESA (a Comisiei Europene), de la cca 8% in 2009. Si totusi, deficitul revine iar in atentie. Si nu aiurea, ci fiindca marimea programata pentru 2016 este aproape de  3% din PIB, iar deficitul pentru 2017, care ar tine cont de inlesniri fiscale aplicabile de la 1 ianuarie anul ce vine, ar duce imbalanta la semnificativ peste 3% din PIB.
23.Ce se cere bancilor centrale Se intalnesc pe site-uri cunoscute de stiri financiare titluri de genul: banci centrale coplesite, bancherii centrali nu sunt eroi, programe de relaxare cantitativa (QEs) sufera, etc. In esenta este vorba despre ipostaza in care se gasesc banci mari de emisiune, care au fost obligate sa intervina alaturi de guverne pentru a salva sistemele financiare, sistemul financiar global. Cei care afirma ca ar fi fost preferabil ca bancile centrale sa stea deoparte in criza financiara actuala subestimeaza pericolul imens dupa prabusirea bancii de investitii Lehman Brothers.
24.Panamapapers: Presedintele Obama a pus degetul pe rana… "Panamapapers" detine capul de afis in presa mondiala dezvaluind cat de extinse sunt operatiunile de evaziune fiscala (tax evasion) si de evitare a platii de taxe si impozite - numita eufemistic "optimizare fiscala" (tax avoidance). Era de notorietate ca personagii din medii sociale, economice si politice din cele mai diverse sunt angrenate in acest joc mondializat prin intermediul paradisurilor fiscale; oameni foarte bogati, companii cu nume ilustre, entitati financiare, capi ai crimei organizate, sportiv faimosi, potentati din diverse tari, oameni politici.
25.Daniel Daianu: Cine creeaza bani si ce se face cu ei Suprafinancializarea si fragilitatea sistemelor economice este o tema tot mai discutata in mediile academice si acolo unde se formuleaza politici publice, ceea ce include bancile centrale (vezi nota 1 din final).  Intermedierea financiara (banci si piete de capital) are un rol esential in miscarea economiilor moderne. Dar finanta mare (high finance –cum a numit-o Franklin Delano Roosvelt, presedintele american care a cerut masuri de reglementare dupa Marea Depresiune, cand s-a introdus legislatia Glass Steagall) a devenit  mai perturbatoare in ultimele decenii, ceea ce se vede in dinamica ciclurilor financiare, in volumul indatorarii publice si private, in frecventa “momentelor Minsky”(vezi nota 2 din final).
26.Daniel Daianu: O lume cu dobanzi ultra-mici; dobanzi negative? Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza.  Sa ne gandim la  dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive de baza monetara, grad de indatorare publica si privata, la masuri de politica monetara neconventionale. Tot mai discutate sunt dobanzile negative practicate de banci centrale (ECB,Danemarca, Elvetia, Suedia, Japonia), fie la facilitatea de deposit, fie la rata principala de politica monetara (ex: in Suedia, unde rata repo a ajuns la -0,5). Intrebarea este legata de motivatie si efecte ale unor asemenea masuri.
27.Daniel Daianu: Reforma salarizarii si bugetul public Sunt multe hibe in functionarea sectorului public, care se vad in dimensiunea veniturilor fiscale (intre cele mai scazute din UE ca procent din PIB) si reaua folosire a banului public (ineficienta crasa, lipsa de prioritati asumate si urmarite cu consecventa, deturnare de resurse, etc). Acesta este un context notoriu care a pus pe agenda publica si reforma salarizarii. Nu arareori s-a invocate ca slaba performanta din sectorul public se leaga si de o salarizare care nu rasplateste performanta, fie intre persoane cu acelasi profil al slujbei si cu aceeasi vechime, fie intre compartimente diferite, slujbe diferite.
28.���Salariul minim si "elefantul din incapere" Salariul minim este o problema controversata nu de ieri de azi. Cercuri de afaceri se opun unei asemenea masuri  recuzand principial interventia statului in economie.  Alt argument, intr-un fel  inrudit, priveste functionarea pietelor:  cresterea salariului minim ar limita accesul pe piata; salariile trebuie sa gaseasca nivele de echilibru fara restrictii, la intersectia intre cererea si oferta de munca. Pietele au insa  imperfectiuni.  Iar piata muncii nu face exceptie; exista pozitii dominante, structuri "’monopsoniste"’ (asimetrii de putere), ce impiedica o functionare concurentiala adecvata.
29.Daniel Daianu: “Noua macroeconomie” a bugetului. Incotro duce? ���Guvernul Ciolos nu avea cum sa schimbe in mod substantial proiectul de buget mostenit. Nici timp nu avea la dispozitie si nici mandatul nu ii acorda spatiu de manevra suficient. Au intervenit si constrangeri politice se pare insurmontabile. Iar declaratii ca vor fi respectate actele normative aprobate de Parlament privind continuarea relaxarii fiscale (mai ales scaderea TVA la 20% in 2016) si cresteri de salarii au trasat linii de forta ale bugetului pentru 2016. De aceea, analiza draft-ului de buget public poate da sentimentul unui déjà vu in ce priveste reperele macroeconomice si probleme ale constructiei sale. 
30.���Daniel Daianu: Unde macro intalneste micro Schimbarea ultima a  regimului fiscal a inflamat  dezbaterea publica a politicii economice.  Dar  nu este prima data cand ratiuni de stabilitate macroeconomica par sa fi intrat in coliziune cu cereri ale unei zone vaste a  cercurilor de afaceri, ale multor cetateni.  Dupa luari de pozitie ale BNR care a indemnat la prudenta, Valentin Lazea a incins spiritele cu o declaratie de genul öamenii de afaceri gandesc unilateral, "parohial", in timp ce economistii (alias macroeconomistii) judeca  in termeni "europeni", globali.  Aceasta dec;aratie este excesiva, reclama nuantari esentiale. Replica nu a intarziat.

1 2 3 4 5 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by