Articole scrise de Daniel Daianu


1 - 30 din 139 rezultate
1.Reglementarea crypto-activelor are o miză uriașă pentru guverne și băncile centrale Crypto-activele (active digitale ce utlizează tehnologia blockchain), între care Bitcoin și Ethereum sunt de mare notorietate, au cunoscut o creștere explozivă după izbucnirea crizei financiare din 2008; numărul lor este de cca. 11.000 în prezent, scrie profesorul Daniel Dăianu, pe OpiniiBNR.ro. Digitalizarea a favorizat acest fenomen. Orientări libertariene, de respingere a guvernelor/ autorităților publice (bănci centrale) echivalează crypto-activele (numite, consider incorect, crypto-monede) cu o descentralizare a sistemului financiar, care să asigure anonimitate în tranzacții, să transgreseze reglementări și granițe, riscuri legate de cursuri de schimb, etc. Dar nu filosofia politică a unor grupuri contează în primul rand, ci fenomenul în sine.
2.Viitorul Europei (Uniunii): Vox civitas conteaza mult, dar nu rezolva totul O dezbatere larga privind viitorul Europei (Uniunii Europene) a fost demarata in mod oficial la 9 mai, a.c. Exista studii cu notorietate - Raportul Sapir, Raportul Monti - nu de ieri de azi, care au pus in lumina insuficiente majore ale constructiei europene. O nota dominanta a conferintei de acum priveste implicarea cetatenilor, ascultarea lor cat mai adanca si extinsa, in prefigurarea viitorului Uniuii Europene.
3.Corecția bugetului public cere rațiune și cifre chibzuite ​Pandemia a lovit năpraznic lumea, a provocat o criză sanitară globală și o criza economică severă. Există multă anxietate, presiune psihologică pe oameni. Vaccinarea populației ajută redresarea, însă economiile sunt încă suferinde. De aceea, regulile fiscale rămân “dezactivate” în UE și în perioada 2021-2022. Revenirea PIB-ului la nivelul pre-pandemie este așteptată în unele state din UE în acest an, în altele în 2022. Dar va fi o redresare dificilă, neuniformă, cu daune de durată, cu transformări induse de noi tehnologii și efecte ale schimbării de climă.
4.Schimbarea de clima si spectrul “civilizatiilor hidraulice” Este pacat ca studiile Clubului de la Roma, ale profesorului Jay Forrester de la MIT (privind dinamica sistemelor globale), au fost subestimate, ca un fel de superoptimism tehnologic a avut castig de cauza, a adormit vigilenta guvernelor. Este neindoielnic ca interese inguste, ale unor industrii, au jucat un rol major in acest sens. In 2007, Raportul Stern (The Stern Review), al Trezoreriei britanice, sublinia ca problematica mediului inconjurator echivaleaza cu cel mai mare “esec al pietelor”(market failure)
5.Democratia este pentru noi, nu in ceruri! In ultimii ani a devenit un leitmotiv in conversatia publica teza ca democratia este fragila (vezi si Steven Livitsky and Daniel Ziblatt, “How democracies die”, Random House, 2018). Iar intr-un text aparut in New York Times se poate citi ca “democratia este pentru zei” si ca nu trebuie sa fim surprinsi ca oamenii nu o pot pastra (Costica Bradatan). Se mai spune in acel text ca dominante pentru om sunt instincte de supravietuire si reproducere, de putere. As adauga natura achizitiva, ca intruchipare a ceea ce numim “homo oeconomicus”, chiar daca algoritmii decizionali nu pot fi redusi la o gandire pur tranzactionala (de quid pro quo)
6.Macroeconomia utilizării fondurilor europene: unele clarificări La conferința organizată recent de Consiliul Fiscal și Facultatea de economie și afaceri a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași având tema ‘’Bugete publice în vremuri de pandemie” s-a vorbit adesea despre fondurile europene. Dar se impune lămurirea unui aspect esențial legat de macroeconomia utilizării banilor europeni.
7.Daniel Daianu: Pentru intrarea in Uniunea Bancara rezolvarea dezechilibrelor este obligatorie! Atentia pe care aderarea Romaniei la zona euro o primeste din partea analistilor este de salutat, normala. In cele ce urmeaza ma refer la textul lui Dimitrios Goranitis, “De ce ar trebui ca Romania sa intre in UB chiar si fara a adopta moneda euro”’ 5 octombrie, a.c. Discutia capata accente mai aprinse adesea intrucat Bulgaria si Croatia au intrat in iulie.a.c, in Mecanismul Cursurilor de Schimb2 (ERM2) si din octombrie in Uniunea Bancara (UB).
8.Insolenta si aroganta unui limbaj De la inceputul pandemiei provocate de coronavirus (Covid-19) se stia ca, in lipsa unui tratament si a unui vaccin (generic vorbind) eficace ne va fi foarte greu sa razbim, sa invingem pandemia. Experimentul cu ”ïmunizare de turma”, incercata in unele tari a esuat in mod lamentabil si peste tot s-a recurs la ceea ce reprezinta reguli de baza: igiena stricta, distantare fizica (sociala) si purtarea mastilor ca protectie individuala si colectiva.
9.Asaltul asupra cunoasterii, ratiunii (common sense) si alunecarea spre intuneric Am fost ispitit sa scriu intoarcerea in Evul Mediu gandindu-ma la faimoasa “e pur si muove” a lui Galileo Galilei, astronom, fizician si matematician, cel care era considerat de Stephen Hawking parinte al stiintei moderne. Ceea ce vad ca se intampla in anii din urma si, cu atat mai mult in vremurile blestemului pandemic de acum, este deconcertant si reclama atitudine din partea celor care cred ca numai prin cunoastere, prin onestitate intelectuala si incredere in puterea ratiunii putem depasi momente foarte dificile.
10.Pandemia, criza economica si mersul capitalismului. Este un nou moment de cotitura? Omenirea va invinge in razboiul teribil cu Covid-19, un dusman ascuns, insidios si care ataca fara discriminare, care lasa multe jertfe. Lupta cu aceasta pandemie nu se va sfarsi in acest an si probabil nici in 2021, fiindca este nevoie de medicatie, de vaccin, sigure (safe), ca arme decisive. Este bine ca incercam sa iesim fie si partial din marele Lockdown si nu numai in economie; oamenii au nevoie acuta sa nu se simta prizonieri, sa traiasca viata cu tot ceea ce ea ofera bun –educatie, cultura, viata spirituala si sociala in general, inclusiv competitii sportive ca fenomen social (chiar daca fara spectatori inca), etc.
11.Daniel Dăianu: Banii europeni si chestiunea macroeconomica Randurile ce urmeaza au fost scrise cu sentimentul apasarii din cauza mersului epidemiei. Ca sa parafrazam o vorba populara, tara arde si unii fac analize macroeconomice. Dar viata nu merge fara economie si guvernele iau decizii pornind de la evaluari cantitative si alte premize. Cat de mult conteaza cifrele s-a vazut si la ultimul Consiliu European dedicat bugetului UE si Planului de redresare economica.
12.“Relaxare cantitativă” (QE) în economii emergente?/ Precauție și atenție la capcane Șocul pandemiei a îmbrâncit lumea într-o nouă criză severă, sanitară și economică. Chiar dacă peste tot în Europa se intră pe o traiectorie de urcare a activității economice, revenirea va fi anevoioasă, cu mari incertitudini și sechele; multe afaceri sunt puternic lovite și efortul de reparare va dura. Găsim aici explicația pentru care în UE se recurge la un program de redresare de 750 miliarde euro, care s-ar adăuga resurselor prevăzute în cadrul financiar multianual obișnuit. În același timp, măsuri neconventionale ale băncilor centrale (BCE, Fed, Banca Angliei, Banca Japoniei, etc) au reintrat în atenție prin anvergura lor – fie că avem în vedere achiziții de active financiare (QE), linii de finanțare ultra-ieftine pentru sistemele bancare ce urmaresc impulsionarea creditării.
13.Daniel Dăianu: Iesirea din "Marea Inchidere" (Lockdown) si controversele ce o inconjoara Astern aceste randuri fiind solicitat sa raspund la cateva intrebari privind “Marea inchidere” (shutdown/lockdown) si modul si ritmul de atenuare a restrictiilor. Textul acesta poate fi vazut ca urmare a altora (vezi aici sau aici) si cer ingaduinta daca voi repeta ganduri exprimate deja. Sunt cateva chestiuni tratate: daca putea fi evitata “’marea inchidere” (shutdown/lockdown); daca exista o disputa intre epidemiologi si medici, de o parte, si economisti, oameni de afaceri, de alta parte; cum are loc “’iesirea” din acest lockdown. Putea fi evitata “Marea Inchidere”’?
14.Repornirea economiilor și „costurile de tranzacție” Pandemia a impus închiderea parțială a economiilor, cu un „efect lacăt” ce înseamnă un declin al activității fără precedent după al Doilea Război Mondial. Numai în țări est europene, după colapsul sistemului comunist, a avut loc o reducere atât de drastică și subită a activității economice, în 1990 – „recesiunea transformațională” cum a numit-o Janos Kornai, mai lovite fiind țările (între care și România) ce au practicat forme foarte rigide ale sistemului până la finele deceniului nouă.
15.Suspendarea regulilor fiscale în UE nu înseamnă liber la împrumuturi/ România are o problemă de finanțare ​Pandemia a băgat lumea într-o recesiune fără precedent după al doilea război mondial. Deficite bugetare au explodat din cauza poziției ciclice radical schimbate a economiilor și a nevoii de a atenua șocul. În UE au fost suspendate temporar regulile fiscale. Dar aceasta nu înseamnă un free lunch la împrumuturi. Fiindcă circumstanțele diferă între state privind capacitatea de a atenua șocul. Ne dorim programe solide de susținere a relansării economiei, dar să avem în vedere resursele disponibile. Dezbaterea de la noi subestimează problema finanțării deficitelor, a resurselor disponibile.
16.„Împrumutătorii de ultimă instanță” nu sunt toți la fel/ Lupta contra coronavirus și resursele publice Bătălia contra Covid19 a obligat la închidere parțială a activității economice, manifestându-se ce am numit „efectul shutdown”/lacătul pe ușă. Implicațiile economice și sociale sunt vaste. Recesiunea economică este inevitabilă, creșterea șomajului este abruptă și pe front larg, deficite bugetare cresc puternic în Europa. De aceea, bănci centrale și guverne au pus în joc programe de susținere economică și socială ce ating cote unele nemaiîntâlnite după Al Doilea Război Mondial. În SUA și Germania, asemenea programe depășesc pentru fiecare din aceste țări 10% din PIB. Și în alte țări programele sunt de mari proporții.
17.De această dată este într-adevăr altfel: “efectul shutdown” Abundă discuții privind impactul pandemiei asupra economiei, cu efecte întrețesute pe laturile cererii și ofertei/producției. De aici pornesc îndemnuri de intervenție publică, de acțiune din partea băncilor centrale și a guvernelor. Masive injecții de lichiditate și reduceri de rate de politica monetara, programe bugetare de criza au fost puse în mișcare în ultimele săptămâni. Acestea sunt de magnitudinea celor, uneori chiar le depășesc pe cele ce au urmat izbucnirii crizei financiare în 2008.
18.Bătălia pentru bugetul UE și România Este impas mare privind bugetul UE pentru exercițiul 2021-2027. A-l pune numai pe seama Brexit-ului este, în largă măsură, o pistă înșelătoare. Am făcut parte din Grupul Monti, care, cu mandat din partea Parlamentului European, a Consiliului și Comisiei, a prezentat un raport în 2017 privind reforma finanțării bugetului UE. Din Grup au facut parte, între alții, fostul premier al Italiei, Mario Monti, Kristalina Georgieva (atunci comisar european, acum director general al FMI), Frans Timmermans, Alain Lamassoure, Guy Verhofstadt.
19.Daniel Dăianu: ​​Finanțarea deficitelor si pericolul non-liniarităților Intr-o discutie pe care am avut-o cu alti economisti a venit vorba despre ce s-ar intampla daca deficitul bugetar ar continua sa creasca, daca s-ar concretiza presiuni mari pe bugetul public din Romania in lipsa unor masuri compensatorii de echilibrare. Exista o linie de demarcatie (un redline, cum ar spune englezii) de la care pietele financiare vor reactiona, vor da inapoi. Dar, sustin unii confrati, dupa o reevaluare, creditorii ar fi dispusi sa finanteze la un cost superior chiar un deficit bugetar ce merge spre 5% din PIB.
20.Daniel Dăianu: ​Detronarea Dolarului, treabă foarte dificilă… Economia SUA rămâne cea mai influentă în spațiul global, cu o pondere de cca. 20% din PIB-ul mondial. Dolarul deține mai bine de 60% din mijlocirea tranzacțiilor cu bunuri și servicii în lume. Ai zice că este un dezechilibru flagrant, dar explicația rezidă, inter alia, în volumul tranzacțiilor financiare în raport cu cele comerciale și încrederea în dolar (mă refer la USD) ca monedă de rezervă. Fed-ul este banca centrală care emite monedă de rezervă a cărei supremație se vede când se caută zone de refugiu. Poziția centrală a dolarului are origine în preeminența economică și tehnologică a SUA, conturată încă înainte de al doilea război mondial și care a fost ranforsata de aranjamentele de la Bretton Woods (există după război și o mare “foame” de dolari).
21.Daniel Dăianu: O corecție inevitabilă. Esențial este cum se va face! Norii se adună în lume; economii peste tot încetinesc în condiții de tensiuni comerciale, de nivele înalte ale datoriilor publice și private în numeroase state, de mari imponderabile -între care și efecte ale Brexit-ului. Unii amintesc că băncile sunt mai bine garnisite cu capital propriu (plus pasive eligibile drept capital –asa numite MREL (minimum required eligible liabilities) și lichidități, dar se subestimează ponderea în creștere a finanțărilor acordate de entități non-bancare, ce nu sunt reglementate în mod adecvat; riscuri sistemice se înmulțesc în sectorul bancar “umbră”, pe piețele de capital. În aceste circumstanțe, este legitimă întrebarea privind capacitatea economiilor de a face față la șocuri.
22.Daniel Dăianu: Până la Euro avem de apărat Leul Există dezideratul conturat politic ca, până la jumătatea deceniului ce vine, România să adere la zona euro (ZE); se aduc în acest sens argumente de ordin economic, politic și geopolitic. Asemenea argumente se regăsesc în Raportul de fundamentare a aderării la ZE, care a fost elaborat sub îndrumarea Comisiei Naționale formate la începutul anului trecut. Aderarea la zona euro presupune o monedă națională cât mai solidă, care să aibă rădăcini într-o economie robustă și politici bine chibzuite. Este iluzoriu să credem că Aderarea se poate face mizând pe clemență externă și ignorând reguli de bună administrare a economiei, lecții ale istoriei economice, ale crizei din ZE.
23.“Democratie liberala” vs. “democratie iliberala”. De ce cresc inclinatiile autoritariste? Cateva reflectii Cand am auzit prima data termenul de “democratie iliberala” am tresarit avand sentimentul ca am de-a face cu o contradictie intre termenii alaturati, cu un oximoron. Drept este ca se utilizeaza si sintagma “democratie liberala” (pe care am datora-o lui Fareed Zakaria) ca referinta. Dar si fata de aceasta formulare am avut indoieli privind semnificatia (suna a pleonasm).
24.Daniel Daianu: Politica monetara si "paradoxul dublei devieri de reactie" Mersul inflatiei incepand cu a doua jumatate a lui 2015 a fost influentat de scaderea mare a TVA. Indicele preturilor de consum (IPC) a ajuns in teritoriu negativ; in jargon oficial si dezbateri publice s-a vorbit de "inflatie negativa". O corectie a cifrelor prin considerarea nivelului de fiscalitate anterior diminuarii TVA ar fi aratat crestere de preturi. Terminarea unor "efecte de baza" in 2017 (cand nu mai intra in calcul scaderea de taxe/impozite) si accelerarea turatiei economiei s-au vazut in ascensiunea inflatiei in a doua parte a anului trecut; au jucat aici un rol major cresteri de venituri, politici pro-ciclice in general. In 2017 economia a crescut cu cca. 7%, o dinamica ilustrata de marirea deficitului de cont curent. Dezechilibrul extern nu este de doua cifre precum in anii precriza (2007-2008), dar impreuna cu inflatia semnaleaza o crestere economica peste potential.
25.Uniunea monetara: regulile sunt necesare, dar este nevoie si de“partajarea riscurilor” Functionarea zonei europrezinta interes exceptional pentru Romania.Viitorul Uniunii Europene (UE)depinde in mod covarsitor de zona euro,la care Romania tintestesa adere. Zona euro (ZE)a eliminat riscul valutar pentru statele ce au format UE si care doreau o adancire a integrarii economice. Criza mecanismului cursurilor de schimb (ERM1)  acum mai bine de doua decenii a grabit mersul catre introducerea euro, dincolo de ratiuni politice si geopolitice.
26.Daianu: Este relaxarea cantitativa (QEs) posibila in economii emergente? ​Am fost intrebat daca sunt posibile operatiuni de relaxare cantitativa (QEs) in economii emergente, apropos de o ipoteza a lui Lucian Croitoru cu referire la o posibila noua criza in lume. Nu vreau sa judec aici eventualitatea unei noi crize majore (a se distinge de o recesiune); notez insa ca documente, analize ale BCE, ale FED, ale FMI si BIS, altor banci centrale, inclusiv ale BNR, cartografiaza riscuri si indica posibile scenarii, dintre care unele nefavorabile, in conditii de mari incertitudini.  Oricum,  vorbele trebuie sa fie bine cantarite cand vin de la o banca centrala. As adauga ca, teza ca solutia pentru evitarea unei noi crize este o noua de-reglementare a sistemului financiar, mi se pare o eroare abisala.
27.Daniel Daianu: O criza de lichiditate putea deveni una de insolventa Se discuta din nou despre asistenta financiara primita de Romania de la UE si insititutii financiare internationale (FMI si Banca Mondiala) dupa 2008. Sunt, in principal, doua teme controversate: daca a fost nevoie de imprumut; si daca dimensiunea asistentei a fost indreptatita.Voi incepe cu un fapt din activitatea mea de eurodeputat.
28.Daniel Daianu: Schita intre hard si soft A fost prezentata o schita a strategiei de dezvoltare ca parte a Proiectului de Tara. Nu trebuie supradimensionat produsul oferit opiniei publice si nici subevaluat; el raspunde unei nevoi resimtite acut de-a lungul anilor: prioritati asumate si realizarea obiectivelor dincolo de cicluri electorale. Schita are prioritati si le bugeteaza. Sunt 16 domenii de actiune, 41 obiective si 90 de masuri, iar efortul, cum este masurat de autori, ar echivala cu cca 10% din PIB resurse necesare in 4 ani, din care aproape 70% ar fi cuprinse deja in bugetele ministerelor. Ar ramane 3,5% din PIB esalonati in intervalul 2017-2020.  Daca aceste prioritati vor fi internalizate de partide este de vazut intrucat exercitiul guvernarii nu se reduce la simple prescriptii tehnice, oricat de temeinice ar fi. 
29.Daniel Daianu:  "Solutia unica", chiar este? (un raspuns lui Radu Craciun) Are sens ca Brexit-ul sa fie judecat intr-o perspectiva mai larga (vezi si textul meu, Hotnews,  27 iunie). Explicatii pentru optiunile la vot in Regatul Unit, dincolo de manipulari si neadevaruri, omisiuni ale celor angrenati in dezbaterea publica, se cuvine a fi cautate in dinamici de adancime in lumea industrializata. Globalizarea spre toate azimuturile, alaturi de castiguri, produce dislocari, incertitudini, crize de identitate, perdanti ce intra in "insurgenta"’ –ca sa folosesc un termen al lui Mark Leonard. Asa apar reactii extremiste, de respingere a unei  stari de fapt.
30.Daniel Daianu: Brexit- o explicatie mai ampla Am dedicat numeroase texte in ultimii ani  deslusirii unor resorturi ale crizei financiare si economice, framantarilor din UE ((vezi si volumele “’ Incotro se indreapta Capitalismul”’, 2009; “’Cand finanta submineaza economia si corodeaza democratia”’, 2012; “’Marele impas din Europa”’, 2015 –toate la Polirom). Rezultatul referendumului din Regatul Unit (UK) ma indeamna sa reiau cateva ganduri pe aceste teme.

1 2 3 4 5 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by