Articole scrise de Dan Popa


1 - 30 din 6054 rezultate
1.​FOTO Markerele! Unde sunt markerele? Din culisele deschiderii primului drive- thru din Capitală ”​Markerele! Unde sunt markerele?”, strigă un domn înalt care părea că se ocupă de organizare. Un voluntar aleargă și îi aduce cateva markere. PreaÎnaltul adună în jurul lui voluntarii, studentele și asistenții care urmau să joace câte un rolișor în filmul ”Drive-thru - impact final” și, cu un aer superior, le spune: ”Deci. Cu markerele acestea, atenție, notați pe parbrizul fi-e-că-rei mașini care trece, nu ora la care s-a efectuat vac-ci-narea, clar? Deci nu ora de vac-ci-na-re, ci ora de vaccinare plus 15 minute, da? Apoi îi direcționați către zona post-vaccinare. S-a înțeles???”. S-a dat unanim din măști că da. Mai erau 15 minute până când prima mașină urma să-și facă intrarea. La coadă așteptau câteva zeci de șoferi care veniseră de pe la 6 dimineța. Înainte cu fix două minute de ora 8, sună telefonul Șefului. S-a stricat termoscannerul de la zona de recepție.
2.​VIDEO INTERVIU Cât de relevant e modul în care se calculează în pandemie inflația, unul din cei mai importanți indicatori pentru BNR, când comerțul online a explodat iar coșul de consum a suferit ample schimbări Evoluția prețurilor dintr-o economie e extrem de importantă. Banca Națională, care are ca obiectiv țintirea inflației, se uită cu mare atenție la acest indicator atunci când ia deciziile de politică monetară, decizii ale căror efecte le simțim înclusiv la nivelul ratelor pe care le avem la credite. Partea proastă e că în pandemie, obiceiurile de consum s-au schimbat structural. Comerțul online a explodat, iar în metodologia de calcul a INS acesta nu e luat deloc în calcul. HotNews a discutat despre cât de relevant e calculul IPC cu 4 economiști: Florian Libocor, economist șef al BRD-GSG, Mihai Copaciu, director adjunct la Direcția de modelare și prognoze macroeconomice din Banca Națională a României, Laurian Lungu, co-fondator Consilium Policy Advisers Group și Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank.
3.Mitul imigranților care le iau joburile nativilor, demontat într-un studiu trans-național la care a participat și România. Impactul migrației tinerilor asupra economiei, pieței muncii, învățământului și asistenței sociale ”Nu a fost stabilită nicio relație semnificativă statistic între amploarea numărului tinerilor solicitanți de azil și rata șomajului în rândul tinerilor. De asemenea, nu s-a putut stabili niciun efect semnificativ statistic între proporția tinerilor solicitanți de azil și sistemul de învățământ din țara gazdă, efect măsurat prin rata tinerilor care nu sunt angajați și nu urmează nicio formă de educare sau formare sau prin raportul de părăsire timpurie. Tinerii imigranți nu iau locurile de muncă ale tinerilor nativi”, a explicat joi prof.dr. Monica Roman (ASE), coordonator pe România al unui program de cercetare derulat în mai multe state cu privire la migrația tinerilor vulnerabili. Cercetătorii au dorit să măsoare impactul migrației tinerilor asupra economiei locale, pieței muncii, sistemului de învățământ și al celui de asistență socială.
4.INTERVIU Răsvan ​Radu, UniCredit: Au scăzut mult cererile de suspendare la plată a ratelor în ianuarie-februarie 2021 față de 2020 ”​E o schimbare care se produce la nivel social și care generează nevoi diferite în privința spațiului de locuit: oamenii au nevoie de spații mai mari, poziționate poate mai aproape de parcuri, și nu de locul de muncă, așa cum se întâmpa în trecut, sau chiar în afara marilor orașe, cum am văzut că s-a întâmplat în ultimul an”, spune CEO-ul UniCredit Bank, într-o discuție cu HotNews.ro. Radu a mai vorbit despre provocările acestui an, despre tendințele din piața bancară locală pe termen mediu și despre cum modifică schimbările de comportament ale clienților strategia bancii.
5.Cele mai mari rateuri ”științifice”, dezinformări și conspirații în privința COVID-19 Răspândirea uimitoare a coronavirusului SARS-CoV-2 a luat lumea pe nepregătite, inclusiv pe oamenii de știință. Rezumatul de mai jos prezintă nu neapărat cronologic, autorii celor mai mari dezinformări, furnizori de așa-zise „tratamente” sau teoreticieni ai conspirației. Prin acțiunile lor, ei au înrăutățit pandemia, scrie Real Clear Science, care a realizat acest top.
6.VIDEO Relația Stat- culte în pandemie și după. Expert: Nu există un dialog instituționalizat. Cercetător: Serviciile pe care le aducea Biserica acum două secole Statului nu mai sunt azi necesare Relația dintre autoritățile laice și cele religioase s-au tensionat în pandemie ca urmare a restricțiilor impuse de coronavirus. Reprezentanții la vârf a majorității cultelor importante spun că dialogul cu Statul a fost unul de fațadă și speră ca pe viitor acesta să fie consistent îmbunătățit. Petre Guran, cercetător științific specializat în fenomenul religios, e însă de altă părere. Guran spune că intrăm din acest punct de vedere într-o altă fază a istoriei. ”Ce se întâmplă în epoca noastră este că serviciile pe care le aducea Biserica în secolul XIX și XX nu mai sunt necesare. Statul nu mai are nevoie de aceste servicii. În primul rând au devenit marginale prin scăderea evident dramatică a frecventării bisericilor pe fondul unei des-creștinări galopante a societății și sigur că orice fel de servicii din acestea de tip ideologic pe care le poate aduce Biserica devine marginal”, spune cercetătorul.
7.Banca Mondială a întrebat românii: Dacă ați avea posibilitatea, v-ați muta în București în următorii 5 ani? 82% dintre ei au spus nu. Și iată de ce În România există mitul potrivit căruia ardelenii în ansamblu îi urăsc pe bucureșteni, cărora le spun ”mitici”. Insuportabile le par tupeul, aroganța, suficiența lor. E drept că după o oră petrecută în traficul din Capitală, parcă începi să le dai dreptate. Banca Mondială a realizat un studiu cantitativ (printre rarele de acest tip) despre atractivitatea socială (și economică) a Capitalei. Prima întrebare din chestionar a fost: Dacă ați avea posibilitatea, v-ați muta în București în următorii 5 ani? 82,5% dintre români au spus ferm NU!. Însă Bihorul, Sibiul și Brașovul ies din tiparele celorlalte județe din Ardeal, dovedind o mai bună ”toleranță” la mitici.
8.Peste 650.000 de orășeni (cât dublul populației Brașovului) stau cu bagajele pregătite să plece unde vor vedea cu ochii. Ori în altă țară, ori în alt oraș. Ce arată intențiile de migrare calculate de Banca Mondială Când 11% din populația unei localități cu puțin peste 5.000 de locuitori spune că are intenția să emigreze iar un locuitor din 3 s-ar muta oriunde în țară sau în afară numai să nu mai stea acolo, înseamnă că ceva nu merge bine în localitatea respectivă. Numele ei e Isaccea, județul Tulcea. Banca Mondială a făcut harta intențiilor de emigrare, luând în calcul 41 de orașe, inclusiv Capitala. La nivelul datelor agregate, 11% dintre românii care locuiesc în orașele de mai jos ar pleca din localitatea de domiciliu pentru minim doi ani, iar dintre aceștia, aproape jumătate ar părăsi România.
9.De la Elvis și Lenin la moaștele Sf. Parascheva. Despre pelerinajul ca fenomen, motivele care îi determină pe oameni să meargă la pelerinaje, stigmatul pelerinului dar și despre de ce nu poartă unii monahi măști VIDEO Există pelerinaje și pelerinaje. Unele sunt laice, altele sunt religioase. Pelerinaje se fac și la casa din Graceland în care a locuit Elvis Presley și la mumia lui Lenin dar și la moaștele Sfintei Parascheva ori la mormântul părintelui Arsenie Boca. Azi și mâine în Capitală are loc pelerinajul de Sfântul Dimitrie. E drept, pandemia a rescris regulile după care aceste evenimente au loc. HotNews.ro a stat de vorbă luni cu Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Mirel Bănică, unul dintre puținii sociologi care au analizat fenomenul pelerinajelor în România și Cătălin Raiu, cadru didactic la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București, reprezentant al României în panelul de experți pe libertate religioasă al OSCE și președintele FORB România. Despre pelerinajul ca fenomen, despre motivele care îi determină pe oameni să facă pelerinaje, stigmatul pelerinului dar și despre de ce nu poartă unii monahi măști.Vezi la finalul articolului discuția video în varianta integrală
10.Pelerinajele în pandemie. Între restricții și riscuri În această perioadă are loc în Capitală pelerinajul de Sfântul Dimitrie. În mod tradițional, la acest eveniment participă zeci de mii de credincioși. Anul acesta e însă unul atipic. Restricțiile impuse de pandemie au înăsprit consistent modul în care pelerinii vor putea să se închine. Despre aceste restricții, modul în care se desfășoară pelerinajele în Europa pe timp de pandemie, riscurile care există dar și despre nevoia de miracol a oamenilor, HotNwes.ro va înregistra luni în prima parte a zilei o emisiune avându-i ca invitați pe d-nii Vasile Bănescu, purtătorul de cuvând al Patriarhiei Române, Mirel Bănică, unul dintre puținii sociologi care au analizat fenomenul pelerinajelor în România și Cătălin Raiu, cadru didactic la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București, reprezentant al României în panelul de experți pe libertate religioasă al OSCE și președintele FoRB România.
11.​Business report: Clientul va putea merge la asigurător pentru recuperarea daunei. China produce cinci miliardari pe săptămână. E momentul să schimbați furnizorul sau contractul de gaze. Cele mai bune oferte pentru Bucureşti Modificarea legislaţia RCA: Clientul va putea merge la firma la care s-a asigurat pentru recuperarea daunei ● Valoarea locuințelor pentru care este aplicată o cotă redusă de 5% a TVA - majorată ● Este momentul să schimbați furnizorul sau contractul de gaze. Cele mai bune oferte pentru Bucureşti ● Dragoş Răducan: Sărbătorile de iarnă sunt compromise cu restricţiile din acest moment. Dacă se vor relaxa, vom găsi soluţii ● În prag de alegeri, PSD vrea să majoreze ajutoarele sociale. Impact bugetar: 2 miliarde de euro ● De ce să amânăm alegerile până în martie 2021? Dacă atunci vom avea Covid-20, ce facem, vom continua să le amânăm în continuare? ● Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă ● Modificarea ajutoarelor de stat de 1 miliard euro, adoptată de Parlament. Planurile ministrului Virgil Popescu ● Fă ceea ce iubești sau iubește ceea ce faci?
12.In ce orașe locuiesc cei mai fericiți oameni din țară? Rezultatele ar putea fi surprinzătoare pentru unii... Banii nu aduc fericirea, dar o întrețin. La fel ca și gradul în care ești mulțumit cu viața pe care o duci. Așa că am luat datele Băncii Mondiale și am construit un index care să ierarhizeze datele din 41 de localități din România. Rezultatul poate părea surprinzător pentru unii sau normal pentru alții, depinde de unghiul din care privești.
13.Ciprian Dascălu, economist-șef BCR: Revenirea sectorului manufacturier este lentă comparativ cu țările vecine/Euro ar putea ajunge la 4,9 lei la finalul anului ”Ne menţinem estimarea privind o contracţie economică de -4,7% în tot anul 2020, prognoză nemodificată de la începutul pandemiei. Perspectiva pentru anul 2021 este strâns legată de evoluţiile fiscale după alegerile parlamentare din decembrie și respectiv posibilele măsuri de ajustare a deficitului bugetar pentru a evita retrogradarea ratingului de țară în categoria nerecomandată investițiilor”, a spus joi într-o conferință de presă online economistul șef al BCR, Cipian Dascălu. Banca a revizuit în creștere prognoza de creștere economică pentru anii 2022-2024 cu 1,2-1,4 puncte procentuale la 3,7%, 4,7% și respectiv 5,3% pentru a ține cont de intrări mai mari de fonduri europene în cadrul planului de redresare al UE, a mai anunțat Dascălu.
14.Monica Felea, distribuitor de film: Închiderea cinematografelor a venit fără nicio explicație cu cifre. Că s-ar fi găsit nu știu câte cazuri de infectare sau că rata de infectare e mare/ Doar noi și Rusia le avem închise Închiderea cinematografelor în Capitală i-a lovit din plin pe distribuitorii de filme, unii aflând despre această decizie în mijlocul lansării unor filme. Decizia de a închide sălile din București, piața din Capitală reprezentând jumătate din piața românească a cinematografelor, a venit fără o minimă consultare cu cei din industrie și, mai ales, fără să li se prezinte datele care ar fi impus o asemenea decizie. ”Închiderea asta s-a întâmplat fără nicio explicație bazată pe cifre. Să ni se spună că s-au găsit nu știu câte cazuri de infectare, sau că inchidem pentru că rata de infectare e mai mare sau pentru că ar fi vreun pericol pentru spectatori...În momentul acesta doar noi și Rusia avem închise cinematografele”, spune într-o discuție cu HotNews.ro Monica Felea, distribuitor de filme prin firma Bad Unicorn.
15.​Business report: ASF, obligată să achite foștilor angajați sute de mii de euro. Contracte de sute de milioane de lei date de primari pe final de mandat. Avertisment S&P: România și Columbia riscă să devină ”îngeri căzuți” ASF, obligată să îi plătească Claudiei Sava, şefa Direcţiei de Supraveghere şi Control, peste 200.000 de euro ● Contracte de sute de milioane de lei date de primari pe final de mandat ● Cât cheltuim pe apă, cafea, vin şi bere în călătoriile noastre? ● Cea mai mare investiție a SUA în România: 8 miliarde de dolari pentru centrala de la Cernavodă ● Adrian Vasilescu: Cum a ajuns BNR să revină pe pieţele internaţionale după o interdicţie de 15 ani ● Avertisment S&P: România și Columbia, pe lista statelor care riscă să devină ”îngeri căzuți” – țări cu rating de ”junk” ● Majoritatea românilor consideră că reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă trebuie construite fără investitori străini: statul să aștepte până va găsi bani.
16.Farmaciile veterinare îi cer lui Iohannis să retrimită în Parlament legea care instituie monopolul medicilor veterinari Asociația Farmaciilor Veterinare au depus un memoriu la Președinția României prin care solicită președintelui Klaus Iohannis retrimiterea în Parlament a legii pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, care instituie monopolul asupra comertului cu amanuntul a produselor medicamentoase veterinare, încălcând Constituția și prevederile Tratatului UE. Contactat de HotNews.ro, președintele Asociației. Lucian Gabor, ne-a confirmat joi acest lucru, adăugând că speră ca memoriul să fie luat în seamă, iar legea să fie retransmisă Parlamentului. ”Noi nu am fost consultați în timpul procedurilor parlamentare, deși așa ar fi fost normal. Totul s-a făcut într-o discreție maximă și acum nu putem decât reacționa la această exagerare”, a spus Gabor.
17.Mâine începe pelerinajul tradițional la Iași de sărbătoarea Sfintei Parascheva. Încalcă restricțiile libertatea religioasă? Ce spune reprezentantul României în panelul de specialitate de la OSCE Pe de-o parte avem decizia Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care a decis că în perioada următoare se vor interzice pelerinajele, cel mai apropiat fiind cel anual de la Iași, de sărbătoarea Sfintei Parascheva. De cealaltă parte avem reacția BOR care atrage atenția că asemenea restricții trebuie luate astfel încât să nu ducă la afectarea unor libertăți. Se încalcă libertatea religioasă interzicând acest pelerinaj? Cum pot fi acomodate securitatea sanitară a populației cu dorințele evlavioase ale unei părți a populației? HotNews.ro a stat de vorbă cu Cătălin Raiu, reprezentantul României în panelul de experți pe libertate religioasă al OSCE și președintele FoRB România, asociație pentru Promovarea Libertății Religioase.
18.”Ce spun românii”, faza pe cifre. Cum ne-a afectat pandemia încrederea în Guvern, siguranța locului de muncă și perspectivele financiare Zilele trecute a fost publicat sondajul realizat de Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă) în luna iulie, care înregistrează reacțiile la pandemie ale salariaților din statele europene. Am selectat datele care se referă la România și le-am grupat în câteva categorii mai relevante: locuri de muncă și siguranța lor, banii și perspectivele sociale și financiare. Vedeți mai jos o ediție pe cifre și date a celebrei emisiuni ”Ce spun românii”.
19.Banii și pandemia. Cum și-au re-distribuit românii banii din pensie și salariu pentru a face față cheltuielilor Familia Ionescu. Ambii salariați în sectorul privat, un copil în clasa a IV-a. În aprilie, salariul domnului Ionescu a fost tăiat cu 15%, pentru că firma la care lucra avea deja probleme cu furnizorii și nu mai putea onora toate comenzile. Nici doamna Ionescu nu întrezărea un viitor profesional mai strălucit, întrucât lucra în industria opsitalității. Cu venituri în scădere, Ioneștii s-au așezat într-o seară la masa din sugragerie după ce și-au culcat băiatul și s-au pus pe făcut calcule. Ca să reziste financiar, erau nevoiți să mai taie din cheltuieli. Dar din care? Luni, Statistica a comunicat modul în care românii și-au ajustat bugetul crizei corona.
20.Tudorel Andrei: Rencensământul de probă al populației începe luna viitoare/La recensământul din 2021, auto-recenzarea va dura 2 luni iar chestionarul va avea și întrebări ale societății civile Recensământul de probă al populației, care precede recensământul de anul viitor al populației și locuințelor va avea loc în primele două săptămâni ale lunii viitoare, spune președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, într-o discuție cu reporterul HotNews.ro. Spre deosebire de recensământul anterior, de data aceasta populația va avea la dispoziție două luni pentru a se auto-recenza, iar chestionarul va include și întrebări venite din partea societății civile, mai adaugă șeful Statisticii.
21.Cine a spus că e riscant să pornești o afacere în plină pandemie? Peste 40.000 de români nu cred asta și au pornit-o pe cont propriu în business Pandemia a forțat multe companii de talie mică sau chiar medie să își închidă porțile, dar pentru alții au fost un bun moment pentru a începe o afacere pe cont propriu, arată datele Registrului Comerțului. În perioada martie-august 2020, peste 40.000 de noi firme au intrat pe piață, sperând să facă profit. E drept, nu toate vor supraviețui. Conform datelor INS, 4 din 10 firme noi dispar după un an de funcționare. Chiar și așa, rata de supraviețuire de 60% e decentă. Din păcate, datele Registrului Comerțului nu permit o comparație cu perioada martie-august 2009, dar numărul antreprenorilor care au luat afacerile pe cont propriu in ianuarie-august 2009 (în criza anterioară, adică) este aproape similar cu cel din ianuarie-august 2020.
22.​Viața la țară, varianta 2.0. Cererea pentru case de închiriat aflate la țară s-a dublat în august. Mii de corporatiști care lucrează de acasă preferă liniștea unui sat gălăgiei din marile orașe Într-o seară de august, Adriana T., analist de risc în centrala unei bănci din București și George, soțul ei, s-au așezat în livingul apartamentului lor din sectorul 1 cu o hartă detaliată a localităților din jurul Capitalei. Voiau să renunțe la apartamentul central pe care îl ocupau cu chirie și să-și caute ceva mai ieftin la 30-40 de kilometri de Capitală. Și Adriana și George lucrau deja remote iar apropierea de locul de muncă nu mai era defel o prioritate. În plus, cele două camere pe care le aveau îi încurca mult din cauza conferințelor online de serviciu care se lăsau cu tonuri ridicate care se auzeau dintr-o cameră în alta. Ca Adriana și George sunt sute de bucureșteni, brașoveni și clujeni, potrivit datelor furnizate HotNews.ro de către imobiliare.ro.
23.Rumania se desangra La población residente de Rumania era de 19,31 millones de personas ​​el pasado 1 de enero, 96.600 menos con respecto al año anterior, según informó el Instituto Nacional de Estadística del país.
24.Cum se vor schimba beneficiile pe care șeful tău le-a inclus în pachetul salarial. Consultant: Discutăm despre un nou contract social între angajator și angajat Alin T. lucrează la o multinațională, având reședința în București. Este Key Account Manager, iar pachetul său salarial includea înainte de pandemie mașină de serviciu și abonament la o sală de fitness unde oricum nu mergea că nu avea vreme. De când cu pandemia, sălile de fitness au fost închise iar el a lucrat de acasă, mașina stând mai mult în fața locuinței. ”Mă simțeam aproape furat”, spune el. Două dintre beneficiile pe care firma i le dăduseră deveniseră inutilizabile, iar șefii nu voiau să discute despre înlocuirea cu alte beneficii echivalente. ”Măcar să-mi fi dat de abonamentul ăla de fitness niște dezinfectanți, tot era ceva!”, mai spune el. Intuiția lui Alin este corectă. Pachetele salariale se vor schimba curând. În articol mai e vorba despre managerii care fac mai mult rău decât bine echipei, despre temerile angajaților, despre cum se vor modifica pachetele de salarizare sau dacă în timp ce lucrezi remote, aluneci în bucătărie și îți rupi mâna, e sau nu accident de muncă.
25.Războiul nevăzut din pandemie. Lupta pentru supremația în transportul aerian se duce cu toate armele posibile E ca la război: învingătorul ia totul. În razboiul economic care se poartă pentru dominația pieței transportului aerian, dictonul sună altfel: cei cu bani iau piața celor mai vulnerabili. Cei cu bani sunt cei care au primit fonduri consistente cu ajutorul cărora încearcă să scoată concurența din piață. Wizz Air, compania aeriană low-cost europeană controlată de unul dintre primii 50 cei mai bogați maghiari, Iozsef Varadi, a primit încă din aprilie din partea Regatului Unit accesul la 300 de milioane de lire, la o dobândă de 0,6% (sursa).
26.Trei indicatori care arată unde e mai bună viața salariațior din România. Topul județelor vulnerabile Județe în care salariul net este mic, șomajul e mare, iar numărul de pensionari ce revin unui salariat este ridicat- cum să le spui într-un singur cuvânt? Probabil că vulnerabile, pentru că ele invită să îți cauți rostul în altă parte, unde condițiile de pe piața muncii sunt mai bune. HotNews a construit o ”hartă” a acestor județe vulnerabile, pornind de la cei 3 indicatori. Rezultatul nu este foarte surprinzător: la un capăt e Capitala iar la celălalt e Teleorman.
27.Daniel Dăianu: Va trebui sa avem o corectie macroeconomica nu peste mult timp/ Vedem numeroase grupuri ce nu agreeaza un sistem fiscal echitabil/ Vrem sau nu, in UE vor fi impuse noi taxe Când am citit Opinia Consiliului Fiscal la rectificarea bugetară, o serie de lucruri mi-au atras atenția. Se vorbea acolo de ”învingerea unor rețele de rezistență in societate” pentru a putea crește veniturile la buget ori despre anunțarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscală. L-am invitat prin urmare pe profesorul Dăianu, cel care conduce Consiliul Fiscal, la o discuție despre cine formează acele rețele de rezistență, despre cum ar trebui să arate planul de consolidare de care vorbea, despre aderarea la euro dar și despre cea mai recentă carte a lui Martin Sandbu- The Economics of Belonging. A ieșit o discuție mult mai amplă despre taxe, economie, ipocrizia din politică, solidaritate și extremisme politice.
28.Cât vei avea rata la ”Noua Casă”. Băncile au dat deja startul la program și pregătesc și soluții de creditare proprii pentru a ocoli dezavantajele programului guvernamental Prima instituție de credit care a transmis că a dat startul noului program guvernamental ”Noua Casă” este Raiffeisen Bank, instituția făcând încă de luna trecută simulări de credite ipotecare în cadrul noului program. Banca a primit deja primele cereri pentru ”Noua Casă” și a calculat primele pre-scoringuri, oferind însă clienților și un produs de creditare propriu. Ca exemplu, la un credit de 200.000 de lei luat pe 25 de ani rata lunara este 1.198,25 lei, DAE 5,75% pe an si valoarea totala platita de client de 371.259,67 lei, dacă clientul își încasează veniturile prin Raiffeisen Bank.
29.Cartofi, ouă sau brânză: cum a evoluat puterea de cumpărare? Depinde pe cine întrebi, că s-ar putea să ai parte de surprize Chiar dacă în linii mari, puterea de cumpărare a crescut în ultimii ani, dacă ne uităm mai atent la salariile care se acordă pentru diferite joburi și calculăm cât puteam efectiv cumpăra anul trecut din salariu și cât ne permit lefurile să luăm anul acesta (din diferite produse), vom observa surprize destul de mari. Mai exact, în cazul cartofilor puterea de cumpărare a crescut (cu două mici excepții- cei care lucrează în transportul aerian și în fabricarea produselor de cocserie), în timp ce la brânza de oaie sau la ouă suntem perdanți net la capitolul putere de cumpărare. Scăderea puterii de cumpărare vine pe fondul pandemiei de coronavirus, care a diminuat salariile în multe sectoare economice în timp ce prețurile au crescut.
30.Ai sub 25 de ani? Găsirea unui job s-ar putea să-ți ia câteva luni. Iar pandemia a înrăutățit și mai tare lucrurile Când Marcel Predescu, în vârstă de 20 de ani, s-a plans tatălui său că nu-și găsește un serviciu și că e la limita disperării, tatăl său a dat din mână a plictiseală și i-a spus că așa sunt tinerii: fie nu caută suficient, fie nu-și doresc cu adevărat să muncească. Dar a recunoscut că dacă pandemia te-a prins la o vârstă de sub 25 de ani fără serviciu, greu îți găsești un job. Ce nu știa Predescu senior era că în ultimii 25 de ani șomajul în rândul tinerilor este cel mai ridicat. Iar durata șomajului la cei din grupa de vârstă 15-24 de ani a fluctuat între 11 luni în 1996 și 9,2 luni în primul trimestru din 2020. Cam atât a așteptat un tânăr ca să-și găsească un loc de muncă.

1 2 3 4 5 6 7 8  ... 202 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by