Articole scrise de Cristian Socol


1 - 30 din 39 rezultate
1.Spre o noua paradigma in negocierile cu FMI. Am turat motoarele, ajutati-ne sa decolam! Negocierile cu institutiile financiare internationale (FMI, CE, BM) ce se vor desfasura in urmatoarele doua saptamani trebuie sa aduca o schimbare de paradigma. Este momentul macroeconomic optim pentru un pachet de relaxare fiscal-bugetara de natura a ajuta economia reala, investitiile private si crearea de locuri de munca. Inflatia si deficitul de cont curent in jurul a 1% din PIB si necesitatea reducerii vitezei de ajustare fiscala (sa nu uitam ca in perioada 2010-2013 Romania a avut a doua cea mai dura consolidare fiscala transpusa inclusiv in unele dintre cele mai dure masuri de austeritate) pentru a lasa spatiu fiscal stimularii economiei reale sunt doar doua dintre argumentele pe care trebuie sa le accepte partenerii internationali.
2.Analiza Problema somajului in Romania. Cum o intelegem? Cum o rezolvam? Exista opinii care considera ca rata somajului calculata dupa metodologia BIM la 7,5% in Romania este una ridicata, ingrijoratoare. Da, este adevarat orice persoana somer este o ingrijorare pentru orice Guvern, pentru societate in general, dar si la nivel individual. In numeroase studii somajul a fost asociat cresterii excluziunii sociale, saraciei, bolilor de inima, alcoolismului si dependentei de droguri. Chiar in momentul in care vorbim - somajul record la nivelul tinerilor din UE reprezinta indicatorul semnal al unei generatii pierdute.
3.Analiza: De ce merge/ nu merge solutia managementului privat la companiile de stat. Considerente strict economice Asa cum a fost conceputa in 2011, solutia managementului privat la companiile de stat pare a nu fi o metoda de succes. Cred in continuare ca poate fi o solutie buna, daca va exista o componenta corectiva puternica in aplicare. Poate fi o solutie care sa consolideze deja o tendinta privind cresterea performantei in companiile de stat monitorizate, conform Raportului intocmit de Consiliul Fiscal in septembrie 2013.
4.Europa reconsideră austeritatea. Noi când vom reevalua capitalismul cocktail? Cu o incredere la minim a cetatenilor europeni in reusita proiectului de integrare este foarte probabil ca Germania va regandi abordarea cu privire la austeritate, nu inainte totusi de alegerile din 22 septembrie 2013. Dupa, Germania isi va juca rolul de locomotiva a Uniunii Europene, acceptand o contributie mai mare la relansarea economica a clubului european.
5.România în context regional – previziuni macro pentru anul 2013. Veştile bune şi veştile rele Pentru Romania, estimarile arata a patra cea mai ridicata rata de crestere a PIB real dintre tarile UE 27, de 1,6%. Pe fondul unui an agricol normal, o crestere moderata a consumului, formarii brute de capital fix si a exporturilor nete va conduce probabil la o rata de crestere in aproprierea estimarii, chiar mai sus in conditiile adoptarii unor masuri de stimulare economica in semestrul doi si al cresterii gradului de absorbtie al fondurilor europene.Citeste si raspunsul la acest articol scris de Mircea Modan
6.Lectia de economie. Esecul de la Bruxelles - explicatiile structurale Discuţiile legate de eşecul/succesul negocierilor pe bugetul UE 2014/2020 contează mult mai puţin acum. Zarurile au fost aruncate şi pare că a ieşit mai puţin pentru ţările de coeziune. Majoritatea ţărilor au pierdut în valoare reală deoarece rata inflaţiei la nivelul UE în perioada 2007-2013, de 18,1%, este mai mare decât creşterile procentuale ale sumelor alocate în exercitiul financiar 2014-2020, comparativ cu precedentul exerciţiu financiar. Faţă de exerciţiul financiar precedent, Polonia a câştigat atât la fondurile structurale şi de coeziune cât şi la fondurile pentru agricultură (plăţi directe şi dezvoltare rurală).
7.Unde greseste Presedintele Domnule Presedinte, de nenumarate ori ati transmis mesaje corecte din punct de vedere economic, punctand dezechilibrele importante din economie. Ieri am fost siderat. Nu ma asteptam la mesaje atat de rupte de realitatea macroeconomica a Romaniei, realitate pe care cu siguranta o cunoasteti. Da, s-a discutat despre proiectul pilot de reducere a TVA nu la alimente (consilierul v-a informat gresit) ci la reducerea TVA la grau, faina si paine.
8.Romania, performer al consolidarii fiscale in UE in 2012. E de bine sau de rau? Din punct de vedere macroeconomic, anul 2012 a reprezentat un an de răscruce în privinţa ajustării fiscale în România. Posibilitatea reducerii deficitului bugetar consolidat la un nivel inferior pragului stabilit prin Tratatul de la Maastricht (sub 3% din PIB) era pusă sub semnul întrebării de riscurile interne şi externe aferente atingerii acestui deziderat. Deficitul amânat din ultimii ani – a se citi aici arieratele ridicate, plata despăgubirilor câştigate în instanţă de către personalul bugetar, plăţi în contul diverselor greşeli de fundamentare a politicilor publice (taxa auto, impunerea greşită a CAS pentru pensionari s.a.) suprapus menţinerii incertitudinilor din Zona Euro a presupus prudenţă în mixul de politici macroeconomice
9.Cristian Socol: "Banca Centrala nu-si poate permite lupta cu efectele unei deprecieri "permanente" de 5% pe cursul de schimb." "Cu privire la deprecierea cursului de schimb au inceput sa apara diverse opinii. Unii vorbesc despre stationarea cursului leului in apropierea pragului de 4,6 Ron/ Euro, ceea ce inseamna o depreciere de aproape 5% de la inceputul lunii mai pana in prezent. Altii, cu a caror opinie nu sunt de acord, ca deprecierea leului nu va avea ¬limita¬. Nu sunt de acord nici cu exagerarile privind atingerea unui curs de 5 Ron/Euro intr-un timp scurt, desi fundamentele economice sunt destul de ingrijoratoare"
10.Se confrunta Romania cu o criza a cursului de schimb? Nu. Acum, deprecierea este mai degrabă cauzată de şocuri temporare. În următorii ani, prin recurenţa lor şi prin menţinerea actualelor motoare de creştere economică, este posibil ca aceste şocuri să devină permanente, atrăgând un trend serios de depreciere a leului. Reprezintă o exagerare teoria manipulării cursului de schimb pentru atragerea unor venituri bugetare mai mari din accize şi TVA. Să fim serioşi, daunele provocate în economie pe termen mediu sunt net mai mari faţă de cele pe termen scurt.
11.Generatia pierduta. A cata, oare? Viitorul modelului economic si social european este afectat de o vulnerabilitate majora. In conditiile in care unul din cinci tineri era somer la sfarsitul primului trimestru din 2012 iar viitorul nu arata foarte bine cu privire la aceasta evolutie, putem considera ca principala resursa economica - capitalul uman - este in suferinta. Putem sustine fara a gresi ca acesta este un dezechilibru mai grav decat criza datoriilor suverane.
12.De la ping pongul politic la ping pongul plagiatelor. Noi cu ce ne alegem ? (Updated) Unu. Pe 29 mai postam, aici, pe contributors o analiză de sustinere a propunerii radicale a  doamnei Alina Mungiu Pippidi privind reexaminarea tuturor titlurilor didactice si academice, lansată la http://romaniacurata.ro/in-dezbatere-universitati-fara-impostori–2873.htm. Cred că acum este mai necesară ca oricând propunerea dânsei privind un control pentru plagiat al tuturor lucrarilor de doctorat din ultimii 20 de ani; cine nu corespunde isi pierde contractul permanent (titlul, in cazul doctorilor).
13.De ce Banca Mondiala este cel putin la fel de importanta ca si FMI. Pentru Romania Intalnirea de azi a premierului Victor Ponta  cu Philippe Le Houreou, oficial al  Bancii Mondiale, cu ocazia deciziei board-ului Bancii Mondiale de a aproba un imprumut de 1 miliard de euro pentru Romania, a trecut aproape neobservata, desi implicatiile economice sunt majore. Imprumutul, plasa de siguranta, parte a planului de a consolida bufferul financiar la dispozitia Guvernului, va fi sprijinit de asistenta tehnica in fundamentarea si implementarea unor reforme structurale: reforma colectarii taxelor, reforma sectorului energetic, reforma in sanatate.
14.Ponta la Bruxelles. Noua paradigma Dezbaterea sterila legata de prezenta Presedintelui sau a Primului Ministru la Consiliul European continua. Cred ca suntem cu totii de acord ca o disputa prelungita pe acest subiect nu aduce beneficii nimanui. Nici la intern, nici la extern. Este greu de inteles pentru mine pozitia Presedintelui. Pozitie care, pana acum, in multe chestiuni, a fost una corecta rationala. Si atunci cand a fost asa, am sustinut-o.
15.Susţin propunerile Doamnei Mungiu-Pippidi Susţin propunerea radicală a doamnei Alina Mungiu Pippidi privind reexaminarea tuturor titlurilor didactice si academice, lansată la http://romaniacurata.ro/in-dezbatere-universitati-fara-impostori–2873.htm. Pasii concreti sugerati de ARC sunt: 1. reanalizarea criteriilor, le facem pretentioase, dar nu absurde; 2. adoptate si anuntate, se anuleaza toate contractele pe viata (tenured) si se inlocuiesc cu contracte temporare de trei ani;
16.Prudenta… locuri de munca… E nevoie sa trecem de la cantitatea ajustarii fiscale la calitatea ei. Fara a pica intr-un pesimism exagerat, trebuie sa recunoastem ca suprapunerea unor vulnerabilitati interne peste cele externe pot afecta Romania. O buna evaluare a situatiei externe si a posibilelor riscuri pentru noi o face Razvan Orasanu aici. Cu permisiunea dumneavoastra, m-as referi astazi la doua probleme pe care premierul Ponta, viceguvernatorul Georgescu si profesorul Daianu se vor confrunta, chiar in timpul scurt ramas pana in noiembrie. Sunt probleme structurale.
17.Cine as dori sa ma reprezinte la Consiliul European În ultimele zile, asistăm la o dezbatere sterilă legată de prezenţa Preşedintelui sau a Primului Ministru la Consiliul European informal de miercuri seară şi la sedinţa formală a instituţiei europene din 28 mai. Consider că la aceste întâlniri – în cazul în care nu pot merge doi oficiali – trebuie să meargă autoritatea care este cea mai aproape de agenda în discuţie. Pentru mâine, cred că ar trebui să meargă Primul Ministru, oricum s-ar numi.
18.Atentie la profetiile care se autoindeplinesc. Despre deprecierea leului si contagiunile din zona euro Nu sunt de acord cu mesajele pesimiste atunci cand apare un dezechilibru. Sunt de acord cu mesajele care ajuta la preventia dezechilibrelor, care ajuta la constituirea unor algoritmi de masuri de rezolvare a dezechilibrelor etc. Sa le spunem celule de criza, sa consideram algoritmii ca protocoale, exact ca la sistemul de urgenta in medicina. Nu sunt de acord cu mesajele exagerat de pesimiste privind deprecierea leului. Nu sunt de acord nici cu aceleasi mesaje legate de contagiunea puternica a crizei din Zona Euro asupra Romaniei.
19.Criza politica si efectele ei in economie. Tinte pentru noul guvern Uitandu-ma la ceea ce s-a intamplat in cadrul dezbaterii motiunii in Parlament, am retrait senzatia unei sedinte tensionate pe bursa. Exaltari, patimi verbale, voci tremurande, metafore mai mult sau mai putin inspirate. Toate, semnele unei relative exuberante irationale. Transferul de tensiune s-a propagat si in mass-media, care a inceput sa faca imediat asocieri destul de slab argumentate, la cald. De exemplu, caderea guvernului a cauzat caderea leului.
20.O economie, trei realitati sau o realitate, trei economii? N-am putut sa ma decid asupra primei parti a titlului sau asupra celei de-a doua. Pare ca este corect asa cum l-am scris, in conditiile in care diagnoza macro a Romaniei ne face sa credem ca avem o singura economie, cu trei realitati (prognozele confirma si ele aceasta ipoteza), pe cand decizia macroeconomica arata de parca am avea trei economii, plecand de la o singura realitate.
21.De ce si cum ar trebui Romania sa implementeze programarea economica orientativa Pare că selecţia darwinistă în economie nu face bine deloc. Rămâne cine poate, rezistă cine poate reprezintă drumul către anarhie şi, fără a considera că sunt cuvinte mari, către subminarea economiei naţionale. Este clar că ne trebuie un drum, un pattern de dezvoltare, o gândire integrată. Niciodată nu este prea târziu.Consider că multe dintre problemele apărute în urma programului de privatizări puteau fi evitate, mai ales în condiţiile în care România avea o strategie, o viziune cu privire la politica industrială ce ar putea fi dezvoltată pe termen mediu şi lung. Însă o strategie trebuie să fie propusă de o instituţie, instituţia trebuie să dispună de informaţii, să facă analize, să aibă capacitate de sinteză şi de prognoză.
22.Washington Consensus 2. A treia recesiune transformationala in Romania? Satisfacerea ultimelor condiţionalităţi din acordul României cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană dă naştere unor întrebări legitime. Are România o strategie de politică industrială? Există analize de impact privind privatizarea resurselor ce ar putea constitui pilonii unei baze industriale eficiente în România? Are ţara noastră o viziune privind abordarea policentrică, dezvoltarea pe bază de clustere competitive, stimularea industriilor tinere…. are România un sistem de programare economică eficient? A analizat România oportunitatea dezvoltării unor industrii în reţea?
23.Tic tac, Tic tac...Bombe cu efect intarziat pentru economie. Ce il asteapta pe Ponta La conferinta de luni, Tony Blair ii spunea lui Victor Ponta despre faptul ca guvernarea il va imbatrani. Ca ii va scoate fire de par albe. Eu cred ca Blair avea dreptate, chiar daca nu cunostea exact problemele noastre. Guvernarea Romaniei dupa alegerile parlamentare devine o tinta de neinvidiat. Sunt multe capcane intinse pentru perioada 2013 - 2017. Sunt multe opinii care vorbesc despre lungi perioade de volatilitate economica la nivel mondial.
24.O idee pentru primul ministru. Cum putem absorbi 100% din fondurile europene "Trebuie sa spun ca exista o administratie greoaie si aceasta a fost cea mai mare provocare, simplificarea, responsabilitati clare. Acest lucru inseamna ca, la sfarsitul zilei, aveti nevoie de o persoana care sa-si asume responsabilitatea individuala, care sa poata primi aplauze, dar care risca sa-si piarda si slujba. Avem nevoie de acest tip de conducere la orice nivel pentru a avea succes", a declarat luni Johannes Hahn, comisarul european pentru politici regionale, aflat in vizita in Romania.
25.Ne învârtim în cerc, din nou. Plus un pont. Două Rar mi-a fost dat să văd în managementul politicilor macroeconomice din România o gândire integrată, o programare inteligentă, o viziune. Alergăm după ţinte / de exemplu -de deficit, sau alte ţinte / pe termen scurt şi am uitat aproape definitiv termenul lung.
26.TRATATOfobia. Cum scapam de ea În ultima săptămână am văzut din ce în ce mai multi pretutindenari cu vertij, dispnee, stari de greata, lipsa simtului realitatii şi aproape frică de moarte. Tratatul Fiscal a cauzat frica legată de incertitudinile cu privire la răspunsul economiei româneşti deîndată ce Tratatul intră în forţă. Compactul Fiscal a generat ceea ce eu numesc TRATATOfobia.
27.Apelul către viitor Sunt mahnit, cu toate ca majoritatea economistilor s-a exprimat in favoarea semnarii si implementarii Tratatului Fiscal de catre Romania, aducand in discutie deopotriva avantajele si dezavantajele lui. Pe ansamblu, aplicarea regulilor fiscale in Romania este considerata ca protectie impotriva derapajelor fiscal bugetare, a cheltuirii discretionare a banului public, a repartizarii neuniforme a cheltuielilor de la buget de-a lungul anului, a volatilitatii macroeconomice determinate de ciclurile electorale s.a. Si impotriva furaciunii nesimtite din banii publici.
28.Spiralele ascendente ale lui Ponta. Creatorul de agendă publică Mulţi comentatori şi-au exprimat surprinderea faţă de discursul lui Ponta. M-am mirat oarecum, pentru că semnalele transmise de preşedintele principalului partid de Opoziţiei existau de mult. Unii analişti nu au avut ochi să vadă aceste mesaje, fiind prea preocupaţi de faptele puterii, alţii le-au văzut, dar nu le-au internalizat.
29.Discursul lui Ponta. Ruperea de trecut Desi nu cred ca sunt cel mai in masura sa analizez un discurs politic, cred ca pot sa-mi spun parerea despre, probabil, cea mai buna schimbare de paradigma in gandirea unui om politic din ultimii ani. Discursul de ieri a fost ceea ce asteptam de mult timp de la presedintele celui mai important partid din Opozitie. Chiar daca a provocat deopotriva angoase, reactii alergice, panica, disperare, isterie, admiratie, laude s.a.
30.Două analize punctuale în discursul preşedintelui. Şi o sugestie În decembrie 2004 aveam 1000 euro pe locuitor iar in 2008 aveam 2337 euro pe locuitor. Acum avem de 4,5 ori mai mult decat in 2004 si de 2 ori mai mult decat in 2008. Un plus de 48 miliarde euro imprumuturi din strainatate fata de 2008. Datoria externa a crescut de la 50 miliarde euro in decembrie 2008 la 97 miliarde euro in ianuarie 2012. (în 2004 aveam o datorie externa totala de 21,5 mld euro conform datelor BNR). Dinamica este îngrijorătoare. Scadenţa pe maturităţi este îngrijorătoare, presiunea datoriei pe termen scurt fiind destul de ridicată.

1 2 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by