Articole scrise de Cristian Parvulescu


1 - 30 din 43 rezultate
1.Anul dezghetului (de Cristian Parvulescu) Influenta, control si conflict. In jurul acestor trei repere s-a miscat politica romaneasca in 2005. Dupa alegerile din 2004 presedintele s-a dorit vectorul schimbarii. Nu a reusit sa controleze puterea, dar a fost factorul de influenta.
2.Reflexe dublu conditionate (de Cristian Parvulescu) Coruptia endemica care distruge fundamentele oricarei guvernari nu este doar un comportament de raspuns la disfunctionalitatile institutionale, nu este doar o atitudine indusa de sistem, nu este doar rezultatul educatiei si nici doar un efect al fracturii sociale, ci, mai ales, o consecinta a Nedreptatii ridicate la rang de principiu.
3.Intre Craciun si Bolkestein? (de Cristian Parvulescu) Anticipind comemorarile oficiale ale revolutiei, traditional rigide, si anuntind Sarbatorile, 1 decembrie marcheaza inceputul bilantului. Anul ce se incheie intr-o luna a fost dominat de tema integrarii.
4.Capitularea lui Basescu? (de Cristian Parvulescu) Fara controlul grupurilor politice, clientelele, artificial construite si dominate cu ajutorul mecanismelor de santaj (securitate, fisc, justitie), si-ar declara independenta. Si atunci nimic nu ar mai fi previzibil. Iar dintr-o perspectiva tactica, Traian Basescu apare ca cel mai important element de imprevizibilitate.
5.Separatia puterilor de stat (de Cristian Parvulescu) Comunitatea Nationala de Informatii, s-a nascut fara prea mult zgomot in afara de zumzaitul aprobator de fond. Dupa o gestatie dificila, dupa confruntarii si controverse, anuntul, asteptat al infiintarii sale in subordinea CSAT a fost aproape un fapt divers. Iar disputele de acum citeva luni au fost uitate.
6.Minoritati pentru vesnicie (de Cristian Parvulescu) Lipsa apetitului democratic in privinta legii statutului minoritatilor dezvaluie lipsa de perspectiva ce domina spatiul politic romanesc. Condamnate la reprezentare vesnica, scutite, ca si partidele parlamentare, de emotiile concurentei, formatiunile minoritatilor etnice viseaza deja la privilegiile medievale ale Consiliilor Nationale ale Autonomiei Culturale.
7.FSN redivivus (de Cristian Parvulescu) In politica, nimic nu este etern. Constanta e doar lupta pentru putere. Nici un conflict nu este ireconciliabil, nici un principiu nu rezista ispitei politice, nici o doctrina nu este suficient de puternica, nici o despartire nu este definitiva atunci cind "interesul superior" o cere.
8.Cacealmaua (de Cristian Parvulescu) Marea cacealma a acestei epoci nu este nici politica (revolutia), nici economica (privatizarea), nici sociala (clasa mijlocie); ea a fost reusita de Securitate: transfigurarea.
9.Cimpul de lupta (de Cristian Parvulescu) Scena publica a devenit un cimp de lupta. Atacuri si contra-atacuri, strategii de invaluire, lovituri de gherila, rasturnari de situatie, suspiciuni generalizate: semne ale unui peisaj politico-economic in proces de schimbare. Politica, mass media, economia sunt mereu asaltate.
10.Sah la justitie Punctul slab al actualei guvernari este ministrul de justitie. Monica Macovei, tocmai pentru ca nu are nici o afiliere partizana (ceea ce ar fi trebuit sa reprezinte un avantaj), este ministrul cu cea mai mare expunere politica. Reforma justitiei devine astfel proba de foc a capacitatii guvernului de a rezolva problemele restante.
11.Santier in lucru PSD se afla la momentul adevarului. Congresul ce se desfasoara intre 21 si 22 aprilie va proba ce fel de criza parcurge partidul: una de crestere sau una de structura. Daca dupa congres partidul va mai fi un santier in lucru sau va deveni un spatiu abandonat, depinde de capacitatea delegatilor de a depasi disputele aparent personale pentru un proiect clar.
12.Recursul la metoda Stereotipurile rasiale sint din nou la moda. Dupa ce citiva ani acestea fusesera mai degraba temperate, pulsiunile xenofobe au atins apogeul cu "vinatoarea afaceristilor arabi". De doua ori suspecti, datorita etniei si a religiei, acestia au devenit imaginea inamicului propusa imaginarului colectiv romanesc.
13.Proba de foc Lunile urmatoare sint cruciale. Responsabilitatea clasei politice romanesti va fi pusa la grea incercare. Activarea clauzelor de salvgardare ramine inca posibila, si doar odata ce raportul de monitorizare al Comisiei europene din noiembrie va fi dat publicitatii, sansele aderarii la 1 ianuarie 2007 vor putea fi corect evaluate.
14.Sindromul Europa Pina de curind aliat al Moscovei, liderul de la Chisinau este astazi cel mai activ partizan al integrarii tarii sale in UE. Rezultatul politic al acestei transformari a condus la disolutia, la sfirsitul saptaminii trecute, a celei mai importante formatiuni de opozitie dupa alegerile parlamentare din 6 martie, Blocul Moldova Democrata.
15.Aproape in Europa Mai aproape de Europa inseamna mai mult decit mai eficienti, mai competitivi, presupune o viziune despre dreptate si libertate. Fara asigurarea acestor axe ale universului european, vom ramine departe de Europa chiar si in interiorul UE.
16.Democratia de fatada Tentati sa faca abstractie de electorat, dupa alegeri, politicienii isi cauta justificarea in mandatul reprezentativ. Astfel incet, dar sigur, fractura care desparte politica romaneasca de masa populatiei se mareste pina la dimensiunile unei separatii totale. Odata alesi, unii politicienii refuza orice forma de consultare cu cei ce nu sint inregimentati.
17.Cota de alarma Dupa agitatia si convulsiile campaniilor electorale de anul trecut viata politica, cel putin sub aspect calitativ, a atins nivelul de avarie. Efectul pervers, previzibil deja, ar putea fi retragerea tactica a electoratului bucurestean lipsit de posibilitatea reala de alegere, dar si reactia de respingere a centrului compromis de catre provincie.
18.Pretul libertatii Cei ce conduc, politiceni sau mari intreprinzatori, pot fi favorizati de un grad de libertate limitat. Libertatea economiei sau libertatea presei ii agaseaza. Tocmai pentru ca nu este un cadou, nu este definitv cistigata, libertatea se cere protejata. Libertatea noastra sta in propria responsabilitate, iar stereotipurile si conspiratiile sint primii inamici ai libertatii.
19.Farsa transfigurarii Neconvingatoare si improvizata, transfigurarea PRM in partid popular este simptomul unei crize structurale pe care majoritatea partidelor romanesti o trec dupa alegerile din 2004. Calendarul european si transformarea electoratului activ obliga insa la o restructurare reala si profunda a vietii politice romanesti.
20.Incertitudini moldovenesti Miza alegerilor din Moldova depaseste spatiul tarii. Moldova ar putea fi un cimp de experimente electorale inaintea alegerilor parlamentare din Ucraina ce vor avea loc in septembrie 2005. Dar doar numaratoarea finala a voturilor va dovedi daca viitorul Moldovei va fi proeuropean sau starea de incertitudie si fragmentarea politica se vor instala la Chisinau.
21.Demonstratia prezidentiala Alegerile anticipate ramin in continuare o ipoteza de lucru. Dar, dincolo de interesul manifest al presedintelui, ele nu fac obiectul unui consens politic general. Fragilul echilibru parlamentar pledeaza pentru alegeri anticipate, dar cheia acestora se afla in miinile parlamentarilor. Fie si numai astfel si deja Parlamentul joaca un alt rol decit in legislaturile precedente: este arbitrul puterii.
22.Jocul surselor In privinta aderarii, Romania este intr-adevar intr-o situatie delicata, iar reforma din justitie este elementul cheie al succesului aderarii la 1 ianuarie 2007. Dar in timp ce articolul privind aminarea integrarii sugera intetia Comisiei Europene de a bloca aderarea tarii noastre pina in 2009, reprezentatul acesteia la Bucuresti, Jonathan Scheele, incuraja public reforma justitiei oferind Monicai Macovei un sprijin discret, dar important, in riscanta misiune de depolitizare a celei de-a treia puteri.
23.Spre care Europa? Increderea romanilor in UE contrasteaza cu neincrederea lor in institutiile autohtone. Ca si in cazul noilor state membre ce au aderat la 1 mai 2004 sau al tarilor candidate, democratia romaneasca este perceputa ca neconsolidata, pe cind democratia la nivelul UE este privilegiata.
24.Referendumul pentru Europa Incet, dar sigur, scaderea apetitului pentru integrare va crea, daca asta nu s-a si produs deja (vezi declaratiile antieuropene ale lui Corneliu Vadim Tudor din ianuarie in contextul numirii prefectilor maghiari), conditii pentru aparitia miscarilor antieuropene. Preintimpinarea acestora se poate realiza prin cresterea transparentei privind procesele de integrare si coparticiparea grupurilor sociale la gestionare proceselor de integrare.
25.Imunitatea prezidentiala Intr-o societate democratica, in care puterea judiciara este impartiala si garanteaza drepturile individuale, este important ca oricine sa poata fi tradus in fata instantelor, inclusiv presedintele sau parlamentarii, cu conditia obligatorie ca aceasta practica sa nu fie doar o simpla manevra politica. Altfel, politica va domina dreptul, iar arbitrariul va deveni oricind posibil.
26.Testul electoral Primul test politic dupa votul de investitura, impartirea pozitiilor, a devoalat slabiciunile structurale ale coalitiei. Testul FMI a pus guvernul intr-o pozitie delicata in raport cu mediul de afaceri. Testul social debuteaza cu modificarea Codului muncii care ostilizeaza intreaga miscare sindicala.
27.De la politica spre economie: drumul bunastarii Economia si politica se afla intr-o strinsa interdependenta. Bunastarea generala sau individuala depind in egala masura de decizia politica si de cresterea economica. Realizarea fericirii sau libertatii oamenilor, fie din perspectiva politica, fie sociala sau economica, sint consecintele dezvoltarii.
28.Libertatea de a face Liberatatea economica si democratia se completeaza, dar una fara alta nu pot functiona. Ideea ca democratia este un lux pe care doar societatile dezvoltate economic si-l pot permite este, pe cit de curenta, pe atit de falsa. Pe masura ce tot mai multi producatori pot participa liber atit la activitatile economice cit si la cele politice, prosperitatea creste.
29.Nisipuri miscatoare Dupa patru cicluri politice si tot atitea alternante, este momentul unei stabilizari a vietii politice. Riscul ca o hegemonie sa fie inlocuita cu alta nu poate fi eludat, chiar daca realitatea politica este alta in 2005 fata de 2001. Existenta coalitiei creeaza un spatiu politic echilibrat. Deja comportamentul, structura si obiectivele partidelor politice participante la guvernare indica gradul de stabilitate al coalitiei.
30.Nimic nou pe frontul alegerilor Pentru multi romani fraudarea alegerilor este o certitudine. Dar perceptia lor nu a putut fi niciodata confirmata din surse independente. Diferenta esentiala intre alegerile locale si cele parlamentare pina in noiembrie 2004 consta in libertatea acordata observatorilor interni.

1 2 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by