Articole scrise de Cristian Felea


1 - 30 din 48 rezultate
1.La grani��a dintre cotidian ��i fic��iunea pe care o putem transforma în realitate: miza alegerilor locale Se apropie alegerile locale ��i o emo��ie str��bate clasa politic�� pe verticalele ��i orizontalele sale, dar st��rile febrile despre care vorbesc nu reverbereaz�� ��i în societate, care prive��te viitoarele evenimente mai degrab�� cu apatie. Mai înainte de a regreta c�� electoratul nu empatizeaz�� ��i nu încearc�� la rândul s��u, plin de spirit civic, s�� vin�� în întâmpinarea alegerilor, ar fi util s�� vizualiz��m absurdul tablourilor de mai sus, recitind dialogul abracadabrant dintre Gabriela Firea ��i Costel Alexe, altminteri demnitari ai statului român...
2.Securitatea energetic��, pilon al securit����ii statale: cazul polonez ��i o scurt�� trecere în revist�� asupra proiectului vecinilor bulgari În decembrie 1972 guvernul comunist de la Var��ovia aproba primul program polonez de construc��ie a unei centrale nucleare lâng�� satul Kartoszyno din Pomerania, în nordul Poloniei, la aproximativ 54 km nord-vest de capitala regional�� Gda��sk, pe malul lacului ��arnowieckie. Dar decizia nu a fost ��i implementat��, pentru c�� imediat dup�� ce a fost luat�� s-a decis schimbarea amplasamentului, fiind preferat un sit apropiat de ��arnowiec, câ��iva kilometri spre nord, tot pe malul lacului ��arnowieckie.
3.Despre Rusia, cu triste��e Acest articol este construit pe reflec��iile mele legate de Rusia de ast��zi ��i ambi��iile sale de mâine, iar nevoia de a-l scrie a ap��rut dintr-un fapt aparent banal, un schimb de idei cu un amic apropiat care crede c��, de��i este adev��rat c�� Federa��ia Rus�� se comport�� arbitrar pe scena interna��ional��, nu difer�� fundamental în atitudinea pe care o afi��eaz�� de alte mari puteri ale lumii, a��a cum sunt Statele Unite ale Americii, mai nou China ��i, desigur, statele Europei Occidentale.
4.Trei decenii de libertate: emigra��ia masiv�� a etnicilor germani, o dram�� a României Dealurile Transilvaniei se a��az�� de-o parte ��i de alta a drumului dintre Bra��ov, Kronstadt în limba german��, ��i F��g��ra��, adic�� Fogarasch în limba german��, dar destina��ia noastr�� este Biserica fortificat�� din Cinc��or, adic�� Kleinschenk, în limba german��. Sau, mai precis, Kli-Schink în dialectul s��sesc. Dealuri m��noase, cu porumbi înc�� necule��i pe alocuri ��i vii, sate cu case mândre ��i biserici cu turle înalte, vite frumoase la p��scut ��i turme de oi care se bucur�� de soarele unei toamne înc�� foarte blând�� ��i darnic�� cu noi.
5.Atomul ��i molecula de gaz sau perspectiva dezirabil�� pe care România este pe cale s�� o rateze A��a cum se ��tie, în luna mai ac., Nuclearelectrica ��i China General Nuclear Power Corp. au semnat un acord pentru asocierea (constituirea unei viitoare Joint Venture Company) în scopul construirii a dou�� grupuri energetice nucleare (unit����ile 3 ��i 4) pe platforma centralei de la Cernavod��. Declara��ia Comun�� nu se refer�� expres la viitorul acestor negocieri, dar partea american�� a avut permanent rezerve serioase fa���� de aceast�� asociere ��i continuarea cooper��rii (oricum incert�� din perspectiva preten��iilor comerciale ale p��r��ii chineze, a��a cum afirma secretarul de stat Doru Vi��an) ar pune sub semnul întreb��rii seriozitatea angajamentului român, din perspectiva Parteneriatului Strategic cu americanii.
6.ANALIZA Mediterana, istorii concurente ��i complementare Parteneriatul Euro- Mediteraneean este un instrument de politic�� extern�� având ca scop crearea ��i adâncirea Zonei de Comer�� Liber Euro-Mediteraneean (EuroMed). Acordurile de Asociere la Zona de Comer�� Liber comun�� cu MENA sunt în general în vigoare, mai pu��in în cazul Siriei ��i Libiei, statele în care, de altfel, conflictele civile continu�� ��i ast��zi s�� produc�� victime.
7.Sfâr��itul energeticii carbonului hard în Europa ��i o tranzi��ie mediat�� de puterea atomului De��i în Uniunea European�� celor din Grupul de la Vi��egrad li se spune rebeli, nimeni, niciodat��, nu i-a considerat naivi sau lipsi��i de capacitatea de a-��i administra în��elept economiile. Ori Polonia, Cehia, Slovacia ��i Ungaria se bazeaz�� pe energetica nuclear�� în tranzi��ia c��tre neutralitatea climatic��. La fel ��i Bulgaria. România a anun��at la rândul s��u c�� are inten��ia de a dezvolta noi capacit����i, îns��, la fel ca în cazul exploat��rii gazelor naturale din Marea Neagr��, negocierile treneaz�� de (prea) mult timp...
8.Moldova, ACUM Guvernul Maia Sandu are profilul pe care premierul l-a promis, adic�� deschis pentru cooperarea cu Uniunea European�� ��i modernizarea ����rii. Maia Sandu a rezervat guvernarea politicilor de reintegrare teritorial�� – chestiunea Transnistriei – vicepremierului PSRM Vasilii ��ova, din partidul controlat de Igor Dodon, partizanul rezolv��rii chestiunii nu prin integritate teritorial�� (reintegrare) ci prin federalizare (divizare).
9.Sibiu, prolog sau epilog european? În anul 1915, dezam��git c�� România nu s-a al��turat majorit����ii statelor europene ��i nu a intrat în conflictul mondial, preferând ezit��rile neutralit����ii, ��tefan Zeletin public�� pamfletul Din ��ara m��garilor, reamintind de reprimarea s��lbatic�� a revoltelor ����r��ne��ti din 1907 ��i acuzând faptul c�� nimic nu se schimbase în ��ar�� în cei opt ani ce trecuser�� de atunci; a adus astfel critici violente clasei politice ��i armatei care nu au ezitat s�� duc�� un r��zboi împotriva ����ranilor, dar ezitau s�� duc�� un r��zboi adev��rat, de��i un întreg continent era în plin conflict.
10.Cu ce se mai ocup�� elefantul ro��u din camera vecin�� Aprilie 2019, undeva în nordul ����rii, foarte aproape de grani��a României cu Ucraina. Un elicopter K26 zburând foarte jos, peste vârfurile arborilor, p��trunde în spa��iul aerian al ����rii dinspre Teresva ��i, înainte de a ajunge în apropierea S��pân��ei, arunc�� înc��rc��tura de contraband�� ��i d�� s�� se întoarc�� pe direc��ia Bedevlia, dar aparatul de zbor nu ia suficient�� altitudine ��i nu poate evita contactul cu liziera, pr��bu��indu-se în câteva secunde într-un zgomot înfundat de mecanisme frânte. Este înc�� noapte ��i, pentru c�� a avut grij�� s�� intre în România zburând sub plafonul de 100 de metri...
11.Doctrina statului civiliza��ional ��i imperialismele secolului al XXI-lea Martin Jaques este un publicist britanic cu o lung�� istorie marxist��, ani buni editor al publica��iei Marxism Today, tribuna Partidului Comunist din Marea Britanie. Ce spune el: Noi, europenii, insist��m s�� vedem lumea prin ochii no��tri ��i acesta este motivul pentru care nu în��elegem concep��ia chinez�� asupra lumii. Faptul c�� noi nu concepem c�� lucrurile pot sta ��i altfel decât credem spune multe nu despre în��elepciunea noastr��, ci despre ignoran��a noastr��.
12.Statele Unite ale Europei În anul 2018 Steve Bannon, fost consilier al pre��edintelui Donald Trump, a creat forma��iunea pan-european�� de dreapta Mi��carea, având ca principal scop subminarea actualului establishment de la Bruxelles ��i al proiectului unei Uniuni tot mai integrat��, începând chiar cu alegerile europarlamentare din 2019. A��a cum se ��tie, principalii s��i parteneri europeni sunt Viktor Orban, Marine Le Pen, liderul Adun��rii Na��ionale ��i Matteo Salvini, liderul forma��iunii Liga Nordului ��i ministru de interne al Italiei.
13.Kazahstan, stepa dintre dou�� mari puteri ale lumii Anun��ul public prin care Nursultan Nazarbaiev î��i f��cea cunoscut�� retragerea din func��ia de pre��edinte al statului, pe care practic tot el l-a înfiin��at odat�� cu destr��marea imperiului sovietic, a luat prin surprindere scena politic�� interna��ional��, chiar ��i pe Vladimir Putin cred, de��i oficialii kazahi s-au gr��bit s�� dea asigur��ri publice c�� acesta ar fi fost primul în��tiin��at; dar ��i Putin a aflat oficial, adic�� de la Nazarbaiev însu��i, cu foarte pu��in timp înainte ca discursul de retragere s�� fie difuzat c��tre na��iunea kazah��.
14.Conferin��a de Securitate de la Munchen Lumea în schimbare: autocra��iile în avânt pun în criz�� modelul democra��iei liberale A�� începe scurta analiz�� a lu��rilor de pozi��ie ale liderilor occidentali cu discursul Federic��i Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru politic�� extern�� ��i securitate, pentru c�� din perspectiva României, ca stat membru al Uniunii Europene, ��i a noastr��, ca cet����eni europeni, este foarte important ca într-o lume turbulent�� s�� în��elegem atât provoc��rile emergente, cât ��i solu��iile. Iar solu��iile, pentru a fi viabile din perspectiva Europei, nu pot exista decât în cheia solidarit����ii ��i efortului comun.
15.Co��marurile energetice din noaptea guvern��rii Proiectul strategiei energetice publicat de ministerul condus de Anton Anton mizeaz�� înc�� pe c��rbune pentru produc��ia a peste 20,6% din energia electric�� livrat�� în 2030, adic�� 15,8 TWh, sau cât a produs CE Oltenia în 2017. Am mai aflat, apoi, de la ministerul energiei (secretarul de stat Doru Vi��an) c��: ”Din cei 24.000 MW putere instalat��, 8.000 lipsesc. Aceasta este realitatea, generat�� de condi��ii juridice, de finan��are, de condi��ii de mediu, tehnice.” Dar taxele noi introduse de OUG 114/2018 ��i pentru sectorul energetic complic�� situa��ia investi��iilor necesare în domeniu.
16.ANALIZA Corup��ie ��i societate: cazul Hexi Pharma. S�� nu uit��m, corup��ia ucide! În prim��vara anului 2016 o anchet�� condus�� de ziari��tii de la Gazeta Sporturilor, coordona��i de C��t��lin Tolontan, scotea la iveal�� un nou scandal legat de sistemul de s��n��tate, ��i anume faptul c�� o companie pe numele s��u Hexi Pharma, de��inut�� de omul de afaceri Dan Condrea, fraudase sistemul vânzând spitalelor dezinfectan��i a c��ror concentra��ie fusese inten��ionat diluat��. Era cel mai serios atentat la s��n��tatea public�� dezv��luit în România post-decembrist��. Scandalul a c��zut ca un tr��snet asupra potenta��ilor ��i deciden��ilor din sistemul de s��n��tate românesc, precum ��i al complicilor lor din sfera politic��. Ancheta a descoperit c�� printre clien��ii Hexi Pharma s-au reg��sit ��i entit����ile medicale ale SRI ��i prilejul a fost prompt exploatat pentru a se sugera o leg��tur�� obscur�� a lui Dan Condrea cu anumi��i ��efi ai SRI, care i-ar fi protejat afacerile.
17.Brexitoza purulent�� Cu referire la Brexit, subiect pe care îl voi trata în acest articol, am s�� încep prin a men��iona c��, urm��rind dezbaterile din data de 14 ianuarie 2019 din Camera Comunelor, a��a cum a fost evenimentul redat de mass media, mi-a re��inut aten��ia o idee pe care a expus-o o invitat�� a coresponden��ilor locali ai CNN, dintre mul��ii britanici prezen��i la demonstra��iile din fa��a Parlamentului, ��i pe care încerc s�� o redau din memorie: Britanicii care au votat pentru LEAVE ��i-au exprimat de fapt revolta împotriva Londrei, a Londrei care este sediul guvernului, al Parlamentului ��i al marilor afaceri.
18.China ��i Rusia sau rivalitatea natural�� ��i cooperarea incidental�� Realitatea pe care atât Xi Jinping, cât ��i Vladimir Putin prefer�� deocamdat�� s�� o oculteze în privin��a rela��iilor sino-ruse are (i) o dimensiune istoric��: Rusia ��i China s-au aflat foarte aproape în anii ′60 ai secolului XX s�� se angajeze într-un conflict pe care p��r��ile nu excludeau s��-l rezolve cu arma atomic��; respectiv (ii) o dimensiune contemporan��: rivalitatea dintre cele dou�� puteri nu a disp��rut ��i nu are cum s�� dispar��, este doar ��inut�� sub obroc. Teza articolului meu este aceea c�� Rusia ��i China sunt alia��i de conjunctur�� cu un inamic comun – SUA – convenabil celor dou�� regimuri conduse de lideri ambi��io��i ca Vladimir Putin ��i Xi Jinping; dar viitorul lor natural este confruntarea.
19.Desantul chinez Area 1, o companie american�� de securitate cu sediul în California, înfiin��at�� în anul 2013 de fo��ti agen��i ai NSA, a dezv��luit în decembrie 2018 c�� a descoperit un atac provocat de hackeri de elit�� angaja��i de armata chinez��, care au reu��it s�� î��i creeze ��i s��-��i men��in�� timp de trei ani accesul la peste 1000 de documente (telegrame) confiden��iale vehiculate pe canale diplomatice din Uniunea European��. Totul ar fi pornit, în opinia Area 1, de la un atac de tip phishing ce a vizat comunica��iile unor diploma��i ai Republicii Cipru ce a avut succes ��i care le-a dat ulterior hackerilor chinezi acces la întreaga re��ea de comunica��ii diplomatice a UE.
20.Miracolele zeului Priapos, cel inconjurat de curtezane, bufoni si condotieri Anul 2019 nu va fi unul care s�� ne aduc�� lini��tea ��i încrederea c�� PSD – ALDE lucreaz�� pentru înt��rirea armatei ��i a institu��iilor de for����; dimpotriv��, va fi anul în care va încerca s�� dea asaltul final pentru a le controla. Ca în orice lupte decisive, uneori cedeaz�� spa��iu tactic (ca s�� folosesc expresii ce au devenit public celebre) – de exemplu guvernul renun���� temporar la moratoriu ��i accept�� paza SPP pentru demnitari -, dar numai pentru a adormi vigilen��a vr��jma��ului pân�� la asaltul final.
21.Înfiin��ând fonduri, descurajând investi��ii sau reflec��ii asupra unui capitalism original La finele lunii octombrie 2018, adic�� dup�� aproape ��ase ani de negocieri între guvernele României (Ponta I, II ��i III, Ciolo�� ��i, în fine, Liviu Dragnea I, II ��i III) ��i compania kazah�� ce de��ine rafin��ria Petromidia (KazMunaiGaz), p��r��ile au b��tut palma ��i au pus bazele Fondului de investi��ii kazah-român, prev��zut ca una dintre solu��iile de lichidare a datoriei istorice bugetare a fostei companii controlat�� de omul de afaceri ��i politicianul Dan Costache ”Dinu” Patriciu, ast��zi disp��rut dintre noi.
22.Analize/sinteze Lungul drum al m��t��sii ��i r��bdarea chinezeasc�� In anul 2017 Eurozona a avut un PIB cumulat mai mare decât cel al Chinei cu mai pu��in de 200 de miliarde de dolari. Probabil c��, în anul 2018, PIB-ul Chinei ar putea s�� ating�� aproximativ 13.200 miliarde de dolari ��i l-ar putea dep����i pe cel al Eurozonei (anticipat s�� ating�� 12.800 miliarde de dolari) cu peste 400 miliarde de euro, potrivit calculelor Bloomberg. Cu alte cuvinte, China ar putea deveni în 2018 prima economie a lumii.
23.Scrie-i parlamentarului t��u Credin��a în juste��ea ac��iunilor tale, asumate, consecven��a ��i comunicarea corect�� ��i civilizat�� cu parlamentarul t��u nu au cum s�� nu produc�� efecte. Oare cum ar ar��ta ast��zi PSD, dac�� m��car o parte a electoratului acestui partid le-ar fi scris parlamentarilor pentru a-i avertiza c�� nu pot fi de acord cu modificarea legilor justi��iei? Probabil c�� debarcarea lui Liviu Dragnea ��i a camarilei sale de la conducerea partidului era acum un fapt împlinit, iar partidul avea ��ansa unor lideri decen��i care s�� gestioneze cu bun�� credin���� guvernarea.
24.Curtea de Conturi, punct ��i de la cap��t Pentru perioada 19 – 20 noiembrie 2018 a fost anun��at�� vizita în România a pre��edintelui Cur��ii de Conturi Europene, Klaus-Heiner Lehne. Desigur, programul oficialului european în România avea, a��a cum era de a��teptat, ca tem�� principal�� rolul pe care România îl va de��ine din ianuarie ��i pân�� în iunie 2019, motiv pentru care a avut programate întâlniri cu pre��edintele Klaus Iohannis, cu premierul Viorica D��ncil��, cu pre��edintele Senatului, C��lin Popescu-T��riceanu, pre��edintele Camerei Deputa��ilor, Liviu Dragnea, cu ministrul Finan��elor Publice, Eugen Teodorovici ��i cu noul ministru delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.
25.Castelele arogan��ei ��i mofturile democra��iei liberale române��ti În ianuarie 2017, Florin Iordache, ministru al justi��iei în guvernul Sorin Grindeanu, dup�� o ��edin���� de guvern ce se desf����urase târziu în sear��, anun��a aprobarea unei ordonan��e de urgen���� (nr.13) prin care un obiectiv mai vechi al domniei sale, acela de a readuce sub controlul partidului pe care îl reprezenta justi��ia din România, p��rea s�� devin�� realitate. Opinia public�� a în��eles în principiu miza ac��iunii pe care o clama Florin Iordache, ��i anume c�� Liviu Dragnea, ��eful Partidului Social Democrat, de guvern��mânt, pusese mâna pe ciocanul cel mare ��i se repezea cu el asupra sistemului de justi��ie, având ca ��int�� clar�� (re)instituirea controlului politic asupra justi��iei ��i curmarea campaniei anti-corup��ie care începuse s�� secere politicienii de la vârful puterii.
26.Anton Anton fa���� în fa���� cu iarna energetic�� Titlul articolului putea s�� fie la fel de bine ��i ”ALDE fa���� în fa���� cu iarna energetic��”, pentru c�� atât timp cât Ministerul Energiei va r��mâne în portofoliul acestui partid ce face parte din coali��ia de guvernare al��turi de PSD, modul în care va gestiona echilibrele în sistemul energetic pentru perioada octombrie 2018 – martie 2019, surmontând provoc��rile iernii f��r�� a le deconta în pre��ul facturilor energetice, r��mâne responsabilitatea ALDE ��i nu se va putea deroba de ea.
27.Guvernarea vrajbei noastre, în umbra fatidic�� a fostei Securit����i Guy Verhofstadt, liderul ALDE european, a tras propriile concluzii din discutiile cu C��lin Popescu T��riceanu, un mare sus��in��tor al statului paralel. Un adin concluziile sale suna a��a: chiar dac�� implicarea nedemocratic�� a serviciilor secrete în via��a public�� trebuie urgent l��murit�� ��i rezolvat��, aceasta nu înseamn�� c�� teoria statului paralel trebuie s�� constituie un temei pentru guvern s�� nu... ”urma��i pe deplin recomand��rile Comisiei de la Vene��ia ��i permite��i revizuirea sistematic�� a propunerilor dumneavoastr�� legislative, pentru ca lupta contra corup��iei s�� fie consolidat��, nu sl��bit��, iar independen��a instan��elor judec��tore��ti s�� fie garantat��, nu subminat��”
28.Brexit, în pa��i de dans Planul premierului May pentru un Brexit f��r�� asperit����i, cunoscut ��i sub numele de Planul pentru Brexit de la Chequers2, este un document în 12 puncte, pe care Theresa May ��i l-a asumat la începutul lunii iulie anul curent. Nu este o noutate faptul c��, de la publicarea documentului privind Planul Brexit de la Chequers premierul Theresa May s-a confruntat cu critici aspre în propriu partid (mini��trii Brexitului – David Davies ��i de externe – Boris Johnson au ��i demisionat de altfel din Cabinet)
29.Nevoia de progres ��i conservatorismul în politicile energetice: miza fals�� a restaura��iei Publicarea, de c��tre ministerul energiei, a proiectului Strategiei Energetice pentru intervalul 2018 – 2030 exact în aceast�� perioad�� plin�� pân�� la satura��ie de politicianism ieftin ��i de etalarea celor mai detestabile trucuri de marketing politic mai c�� a trecut neobservat��. Mare lucru, înc�� o strategie, înc�� o colec��ie de declara��ii f��r�� nicio leg��tur�� cu realitate; mai are rost s�� ne pierdem vremea?!
30.Nevoia de progres ��i conservatorismul în politicile energetice: viziunea ��i obiectivele noii strategii energetice Ministrul energiei a reu��it s�� se ��in�� de cuvânt ��i s�� ajung��, împreun�� cu echipa din ministerul pe care îl conduce, la un document final al proiectului Strategiei Energetice 2018 – 2030 ��i în perspectiva anilor 2050, pe care l-a postat pentru consultare public�� pe site-ul de internet al Ministerului Energiei. Enun��ul celor opt obiective strategice nu las�� nicio îndoial�� asupra faptului c�� noul document strategic nu aduce nimic nou fa���� de strategia 2007 – 2020, de��i contextul c��ruia ar trebui s�� i se adreseze este mult schimbat...

1 2 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by