Articole scrise de Cristian Dogaru


1 - 30 din 159 rezultate
1.BNR si avocatii sai din oficiu Asaltul francului asupra bietului leu surprins cu pantalonii in vine de abandonarea bornei de 1,2 franci/euro de catre SNB a adus multa emotie printre debitori, un soi de “Darius, fa-te ca lucrezi” de la Premier la Minstrul de Finante si multa, multa cerneala prin media. Daca pana acum BNR avea pentru iesirile din presa o singura voce-bunicul Vasilescu (prezent in emisiuni la radio si televiziune, prin editoriale laborioase dar cam seci ma rog, mult prea prolific pentru a nu fi banuit ca exploateaza un efort editorial colectiv-vezi cei cativa ziaristi care vegeteaza prin departamentul de comunicare al BNR) , acum cu lucrurile ceva mai precipitate, cu critici deschise din partea ZF-ului, am avut in sfarsit un cor al vanatorilor…de contestatari, cu ceva implanturi pentru eficienta.
2.De ce bat clopotele (valutare) Mitica? Plus: un’ te duci tu leule (dupa Referendum)? ​Perceptia publicului in ultima luna a fost ca turbulentele din politica au prabusit leul. Vestea proasta este insa ca moneda nationala doar a accelerat un pic in picajul in care oricum intrase in acest an. Cifrele: in 2012 euro contabilizeaza o crestere de 6,7% fata de bietul Ron, coroana ceheasca a saltat cu 8,7%, zlotul polonez ne-a dat cu tifla si a crescut cu 15,3% iar amaratul de forint (parca ungurii sunt/erau oaia neagra a Europei, nu?) a crescut cu peste 20%! Cat a contat deprecierea indusa de politicieni in iulie? Din nou, cifrele: pana pe 3 iulie, cand a cam inceput nebunia in Romania leul pierduse deja aproape 3% fata de euro dar nu mai putin de 7,7% fata de coroana din Cehia, 9,5% fata de zlot si 15,5% fata de forint.
3.Au pornit motoarele inflatiei sau se aud doar trompetele speculatiilor pe curs? De ce nu intervine insa BNR impotriva speculatorilor ca in 2008? Am vazut leul stabil in oceanul turbulentelor financiare si in 2009, cand se vorbea tot mai mult de falimentul generalizat al bancilor...cu ce e mai breaz referendumul din 2012 de genereaza deprecierea accelerata a monedei nationale? Sau poate vorbim de o schimbare a filozofiei Guvernului, de la austeritate la stimulare avand ca rezultat ceva inflatie in locul deflatiei naturale care apare in momentul spargerii unor bule? Cititi mai jos care scenariu pare mai probabil si cand vor apare primele semnale care sa confirme una dintre cele doua “variante de lucru”.
4.Cat costa analistii Erste in uncii de aur? Surpriza, s-au ieftinit mult in ultima vreme... Dintr-un raport Erste Bank citat de Ziarul Financiar aflam ca puterea de cumparare a aurului calculata in bere se afla pe culmi. 136 litri/uncia la festivalul Oktoberfest din Munchen, mult peste media ultimelor decenii de 87 litri si are-nici o supriza pentru cine urmareste rapoartele Erste-perspective bune de crestere in continuare. Inca un exemplu care arata ca nu conteaza cine analizeaza , conteaza unde pui baza (in urma cu mai bine de 10 ani, cand uncia era doar 300 dolari, pretul aurului coborase insa mult sub valorile multi-anuale exprimat..hac!.. in bere). Cititi mai jos cum, la nevoie, aurul capata o proprietate interesanta: nu doar creste raportat la orice altceva ci isi si conserva valoarea, si asta inca din vremea lui Nabucodonosor..
5.De ce veritabilul “guru financiar” e sublim dar cam lipseste cu desavarsire “Analistul X, care a prezis …, este de parere ca...”, “reputatul economist Y, supranumit....., printre putinii care a avertizat ca…., vede un pret de…”. Va suna cunoscut promovarea predictiilor cu ...“pedigree”? Prognozele reusite din trecut par sa garanteze in ochiii media succesul celor din prezent. Dar daca nu e asa? De fapt, o previziune utilizeaza fotografia la minut a experientei si gradului de informare a autorului. Cum suma experientelor analistului nu e niciodata limitata ci urmeaza sa tot fie intregita intr-o viata iar nivelul de informare asupra unui fenomen e rareori maximal, cam oricine e supus erorii, indiferent de previziunile sale anterioare reusite. Asta pentru ca la situatii diferite, “armamentul” analistului (gradul de informare si corespondenta cu situatii similare traite de acesta) poate varia substantial.
6.​Cum se coteaza instabilitatea politica pe pietele de capital Desi suna cinic, drepturile omului si statul de drept au un rol secundar in fata raportului pret/profit si a ratelor previzionate de crestere (vezi China). Scaderea performantelor companiilor listate si amenintarile de inflatie pot reduce insa cotatiile bursiere si valutare pe temen mediu. Ca sa revenim la oile noastre din Parlament, cum se va reflecta razboiul civil dintre Putere si Opozitie/Presedinte in preturile activelor romanesti?
7.Mentalitatea “jucatorului”. Patru moduri in care ni se obtureaza perspectiva asupra investitiilor Psihologii ne arata ca e mai greu de suportat perspectiva unei actiuni paguboase decat cea a unei expectative neinspirate (de exemplu, te temi mai mult sa investesti la bursa pentru ca poti pierde bani decat sa afli ca peste un anumit interval castigai semnificativ daca ai fi facut-o). Cum se face insa de cadem invariabil prada iluziilor colective si participam entuziasti la tot felul de bule speculative in derulare?
8.De ce “marile oportunitati” sunt de regula deghizate in “pariuri riscante”. Variatiuni pe tema “vai, ce prost am fost!” “Cum de am ratat terenul ala cu 20 de euro/mp in 2004?”, “de ce n-am luat actiuni pe minimele din 2009?”, “de ce n-am acceptat postul ala extraordinar cand mi s-a oferit”? Avem cu totii astfel de refrene in minte. Mari ocazii care n-au fost speculate la timp, trenuri pierdute care ne-ar fi dus departe, daca.... Detaliul pe care il scapam din vedere este ca deseori marile oportunitati presupun, cel putin aparent, un pariu riscant. Terenul ce pare ocazia vietii era insa intr-o zona fara utilitati si avea niste probleme juridice (rezolvabile), actiunile  in 2009 prezentau riscul “colateral” al unui blocaj interbancar, postul de vis pe care l-ai refuzat venea intial cu un salariu mic si ore suplimentare, etc.
9.Este molipsitoare insolventa in ograda companiilor de stat? Tuseste Oltchim dupa gripa Hidroelectrica? Cu datorii totale de 500 milioane euro, capital propriu negativ (-900 milioane lei) si o privatizare ce bate etern pasul pe loc, Oltchim parea un candidat mai bun pentru insolventa decat Hidroelectrica, desi mizele sunt diferite ca ordin de marime (eliminarea capuselor baietilor destepti vs o eventuala reducere a fortei de munca supradimensionate si renuntarea la “mecenatul” din handbal). Poate si din acest motiv actiunile OLT au scazut puternic la bursa dupa insolventa Hidroelectrica (vezi si referirea premierului la Oltchim si Hidroelectrica ca “bombe economice mostenite”). Cresterea costurilor de finantare pentru companiile downgradate dar si pentru...Guvern, slabirea sectorului bancar si de aici perspectiva unor ratinguri reduse pentru companiile de stat sunt insa argumente puternice pentru ca autoritatile sa renunte la alte senzatii tari.
10.Carti si vanitati. Cum se calculeaza dividendele unei investitii in propria biblioteca? Cu 3 ani si ceva in urma am schimbat resedinta. Inevitabil, a aparut treptat si o mica biblioteca in noua locuinta. La un “recensamant “ superficial, cam 250 de titluri noi achizitionate intre timp. Aproximand la 20 lei pretul mediu per carte, ar rezulta ca am cheltuit cam 5000 lei in 3 ani pentru lectura. E mult, e putin? E putin daca ma raportez la bugetul fumatorului mediu (cam 300 lei/luna, mai bine de 10.000 lei in 3 ani deci, vezi aici). Oi fi insa de 5.000 de lei mai destept, mai cultivat? Greu de spus dar ce ma frapeaza este ca despre multe carti peste care am trecut cu privirea in momentul inventarului nu puteam spune decat “interesanta” ori “insipida”. Retinusem doar impresia dupa lectura, nu si idei pe care sa le pot reproduce.
11.Cum se pregateste o listare la BVB: S&P ameninta Transgaz cu retrogradarea (“cu mai mult de-o treapta”) in preajma lansarii ofertei publice Agentia de rating a strans motive vechi pana a ajuns la o retrogradare noua a TGN. Motivele? Incertitudinile din politica de reglementare (Transgaz trebuia sa primeasca de anul trecut o majorare de tarif dar nu se stie cand se va produce asta) si... politica prea generoasa de dividende impusa de stat (tot din 2011, dar pentru toate companiile de stat, care nu sunt insa retrogradate in bloc de S&P ci numai TGN), desi tot agentia recunoaste ca gradul de indatorare al companiei a scazut si va continua sa scada (deci, unde e problema?). Acum, cu perspectiva negativa de rating si cu un SPO gata sa demareze, doar nu va asteptati ca Guvernul sa tina prea mult la pretul din oferta, nu?
12.De ce bursa a ajuns o gluma proasta in Romania si ce se (mai) poate face Sa fim onesti, n-avem bursa pentru ca nici economie nu prea mai avem (dinozaurii lui Ceausescu sunt fier vechi, acum consumam preponderent din import) iar putinul care a ramas e interesat in mica masura de transparenta si evaluarile bursei (va imaginati abonatii pe viata la contractele cu statul trepindand la ideea listarii?). In plus, nici spiritul antreprenorial nu ne da afara din casa iar amintirea unor scheme Ponzi vechi (“multiplicam banii de 8 ori” sau “dormi linistit”), spargerea bulelor noi (“BET-FI 100.000), deciziile de management neinspirate (singura campanie de promovare a bursei a fost lansata cu surle si trambite in... 2008) si comisioanele umflate ale brokerilor au sufocat in scutece bruma de retail din piata de capital. Se mai poate face ceva cu BVB sau emigram la Varsovia impreuna cu Frankie Templeton si FP-ul?
13.Ce se intampla cu deponentii si debitorii bancilor grecesti din Romania in cazul ”Grexitului”? Teoretic, lucrurile sunt simple si linistitoare. Banca-punte, institutie creata de BNR, se suprapune coregrafic peste bancile cu probleme, le intra in casa (va opera din aceleasi sedii) si deruleaza aceleasi operatiuni putand sa transfere o parte dintre depozitele clientilor la alte institutii “sigure”sau sa se imprumute de la Ministerul Finantelor la nevoie (cereri precipitate de retragere). Practic,azi la ghiseu te conversezi cu Ionescu, Popescu, Georgescu de la Piraeus, Alpha, Bancpost, etc, maine te trezesti ca iti zambesc linistitor Georgescu, Popescu, Ionescu de la banca punte. Chiar asa de simplu sa fie?
14.​Cum se va sfarsi criza euro si care este momentul optim pentru a cumpara actiuni, valute “abandonate” si alte acareturi Aparitia euro-obligatiunilor poate stinge criza zonei euro, in momentul in care contribuabilii din flancul nordic vor fi destul de speriati pentru a le accepta costurile (asta dupa iesirea Greciei si amenintarea ca Spania, Italia, Portugalia o vor urma). Si ce motivatie mai buna decat un sistem bancar in pragul falimentului, retrageri precipitate ale deponentilor, dobanzi uriase la bondurile porcusorilor, burse in picaj, haos, prefigurarea unui somaj exploziv? Exista si o parte buna: se vor intoarce promotiile la burse pentru cei cu cash la dispozitie si nervii tari.
15.Ce pleasca vor primi grecii pentru a vota “cum trebuie” in iunie? Deja apar declaratii (“vom face totul”) la cel mai inalt nivel in directia mentinerii Greciei cu “orice pret” in uniunea monetara. Semn ca pomenile electorale vor curge inainte de noua runda de alegeri si nu din partea “iresponsabililor” care au guvernat pana acum tara ci din partea euro-responsabililor cu austeritatea grecilor. Gasiti mai jos o lista de posibile masuri populisto-europene pentru reambalarea “salvarii” euro.
16.​Dormi linistit, actiunile SIF se ajusteaza doar cu valoarea dividendului... Tu-tu-tuuu, actionari SIF 3, poate renuntati la actiuni inainte de o pierdere semnificativ mai mare decat valoarea dividendului! Cazul Moldova: dividend de 0,22 lei (brut), scadere a valorii actiunilor de la 1,325 lei la 1,142 in prima zi ex-dividend (25 aprilie). Aparent, o ajustare fericita, sub valoarea bruta a dividendului (0,22 lei). Cat e acum actiunea SIF 2? 1 leu, scaderea in intervalul 25 aprilie-15 mai fiind egala cu cea din prima zi de cand actiunile n-au mai fost purtatoare de dividende. De ce se intampla asta?
17.Grecia: mare drama, mica drahma. Cel mai pesimist scenariu: eurozone, piete financiare, leu Grecia a luat-o pe drumul alegerilor anticipate. Cele mai mari sanse pentru a configura o noua majoritate le au partidele anti-austeritate si pana la urma anti-UE. Criza supraindatorarii tarii isi gaseste una dintre cele doua rezolvari posibile: cu falimentul refuzat Grecia se pregateste sa-si falimenteze moneda revenind la o ‘ultraperformanta” drahma si, previzibil, la inflatie. Care vor fi efectele pe pietele financiare si nu numai?, se intreaba Cristian Dogaru pe blogul lui.
18.Austeritate vs. stimulare: intre falimentul debitorului si falimentul economiilor personale O criza a supraindatorarii se rezolva fie distrugand datoria (falimentul debitorului/creditorului) fie distrugand valoarea banilor (inflatie). Prin sirul de constrangeri cu care este asociata, austeritatea mareste numarul falimentelor in randul debitorilor (venituri mai mici la datorii la fel de mari). Politicile de stimulare aducand mai multi bani in economie diminueaza puterea de cumparare a banilor economisiti (dobanzile mai mari sunt un lux pe care bancile centrale nu si-l mai asuma in actuala situatie a datoriilor publice). Cum e mai bine?
19.Este politica sau economica deprecierea leului? Va sfatuiam cu ceva vreme aici sa nu asteptati pana la finalul anului pentru a schimba o parte din leii din dotare in valuta in ideea diversificarii economiilor. Argumentele mele vizau varful de plati in contul datoriei externe din 2013-2014 si excesele normale intr-un an electoral ce urmau sa fie decontate in 2013. Ei bine, iata ca avem deja un puseu de depreciere pe fondul instabilitatii politice de data recenta dar si a schimbarii vitezei cu care se vor materializa ceva promisiuni electorale (reintregirea salariilor si pensiilor) si, posibil, a sursei din care urmeaza sa se faca asta (cresterea deficitului bugetar spre 3% din PIB, folosirea partiala a “bufferului” de 6,7 miliarde euro de la Finante). Ce urmeaza?
20.Putem avea si hiperinflatie si hiperdatorie suverana? Teama de inflatie ar trebui privita in contextul supraindatorarii: este posibila cresterea dobanzilor in conditiile in care serviciul datoriei publice risca sa devina nesustenabil? Depinde. Poate, cu riscul ca Bancile Centrale sa isi piarda si bruma de credibilitate ce le-a mai ramas (dobanzi de politica monetara tinute fortat jos, banci imprumutate la greu pentru a finanta mai departe state, deponenti din ce in ce mai nemultumiti si schimbarea sloganului-“luptam impotriva inflatiei, altceva nu ne intereseaza” in “suntem o anexa a politicii Guvernului, nimic altceva”). Mai degraba nu, in conditiile in care in actionariatul Bancilor Centrale privatii au un cuvant greu de spus (vezi Fed, Banca Elvetiei, etc) iar riscul ca pierderile cumulate sa le ramana in brate li se pare inacceptabil.
21.Cand va fi cel mai bun moment pentru parasirea leului? Cu 10 miliarde de euro datorie publica externa de rambursat intre 2013-2014, cu dobanzi in scadere pentru leu pentru a face fata serviciului datoriei interne, moneda nationala nu mai pare pariul recomandat alta data. In plus, aniii post-electorali nu sunt de bun augur pentru curs. Cand ar fi momentul optim pentru a ne diversifica economiile incluzand ceva valuta? Din punctul meu de vedere intre cele doua runde de alegeri, in lunile de vara. Iata de ce.
22.SPO Transelectrica la final: suprasubscriere moderata, succes de public. De ce-au fost “habotnici” marii investitori? Cu un plus de transparenta fata de ofertele anterioare (vizualizarea in timp “aproape” real a subscrierilor pe site-ul bursei a facut ca micii investitori sa se calce efectiv pe bataturi, unii supralicitand peste pretul pe care si-l propusesera intial), antrenand intreaga comunitate a intermediarilor, intr-un context fericit de piata (bursele externe s-au descurcat bine in 2012), oferta secundara a Transelectrica s-a incheiat cu succes: 153% grad de subscriere (139% pe transa mare, 277% pe cea mica). Dincolo de asta, sare in ochi “fixismul” marilor investitori: multi au incremenit cu ofertele la 14,9 lei, refuzand sa le actualize pe ultima suta de metri de parca la SPO Transleectrica, ca si la jocurile olimpice, cel mai important era sa...participi. Dezinteres sau cotizatii la capitolul... imagine?
23.​Update oferta Transelectrica. O speculatie usoara, de primavara Pe termen lung, investitia in Transelectrica vine cu o multime de riscuri la pachet (datorii mari ale companiei, investitii restante, riscul unei majorari de capital care sa dilueze minoritarii, etc). Pe termen scurt insa-cateva luni-cine cumpara in oferta aproape de 15 lei/actiune are ocazia sa vanda la 17-18 lei (cu profit de 15-20% deci) pe fondul unor rezultate previzibil bune dupa primul trimestru (in traditia companiei ultimele trimestre sunt insa cu pierderi) si argumentului intens fluturat “actiunile TEL n-au crescut odata cu bursa in 2012 pentru ca investitorii asteptau oferta statului cu discount”. Una peste alta, o combinatie risc/profit potential ce pare atractiva pentru speculatori. Vedeti mai jos pe ce interval de pret s-a grupat grosul subscrierilor pana acum.
24.Oferta Transelectrica, pro si contra subscriere (mai mult contra) Investitorii au de miercuri ocazia sa cumpere actiuni din pachetul de 15% din Transelectrica scos de autoritati la vanzare. Vor exista doua paliere de pret pentru subscrieri (minim-14,9 lei si maxim-19,2 lei) si doua transe de alocare (investitori de retail si mari investitori-subscrieri peste 500.000 lei). Merita? Pozitia de monopol a societatii e cotrabalansata de datoriile mari, investitiile restante, perspectiva liberalizarii preturilor la energie (preturi mai mari=consum mai mic, in plus ANRE poate fi mai putin generoasa cu Transelectrica in perioada urmatoare pentru a se evita transferarea asupra consumatorilor a costurilor suplimentare de transport).
25.Recesiune in an electoral? Doua trimestre consecutive de scadere a PIB, avand ca efect...cresterea veniturilor populatiei De la “crestem salariile doar daca economia ne permite” in ianuarie la “vom creste salariile; economia permite orice” in martie, n-a fost decat un pas. Motivatia juriului: nu avem de-a face cu mita electorala, nuuuu, e doar o impulsionare binevenita a economiei prin stimularea consumului. Ce se trece sub tacere e ca in criza, psihologia consumatorilor e diferita iar cresterile de venituri nu stimuleaza economia ci..economisirea.
26.UPDATE Esti tinichigiu, strungar sau poate coafeza? E timpul sa investesti in arta! Ati vazut reclamele simpatice de la TV in care depozitele bancare, investitia la bursa ori plasamentul retrograd in aur sunt umilite de investitiile de viitor din arta? Nici nu e de mirare de vreme ce indicele lansat de casa de licitatii Artmark (Art Consacrat) in ianuarie 2010 aproape si-a triplat valoarea. Nu stiu altii cum sunt, dar eu in fata unor astfel de procente simt furnicaturi placute in portofel. Pai in ritmul asta, daca dorm linistit 10 ani cu tablourile sub cap poate imi iau si insula, cu vedere la blonde topless, nu? Singura problema pare a fi insa metodologia de calcul: cei 100 de pictori romani inclusi in indice au ponderi egale, fie ca se numesc Grigorescu sau Luchian, fie Strambulescu sau Miracovici. E ca si cum in indicicele BET-C, Petrom si BRD ar cantari la fel de mult ca Romcarbon Buzau ori Concefa Sibiu.Vezi in text si pozitia Artmark
27.Thriller la bursa: “Lichidati Fondul Proprietatea”. In rol principal: “Frankie” Terminator Templeton. Regia: baietii destepti cu drag de “nelistatele” FP Cel mai mare actionar al Fondului Proprietatea (fondul de hedging Elliott) vrea sa transforme administratorul Templeton in... Lichidator tentandu-l cu un comision suplimentar de “succes”. Motivatia juriului american: vanzand din active si distribuind actionarilor dividende din banii incasati se reduce discontul la care se tranzactioneaza actiunile. Cititi mai jos de ce rationamentul respectiv este subtire si in folosul cui se pregateste de fapt lichidarea feliilor grase din FP, scrie Cristian Dogaru pe blogul sau
28.Mecanismul european de stabilitate fiscala va fi sublim dupa restructurarea datoriilor suverane Aplicat in state supraindatorate Tratatul vrea sa bata in cuie principiile austeritatii si “responsabilitatii” adormind nelinistile creditorilor privati (statele nu vor face noi excese ci se vor preocupa de plata disciplinata a celor vechi). Romania se grabeste sa-l semneze precum ruda saraca ce spera sa prinda un loc la masa bogatilor intr-un local select, fara sa stie insa ca va trebui sa-si aduca mancarea de acasa in perioada urmatoare, scrie Cristian Dogaru pe blogul lui
29.Mama Omida macroeconomista de la Cotroceni Iata ca ultimul trimestru din 2011 a fost in oglinda cu “omologul” sau din 2010. Scaderea PIB fata de trimestrul anterior (0,2%) dar crestere fata de corespondentul sau din 2010 (aproximativ 2%) si per total in 2011 (+2,5%) vs. crestere timida fata de trimestrul anterior (0,1%) dar scadere atat fata de trimestrul corespondent din 2009 (0,5%) si per total in 2010 (-1,2%). Economia incetineste acum, atunci dadea semne de revenire. Ce au totusi in comun cele doua raportari? Ambele au fost anticipate corect de la Cotroceni! Cum de se poate asa ceva?, scrie Cristian Dogaru pe blogul lui.
30.Rezultate Transgaz si Traselectrica. Cat de atractive mai sunt ofertele publice de vanzare de actiuni? Cele doua companii si-au anuntat azi rezultatele preliminate pe 2011. Comunicatele au fost asteptate cu interes de investitori prin prisma ofertelor publice de vanzare a unor pachete minoritare pe care statul le pregateste in perioada urmatoare. Ce dividende s-ar putea primi in acest an pentru actiunile TGN si TEL si cat “merita” actiunile din perspectiva subscrierii?, se intreaba Cristian Dogaru pe blogul lui.

1 2 3 4 5 6 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version