Articole scrise de Cristian Bichi


1 - 8 din 8 rezultate
1.Revolut Bank nu are nevoie de autorizație de la BNR. E suficientă cea de la Banca Centrală Europeană și notificarea Băncii Lituaniei În ultima perioadă, în presa română a circulat știrea că Revolut Bank UAB a primit licența bancară de funcționare în România. Informația este eronată, întrucât, conform reglementărilor europene, instituția de credit din Lituania poate funcționa pe teritoriul țării noastre în liberă prestare de servicii doar pe baza autorizației (licenței) ce i-a fost eliberată de Banca Centrală Europeană și a notificării autorității de supraveghere din țara de origine. Să explicăm, pe exemplul Revolut Bank UAB, cum funcționează activitatea bancară transfrontieră în Uniunea Europeană. Și câteva cuvinte despre cine garantează depozitele acestei instituții de credit.
2.Cristian Bichi: ​Experiența britanică privind dobânzile excesive: Învățăminte pentru România În anul 2015, în Marea Britanie a fost introdus un plafon asupra dobânzilor la creditele cu cost ridicat ce sunt acordate pe termen scurt. Măsura a privit doar un segment relativ marginal al pieței creditului, ea fiind luată cu respectarea următoarelor principii: prudență în reglementare, studii de impact cuprinzătoare și verificări periodice privind eficiența soluțiilor adoptate, principii ce nu strică a fi aplicate și în România. În esență, plafonarea dobânzilor de către autoritățile britanice rămâne mai curând o excepție decât o regulă.
3.Legea privind dobânzile excesive: se întrevăd deja efecte perverse? În martie 2019, Curtea Constituțională a României constata că o lege ce urmărea limitarea dobânzilor în sectorul financiar este neconstituțională, în principal datorită faptului că nu a fost realizată motivarea și fundamentarea economică, socială și juridică a soluțiilor adoptate, legea însăși fiind considerată neclară, scrie Cristian Bichi, consilier al Guvernatorului BNR. Un verdict al acestui for privind o lege similară, ce urmărește protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, urmează a fi pronunțat în următoarele zile.
4.Coronavirusul și moratoriile bancare din unele țări europene În contextul crizei generate de răspândirea noului coronavirus, țările europene au adoptat măsuri urgente extraordinare pentru a face față impactului economic și social al COVID-19. Articolul de față prezintă, pe scurt, prevederile legislative din Spania, Franța, Italia și Portugalia privind sprijinul de lichiditate pentru întreprinderi și moratoriile referitoare la rambursarea creditelor bancare.
5.Expunerea de motive a proiectului legii anticămătarie: Înșirând cuvinte goale ce din coadă au să sune Motto: Niciodată un artist nu a interpretat natura atât de liber cum un avocat interpretează adevărul (J Giradoux). În toamna anului trecut, analizam într-un articol expunerea de motive a propunerii legislative privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, identificând și demontând un lung șir de afirmații contrare realității. Speram ca efortul respectiv să ducă la corecții binemeritate, dar nimic nu s-a întâmplat! Articolul de față revine cu argumente suplimentare, într-o nouă încercare de a determina repunerea adevărului în dreptul său. Restricțiile de spațiu, ne impun doar tratatea unei singure idei false, și anume aceea că băncile creează fără limite bani.
6.Pachetul de legi anticămătărie: Uuups, sucursalele instituțiilor de credit străine din UE au rămas pe afară! Un pachet de legi anticămătărie a fost transmis Camerei Deputaților pentru dezbatere. Trei dintre cele patru proiecte de lege din pachet păcătuiesc însă prin definirea defectuoasă a noțiunii de creditor financiar, ceea ce duce la neincluderea în sfera lor viitoare de aplicabilitate a sucursalelor băncilor străine din UE ce operează pe teritoriul României. Și uite așa, dintr-o greșeală ce relevă o slabă cunoaștere a legislației bancare europene și naționale, se poate ajunge, în absența corecțiilor, la discriminarea instituțiilor de credit persoane juridice române, unele dintre ele cu capital majoritar românesc, prin crearea de condiții competitive inegale.
7.Impozitarea specială a sectorului financiar în Uniunea Europeană Recenta decizie a guvernului român de a introduce o taxă pe activele instituțiilor bancare a declanșat o amplă dezbatere publică, în cadrul căreia, pentru susținerea anumitor puncte de vedere, se recurge adesea la comparații internaționale. Din păcate, comparațiile respective sunt în multe cazuri incorecte, iar aceasta se datorează unei documentări deficitare sau unor încercări de dezinformare. De aceea, voi prezenta în continuare, sumar, experiența altor țări din UE în domeniul impozitării speciale a sectorului financiar, din dorința de a pune suprataxa din România în context european.
8.Ce sunt de fapt împrumuturile în aur ? ​De regulă, băncile centrale dețin aur în cadrul rezervelor lor internaționale. Aurul ca activ are câteva dezavantaje: presupune costuri de stocare, este greu de transportat și dacă este păstrat în tezaurul propriu nu generează dobândă. Pe plan mondial, piața aurului, ce cuprindea în anii ‘70 doar tranzacții la vedere cu metal fizic, s-a transformat treptat într-o piață matură și complexă, cuprinzând inclusiv instrumente financiare derivate. În acest context, băncile centrale ce doresc și consideră că este fezabil să obțină venituri aferente deținerilor lor oficiale de aur împrumută aur sub formă de depozite la termen (“gold leasing”,  care azi pot ajunge și la cinci sau zece ani) unor bănci specializate, obținând dobândă la acestea.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by