Articole scrise de Cristi Danilet


1 - 30 din 58 rezultate
1.Coruptia este „un act de cultura”….pe care eu nu il gust Presa de ieri titreaz��: În România nu exist�� corup��ie. ��paga este doar „o manier�� diferit�� cultural de a mul��umi cuiva”, le-a spus premierul Viorica D��ncil�� colegilor europarlamentari din grupul socialist.Doamna D��ncil�� are o duzin�� de ani de experien���� în fa��a mea. Ea face parte din genera��ia n��scut��, crescut�� ��i educat�� în timpul „culturii” comuniste. Genera��ia care î��i rezolva totul pe baz�� de pile, cuno��tin��e ��i rela��ii. Care nu are cum s�� fac�� distinc��ia între „customary” ��i „nelegal” atunci când este vorba de pl��tirea ��i r��spl��tirea unor servicii.
2.Pe intelesul tuturor: OUG 92 de modificare a legilor justitiei În primul rând c�� OUG nu a avut la baz�� un studiu de impact pentru a vedea câ��i procurori sunt în aceast�� situa��ie. Se vorbe��te c�� ar fi vorba de 40-50 de procurori, ceea ce înseamn�� o treime din procurorii DNA. R��mâne în discu��ie dac�� perioada de la INM este inclus�� în vechime: vechea legea spune c�� da, noua lege c�� de acum încolo, ba. Numai CSM poate spune acest lucru. Toate actele îndeplinite în cauzele penale de c��tre procurori, pân�� miercuri inclusiv, r��mân valabile. Dar de joi încolo trebuie efectuate doar de procurorii care îndeplinesc condi��iile din noile reglement��ri.
3.Un referendum inutil: am invins, dar nu am câ��tigat. La cap��tul unei campanii care a durat, de facto, trei ani, s-a terminat referendumul care va r��mâne în istorie drept „referendumul pentru familia tradi��ional��”. ��i totu��i, cineva a încercat s�� încurce în mod voit referendumurile pentru a ob��ine voturi: acesta nu a fost un referendum pentru a aproba sau nu c��s��toriile între gay, de��i toat�� campania a fost numai despre asta. Pentru ce a fost? ��i acum îmi este neclar.
4.Pe ��leau, despre referendum. Ultima parte: „Morala a murit, Tr��iasc�� Legea!” În 2011 a ap��rut Codul Civil care, la art. 485, men��ioneaz��: „Copilul datoreaz�� respect p��rin��ilor s��i indiferent de vârsta sa”. M-am întrebat atunci de ce o regul�� moral�� atât de fireasc�� (din moment ce o persoan�� datoreaz�� respect oric��rei alte persoane, cu atât mai mult un copil trebuie s�� î��i respecte p��rintele), regul�� care este ��i porunc�� dumnezeiasc�� (a cincea din cele zece men��ionate în Vechiul Testament), trebuia legiferat��. De ce educa��ia de acas��, de la ��coal��, de la biseric��, din societate, autoeduca��ia nu sunt de ajuns?
5.Pe ��leau, despre referendum. Partea a II-a: Referendum pentru o „precizare” Referendumul din 7 octombrie î��i propune nu s�� salveze omenirea, nu s�� înt��reasc�� familia, nu s�� dispar�� homosexualii, nu s�� împiedice adop��ia copiilor de ei. Ar trebui mult mai multe acte normative de modificat pentru toate astea. Nu. Referendumul î��i propune s�� defineasc�� un cuvânt: „so��i”. A��adar, nu e vorba despre drepturile omului, nici de familie sau de procreare, nu e vorba de Big Bang, nici m��car de cre��tinism sau de iubirea dintre indivizi. Toat�� dezbaterea de pe bloguri, din biserici, din Parlament, de pe Facebook, din conferin��e ��i de la televizor a fost despre orice altceva decât e vorba la acest referendum.
6.Pe în��elesul tuturor: Decizia CCR cu privire la revocarea înal��ilor procurori CCR a pronun��at ast��zi o decizie extrem de important�� prin care este interpretat�� Constitu��ia în leg��tur�� cu puterile ministrului asupra procurorilor. ��inând cont ��i de o alt�� decizie de acum dou�� luni a CCR, pot spune c�� ministrul justi��iei a devenit ��eful procurorilor, un lucru la care se renun��ate în anul 2004.
7.Despre puterea politicului asupra carierei magistratilor: intre legalitate si abuz. Studiu de caz: revocarea Codrutei Kovesi de catre Tudorel Toader Dac�� CCR nu îi va da dreptate ministrului Toader, înseamn�� c�� propunerea de revocare a procurorului-��ef Kovesi s-a f��cut pe alte motive decât cele legale. Dup�� ce ministrul a fost aten��ionat anul trecut de CSM c�� a înc��lcat independen��a justi��iei doar prin simplele sale afirma��ii în cazul penal „Belina” aflat în desf����urare, dup�� ce ministrul a pierdut la CCR o sesizare pentru un conflict de natur�� constitu��ional�� în acela��i caz Belina, dup�� ce CSM a dat aviz negativ propunerii de revocare a lui Kovesi din func��ie, este evident c�� o nou�� decizie negativ�� din partea CCR în cazul Kovesi ar înseamna c�� ministrul a abuzat de puterea sa încercând s�� demit�� un înalt procuror.
8.Opinie privind raportul Ministerului Justitiei de revocare a sefului DNA Membrii asociatiei VeDemJust au decis sa depuna la CSM un document de prezentare a opiniei lor cu privire la raportul intocmit de ministrul justitiei, prezentat pe 22 februarie si dat publicitatii a doua zi. Raportul este intocmit in mod defectuos, continand erori de logica, de analizare si greseli de fond ce altereaza astfel temeinicia propunerii de revocare a Procurorului-sef al DNA.
9.Adevarata stire de azi: opt membri CSM au votat pentru subordonarea justitiei Azi CSM a respins propunerile ministrului justi��iei de a modifica legile justi��iei. Votul a fost secret ��i s-a luat cu o majoritate de 10 la 8. Ministrul justi��iei a lipsit la dezbateri. Ceea ce înseamn�� c�� opt oameni din organismul chemat s�� apere independen��a justi��iei au votat pentru proiectul ministrului.
10.Familia pe intelesul tuturor - Partea a cincea: Familia reflectata in instrumentele privind drepturile omului Familia si casatoria in instrumentele internationale: In materia drepturilor omului, Romania este semnatara a mai multor instrumente internationale care sunt obligatorii, intocmai ca o lege interna. Atunci cand reglementeaza casatorie si familia fac referire la barbat si femeie Declaratia Universala a Drepturilor Omului (1948, in art. 16), Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice (1976, in art. 23) si Conventia Europeana a Drepturilor Omului (1950, in art. 12); nu fac referire la sexul partenerilor Carta Sociala Europeana revizuita (1965, in art. 16) si Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene (2009, in art. 9).
11.Familia pe intelesul tuturor - Partea a patra: Parintii nu au drept de viata si de moarte asupra copiilor Ieri o mama s-a sinucis impreuna cu cei trei copii ai ei. Rectific: O MAMA SI-A UCIS COPIII, APOI S-A SINUCIS. Impartasesc viziunea lui Hegel cum ca omul nu este proprietar al vietii sale, deci nu poate renunta cand vrea la ea (Hegel, "Principiile filosofiei dreptului", 1820, para. 70, adaos; pentru o viziune opusa - dar vizand doar eutanasia in caz de boala grava - a se vedea Curtea Suprema a SUA, cauza Cruzan v. Missouri, 497 U.S. 261). Proprietatea poate viza numai lucruri exterioare omului, pe care acesta ��i le apropriaz��.
12.Familia pe în��elesul tuturor - Partea a doua: Morala ca argumente împotriva formelor "netradi��ionale" de familie Tr��im într-o societate civilizat��, în care coeziunea dintre cet����eni este dat�� de garantarea ��i respectarea drepturile omului. Iar respectarea drepturilor fundamentale ale omului este o îndatorire pentru cet����eni ��i o obliga��ie pentru autorit����i. Iar asta nu e negociabil.
13.Pe intelesul tuturor: Decizia CCR privind condamnatul care nu poate fi ministru Azi a aparut motivarea deciziei CCR privind lecgea care interzice unei persoane sa fie ministru... Pastrarea interdictiei ca o persoana care a fost condamnata penal sa fie ministru este la latitudinea legiuitorului, fara a exista o obligatie in acest sens. Aici fac o observatie personala:  Legea 90/2001 interzice persoanei condamnate sa fie ministru (art 2), dupa cum prevede ca ministrul condamnat isi pierde mandatul (art. 8 alin. 2);
14.Familia pe intelesul tuturor - Partea intai: Reglementarea familiei in legislatia Romaniei Ce este "familia" si care e legatura cu institutia numita "casatorie"? De cate feluri este "familia"? Cine sunt "membrii familiei" si ce este "viata de familie"? De ce este necesara modificarea Constitutiei pentru a se (re)defini "familia"? Prilejuite de o procedura de modificare a Constitutiei, la aceste intrebari ar trebui sa raspunda si juristii, pentru ca populatia sa fie informata in mod corect.
15.Pe intelesul tuturor: gratierea din Parlament Definitie: Gratierea este o iertare a condamnatului pentru a mai efectua pedeapsa la care l-a obligat judecatorul prin hotarare definitiva. Actele de gratiere sunt, de regula, individuale, si se dau de Presedintele tarii prin decret, oricand si pentru orice motiv considerat de el ca fiind potrivit. Cam o data la 10 ani se da cate o gratiere colectiva. Potrivit Legii 546/2002, Parlamentul este cel care acorda gratierea colectiva, prin lege. In ultimii ani au fost respinse toate initiativele unor parlamentari in acest sens.
16.Separatia puterilor: raspunderea juridica pentru acte politice A��tept cu o ner��bdare ��i curiozitate profesional�� motivarea deciziei Cur��ii Constitu��ionale cu privire la conflictul juridic de natur�� constitu��ional�� dintre DNA ��i Guvern. Pân�� atunci, îmi permit câteva remarci: Separa��ia puterilor presupune independen��a institu��ional�� a celor trei puteri publice. Ea este menit�� s�� asigure libertatea decizional�� a membrilor Legislativului, Executivului ��i Judiciarului. Acest�� libertate presupune lipsa vreunui control al unei puteri asupra deciziilor concrete care intr�� în activitatea unei alte puteri.
17.Pe intelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul in serviciu Celebra, de acum, OUG 13/2017 ��i-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul c�� ar exista o decizie a Cur��ii Constitu��ionale (CCR) care impunea acest lucru. Dup�� ce s-a revenit asupra OUG 13, prin abrogarea ei la cinci zile dup�� publicare, au ap��rut unele opinii conform c��rora infrac��iunea de abuz în serviciu nu ar mai exista în Codul penal înc�� de la data apari��iei deciziei CCR, iar acest aspect se dorea – chipurile – a fi îndreptat tocmai prin ordonan��a respectiv��. Voi demonta aceast�� tez�� halucinant�� pentru un jurist, prezentând decizia CCR nr. 405/2016 care a generat atâtea discu��ii.
18.Scurt studiu despre efectele unei decizii CCR Voi explica pe scurt ce efecte are decizia Curtii Constitutionale (CCR) de astazi, prin care a spus ca nu exista un conflict intre Guvern si Parlament atunci cand primul adopta o Ordonanta de Urgenta (OUG) de dezincriminare a unor fapte penale care, potrivit Constitutiei, ar trebui sa revina numai in competenta celui de al doilea.SCENARIUL INTAI: se inregistreaza o plangere pentru comiterea unui viol, infractiune prevazuta in Codul penal; Guvernul decide intr-o noapte sa dezincrimineze violul,
19.Ordonanta de marti noapte, pe intelesul tuturor Modificarea C.pen. Prin OUG se aduc mai multe modific��ri Codului penal, care vor intra în vigoare peste 10 zile: 1. favorizarea f��ptuitorului. Dac�� aju��i o persoan�� s�� se sustrag�� de la proces sau de la executarea pedepsei, comi��i o infrac��iune. Nu sunt sanc��iona��i îns�� cei care î��i ajut�� membrii de familie (p��rin��ii sau bunicii ori str��bunicii, copiii sau nepo��ii ori str��nepo��ii, fra��ii sau nepo��ii acestora, so��ii sau concubinii).
20.Fara ipocrizie, despre numirea sefilor Ministerului Public Au inceput iar discutiile cu privire la modificarea legilor justitiei in vederea stabilirii modalitatii de numire a sefilor de la Ministerul Public (sistemul de parchete). Unii spun ca aceste numiri sa fie trecute in atributia Consiliului (asa au fost o scurta perioada de timp in anul 2004). Altii spun ca ele trebuie sa ramana in responsabilitatea Ministerului Justitiei (asa au fost cel putin in ultima jumatate de secol).
21.Copilaria este despre zambet. Iar in justitie nu toti judecatorii au pantofi albastri Un text scris de un avocat si postat azi pe FB imi da ocazia sa reiterez ceea ce sustin de multi ani: in Romania, prea multi copii sunt considerati niste lucruri apartinand parintilor asupra carora ei pot decide orice, impreuna si, de cele mai multe ori, separat, dar fara a-i consulta pe copii si fara a le pasa cu adevarat de acestia. As vrea sa cred ca cineva ne va invata, vreodata, cand ne unim destinele, cand sa decidem conceperea unui copil, cum sa fim parinti. Ma tem insa ca educatia parentala va ramane o ambitie ONG-istica...
22.Despre cum pierdem esentialul incercand sa aflam daca Maria Olaru spune adevarul 1. Maria Olaru este o fosta sportiva de performanta care, in cartea sa de memorii, povesteste despre abuzurile la care ea si colegele ei erau supuse de antrenori in urma cu 20 de ani, pe cand era copil. Paul Mititelu este un pusti de 11 ani, din zilele noastre. El interpreteaza o piesa, cu un videoclip recent lansat, in care spune: "Decat s-astept ca Tepes sa faca dreptate-n tara,/ Vreau sa-nvat si eu ce-i legea, si acasa, si la scoala."
23.Vrei sa fumezi?! Bine, dar sa nu-i afecteze pe nefumatori! O sa imi spui ca e treaba ta ce faci cu trupul tau, intrucat ai un drept la fumat. O sa iti raspund ca nu exista vreo reglementare in acest sens: nici Constitutia, nici legea nu consacra acest drept. O sa imi spui ca ceea ce nu e interzis e permis si pana acum ai avut un astfel de drept, la fumat. O sa iti raspund ca tocmai s-a interzis fumatul tau, deci acest argument nu mai merita un contraargument. O sa imi spui ca nu e in regula ca statul sa iti limiteze libertatea. O sa iti raspund simplu: ai libertatea sa fumezi cat vrei in casa ta si, din pacate, pe strada.
24.Demitizarea justitiei. Ep. 10: "Procurorii sunt agenti sau avocati ai statului" Mitul pe care il analizez acum a fost facut public in anul 2005, dupa o intrerupere de 15 ani. In cartile de drept procesual penal din perioada comunista se spune ca procurorul reprezenta statul, care era parte in procesul penal (iar cauza era un fel de "Statul versus X"). Noua Constitutie din 1991 avea sa schimbe procurorul din veghea Procuratura (ce urma modelului sovietic al Prokuratura) in alt tip de procuror din cadrul Ministerului Public (construit dupa exemplul francez al Le ministere public).
25.Alcoolismul si carnagiul de pe soselele din Romania: sanctionare insuficienta Preambul: In aceste zile asistam la reluarea dezbaterilor cu privire la modul de sanctionare a infractiunilor comise in trafic. Din pacate, urmare a agresarii unor politisti in trafic de catre soferi care consumasera bauturi alcoolice inainte sa se urce la volan (Bucuresti, Mamaia). Inca din anul 2010 UE a alcatuit un Plan de reducere la jumatate a numarului deceselor rutiere pana in anul 2020. In martie 2015 Comisia Europeana a publicat date statistice cu privire la decesele cauzate in accidente de circulatie: raportat la numarul locuitorilor din fiecare stat membru al Uniunii, in ultimii sapte ani Romania a ocupat a ocupat locul trei (in 2008 si 2011), locul doi (in 2009, 2010, 2014) si locul intai (in 2012 si 2013).
26.Medicul raspunde la fel ca un functionar public daca comite infractiuni de coruptie In saptamana care s-a incheiat au fost date publicitatii mai multe informatii si mesaje in legatura cu o decizie recenta a justitiei potrivit careia medicii nu ar mai avea voie sa primeasca cadouri. Incerc prin prezenta postare sa aduc cateva clarificari cu privire la statutul medicilor si posibilitatea lor de a primi plati sau donatii in legatura cu actul medical:1.Sunt dou�� decizii relevante, pronun��ate de completul pentru dezlegarea unor probleme de drept penal...
27."A copia sau a nu copia?". Partea a III-a: "Codul de onoare - o solutie pentru a nu mai copia" 1. Sa ne amintim ce am spus pana acum in partea I si partea a II-a a eseului meu: orice elev, student sau, in general, orice persoana care este supusa unei examinari este supusa tentatiei de a copia; in lipsa unui sistem de supraveghere, pana si cel mai cinstit dintre concurenti va ceda ispitei; indiferent cat de drastice ar fi masurile luate pentru a impiedica frauda, vor exista metode din ce in ce mai performante de a copia; oricum, eficienta acestor metode este pusa la indoiala cat timp chiar cei care sunt supreveghetori locali sau centrali au ei insisi probleme de integritate (copiaza la examene de titularizare, nu trec examenul de titularizare, iau mita, superiorii lor au lucrari de doctorat plagiate, exista o comisie de albire a demnitarilor plagiatori etc).
28."A copia sau a nu copia?". Partea a II-a: "Sa copiem! Inelul lui Gyges este cheia succesului in viata" Unul dintre miturile lui Platon este Mitul lui Gyges sau Inelul puterii, cuprins in cartea a doua din dialogul Republica. Pe scurt, povestea este asa: un pastor foarte cinstit din cetate era pe camp, cand in urma unui cutremur se crapa pamantul, pastorul coboara si gaseste un inel fermecat care pus pe deget il face invizibil. Platon se intreaba daca acel om cinstit va folosi sau nu inelul ca sa faca lucrurile pe care altfel nu ar fi avut voie. Concluzia este afirmativa: pastorul devine invizibil, iar in final se culca cu regina si il omoara pe rege. Morala este ca si dreptul, si nedreptul, daca au posibilitatea de a face nedreptati si sa nu fie descoperiti/sanctionati, vor face in final acelasi lucru: vor incalca legile pentru binele propriu.
29."A copia sau a nu copia?!" - Partea I: De la fituici la wireless. O istorie recenta a copiatului Sunt dezgustat ��i revoltat de cele întâmplate în înv������mântul românesc dar mai ales ce se întâmpl�� la la examenul de bacalaureat de câ��iva ani încoace: elevi care agreseaz�� profesori, profesori care î��i bat joc de elevi la ore motiv pentru care elevii î��i bat joc de profesori pe re��ele de socializare, profesori care abuzeaz�� sexual de elevi, elevi nedrept����i��i la clasamentul final, elevi care copiaz�� la examen, profesori care copiaz�� la examenul de titularizare, supraveghetori care tolereaz�� ��optitul sau copiatul, profesori care iau mit��, contesta��ii admise cu diferen��e mari fa���� de notele ini��iale, elevi care se sinucid dup�� ce afl�� nota, licee unde nici un absolvent nu trece examenul de bacalaureat.
30.Cristi Danilet: Doar 40% din solicitarile de arestare preventiva sunt admise de judecatori. Si doar 35% pentru cererile formulate de DNA ��i DIICOT Judecatorul Cristi Danilet, membru CSM, demonteaza mitul Republicii Procurorilor. Intr-o postare publicata pe Contributors.ro el demonstreaza negru pe alb ca in Romania, sub noile coduri, solicitarile procurorilor de a se dispune arestarea preventiva au scazut. Din solicitarile formulate de procurori pentru arestarea preventiva, numai 40% sunt admise de judecatori, iar in cazul cererilor formulate de procurorii DNA si DIICOT numai 35%.  Afirmatiile multor politicieni ca “In Romania sunt prea multe arestari”, ”Arestarea a devenit o regula” sau “Judecatorilor le e frica sa respinga cererile procurorilor” au generat presiuni mediatice asupra justitiei si au condus la modificarea Codului de procedura penala pentru a se ingreuna luarea acestei masuri. Ele se dovedesc in mod obiectiv false.

1 2 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by