Articole scrise de Cosmin Gabriel Pacuraru


1 - 13 din 13 rezultate
1.Cogenerarea pe gaz în ciclu combinat, o soluție pentru SEN! Cu toate că cifra de afaceri a industriei energetice a scăzut dramatic cu aproape 34% în primele opt luni, ceea ce ar înseamna că a scăzut consumul, noi importăm din ce în ce mai multă energie electrică. Capacitățile de producție electrică fac parte din infrastuctura critică (o spune teoria) deoarece fac parte din acea parte a infrastructurii de care depinde securitatea și stabilitatea statului român.
2.Sărăcia energetică din sud-estul României În articolul de acum două săptămâni calculam că din cele 80 de miliarde alocate de UE României prin diverse programe, minim 10% trebuie alocați construcției unor noi capacități energetice securitare (gaz, nuclear, eventual cărbune prin gazeificare). Am fost întrebat cum am ajuns la acest 10%. Am calculat empiric că pentru fiecare miliard investit sunt necesari 100 MW capacități noi de consum.
3.Industria energetică românească și banii UE Avem puși la dispozitie 80 de miliarde de euro. Investițiile realizate cu acesti bani necesită noi capacități de producție. Nu se poate face o estimare al acestui necesar decât bazată pe date empirice: fiecare miliard de euro investit va genera o necesitate de capacitate de energie electrică de 100 MW/h. Asta înseamnă că necesarul capacităților noi de producție de energie electrică (securitară – adică din gaze și nuclear, cărbunele fiind eliminat pe parcurs) pentru următorii ani va fi de 8000 MW/h.
4.Votul este despre bani! Cel mai clar exemplu este Primărița Firea. A creeat câteva zeci de companii municipale unde a angajat câteva zeci de mii de cetățeni care în mare parte taie frunză la câini. Un fost coleg din presa lucrează la una din ele pe un salariu imens. Treaba lui este sa “facă marketing”, adică campanie electorală permanentă. Și aici lucrurile sunt simple de cuantificat: câteva zeci de mii de angajați în Primaria Generală și Primăriile de sector înmulțit cu trei, cât considerăm că ar avea o familie, ajungem la aproape două sute de mii care sunt dependenți financiar de actuala administrație
5.„Partida rusă” din energie Rusia nu stă cu mâinile în sân în privința politicilor energetice românești. În articolul „Managementul strategiei energetice românești și strategiile țărilor zonei extinse a Mării Negre”, publicat în Revista Geopolitica Nr. 78 – 79 din 2019 (fiind numai pe print, am pus o copie aici), spuneam în ultimul paragraf, după o analiză a conflictelor înghețate din jurul și din zona extinsă a Mării Negre:
6.Problemele energetice ale viitorilor primari. O solutie integrată: deșeuri – energie – transport Avem un SACET (cel puțin în București și câteva orașe). Nu discutăm cum merge, nu de alta, dar o să o supărăm pe Gabriela Firea, mai ales că mi se pare că a comandat o campanie de presă din care să reiasă că nu ea este de vină că sistemul RADET – Termoenergetica SA este falimentar. Evident că nu este singura vinovată, dar este ultima pe listă!
7.Problemele energetice ale viitorilor primari Transportul – consum de energie și sursă de poluare Bucureștiul deține un parc auto format din aproape 1.200 autobuze care circulă între orele 05.00 – 24.00 într-o rețea formată din aproape 170 de linii întinse pe 1372 km cale dublă *1. În București, autobuzele parcurg, zilnic, 250.000 km (155.000 km în zilele de weekend)*2. Anual, autobuzele parcurg peste 81.120.000 km (total linii + cele de noapte + cele regionale). Putem estima consumul de motorină (40l/100km) la 33.000 t / an în valoare de aproximativ 33.000.000 euro. Cele 33.000 t de diesel produc anual 75,30 to CO2 *3 (1050 mg CO2/Km).
8.Problemele energetice ale viitorilor primari. Gunoiul – sursă de energie Se apropie alegerile și încercăm să anticipam câteva probleme pe care edilii le vor avea. Prima este cea a gunoiului. Există vreo legatură între gunoaie și energie? Iată un răspuns! De 40 de ani în occidentul civilizat se discută despre faptul că se produce din ce în ce mai mult gunoi și acesta ne va sufoca. Așa că a început să se discute despre conceptul de „management al deșeurilor municipale” și acesta a evoluat după cum urmează: 1980 – depozitarea controlată a deșeurilor, adică gunoiul de depozitează exclusiv în gropi organizat...
9.Molecula mea de gaz din aragaz În aragazul nevestei se întâlnesc trei molecule de gaz. Acestea sunt: CH4 – Petrom, CH4 – Romgaz și CH4 – Gazprom. Adică două sunt produse în România de cele două companii care dețin peste 93% din producția de gaz natural și una importată de la ruși. Este adevărat că până acum câțiva ani, molecula importată era o raritate. Oricum, nevestei nu-i pasă!
10.Conflicte înghețate și componenta hibrida a războiului energetic al Rusiei În construcția unei strategii energetice europene (sau naționale) trebuie să cunoaștem strategiile energetice ale țărilor UE și trebuie să ținem cont de minimum doi factori: gradul de dependență față de resursele energetice rusești și procentul fiecărei țări din totalul exportului rusesc de resurse. Acești doi factori dau importanța acordată fiecărei țări de Federația Rusă, precum și riscurile acestora la care se expun. Rusia este un stat care generează insecuritate în orice situație.
11.Strategia Energetică – analiza de riscuri, vulnerabilități, amenințări, pericole, oportunități România este supusă unor mari riscuri energetice urmare a cedării din suveranitatea energetică, adică a vânzării de companii deținătoare de resurse și active importante din sistemul național energetic. În industria energetică regională România a fost o lungă perioadă de timp impredictibilă. În doar opt luni de la schimbarea puterii s-au făcut câteva declarații și au fost luate câteva măsuri în a schimba situația.
12.Strategia Energetică – primii pași Ultimile opt luni au schimbat cursul industriei energetice românești. Apariția Green Deal, preluarea Guvernului de către Partidul Național Liberal, criza Covid 19 cu rezultantă, elaborarea Strategiei Naționale de Apărare și a Planului Național de Investiții, urgentează apariția Strategiei Energetice și trasează noi direcții ale acesteia. Începând din 2012 România nu are și nu s-a dorit a avea o Strategie Energetică. Securitatea Energetică este prima prioritate a Strategiei Energetice.
13.Resursa umană – vulnerabilitate majoră a energeticii românești Există un consens: industria energetică românească se degradează de la o zi la alta. Începe de la lipsa de viziune, trece prin managementul defectuos și ajunge la lipsa de muncitori energeticieni. Toate palierele duc lipsă de profesioniști care pot furniza expertiză. Dicționarele explică vulnerabilitatea ca o parte slabă, neconvingătoare, sensibilă, lezabilă, cu defecte, atacabilă, ușor de rănit. Un punct slab! Profesioniștii rămași în sistem, foarte puțini, spun că înainte de 1989 exista o foarte bună școală de energetică.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by