Articole scrise de Constantin Cranganu


1 - 30 din 62 rezultate
1.Paradoxul progresului (III) – Când se ob��ine mai mult din mai pu��in… Cu doi ani în urm��, sugeram un posibil experiment de gândire: S�� ne imagin��m c�� tocmai am p����it în secolul al 22-lea. S�� ne mai imagin��m un profesor de istorie, undeva pe glob, care le d�� un extemporal elevilor s��i cu tema urm��toare: Numi��i câteva dintre cele mai importante inven��ii sau inova��ii care au marcat economic începuturile secolului al 21-lea, la fel de mult cum avionul, Fordul Model-T ��i penicilina au definit secolul al 20-lea ori motorul cu aburi, locomotiva ��i sonda de petrol au definit secolul al 19-lea.
2.Când vremea devine clim��… Meteorologii ne spun cum s�� ne îmbr��c��m în urm��toarele 3 – 5 zile. Climatologii ne spun ce garderob�� s�� ne alegem în urm��torii 30 – 50 ani. Primii au la îndemân�� m��sur��tori concrete ale varia��iilor temperaturilor, precipita��iilor, vânturilor, stratului de z��pad�� etc. Ceilal��i au ei la dispozi��ie modele futuriste de tipul ce va fi când va fi.
3.O stafie bântuie prin lume – stafia hidrocarburilor regenerabile Nu exist�� doar consensul celor 97% exper��i care sunt de acord cu înc��lzirea global�� antropogen��(i). În orice curs universitar sau tratat academic de geologia ��i geochimia petrolului, consensul speciali��tilor (nu ��tiu care este procentajul, c�� nu a interesat pe nimeni s�� fac�� num��r��tori) este c�� (a) hidrocarburile se g��sesc predominant în roci sedimentare, (b) sunt predominant de origine organic�� ��i (c) finite ca resurse. Plecând de la acest ultimul aspect al consensului, s-au n��scut tot soiul de mi��c��ri alarmiste.
4.A patra tranzi��ie energetic�� ��i durerile facerii Istoria civiliza��iei umane este ��i o istorie a tranzi��iilor energetice – o suit�� de tehnologii disuptive care au marcat indelebil stadii distincte de dezvoltare economic��, social��, cultural�� etc. În principiu, umanitatea a cunoscut trei tranzi��ii energetice majore ��i se chinuie acum s�� dea startul celei de-a patra.
5.Când copiii devin exper��i ��i în schimb��ri climatice… Sub conducerea activistei suedeze Greta Thunberg, copiii de azi declar�� c�� lumea în care tr��iesc este „o cas�� în fl��c��ri” ��i pretind c�� nu mai are nici un rost s�� mai înve��e în ��coli pentru c��, nu-i a��a, „viitorul nu va mai exista în curând pentru ei”. Ceea ce copiii din categoria Grete Thunberg nu ��tiu (probabil c�� au f��cut greve atunci când s-au predat no��iunile respective) este c�� omenirea nu numai c�� avut de-a face cu schimb��rile climatice de-a lungul a multor sute de ani, dar a dovedit ��i c�� ��tie foarte bine cum s�� se adapteze la aceste fenomene ciclice.
6.Paradoxul progresului (II). Sindromul punctelor albastre ��i normalitatea crimei (sensu Durkheim) V-a��i întrebat vreodat�� de ce unele probleme sociale – schimb��rile climatice, controlul armelor, invaziile hoardelor de emigran��i ilegali, fracturarea hidraulic�� etc. – sunt a��a de intratabile, practic f��r�� solu��ii agreate de toat�� lumea? Vi s-a întâmplat vreodat�� (sau de mai multe ori) s�� considera��i c�� o problem�� persist�� chiar ��i atunci când a devenit mai pu��in frecvent��? Dac�� r��spunde��i pozitiv, atunci nu sunte��i singur(��). ��i explica��ia pe care v-o propun a fost numit�� recent de psihologi „prevalence-induced concept change”(i). Dar, pentru o traducere româneasc��, voi introduce termenul sindromul punctelor albastre(ii).
7.Paradoxul progresului (I). Asaltul mediatic al ��tirilor negative Din multe ��i importante puncte de vedere, lumea de ast��zi este mult mai bun�� decât cea de acum o sut�� de ani. S��r��cia extrem�� a fost redus�� drastic: de la 90% la circa 10% în 2013. Alfabetizarea a crescut de la 15% la peste 85% în 2015. Longevitatea a devenit mai mult decât dubl��: de la sub 30 a ajuns la 70 ani la scara planetar�� ��i la 80 ani în ����rile dezvoltate. Mortalitatea infantil�� (sub 5 ani) a sc��zut de la 20 milioane în 1950 la 5,4 milioane în 2017. Folosirea muncii copiilor s-a redus semnificativ.
8.O provocare: A tr��i între Chronos ��i Kairos Timpul ��i rocile sunt fra��i siamezi ciuda��i. Timpul (chronos) poate exista f��r�� roci (kairós), dar nu ��i viceversa. Totu��i, timpul dispare, pe când rocile persist��. Concentrându-ne aten��ia doar pe vârsta P��mântului (timp chronologic) este ca ��i cum am descrie o simfonie socotindu-i num��rul total de m��suri. F��r�� timp kairotic, o simfonie este un morman de sunete; durata notelor ��i reapari��ia temelor îi d�� forma.
9.Criza global�� ��i r��zvr��tirea naturii. Ce se câ��tig�� atunci când ceva se pierde? Mica Glacia��ie a urmat imediat unei perioade de înc��lzire global�� (Medieval Climatic Optimum), care a durat cca 300 ani (cca. 1000 – cca. 1300), când, de exemplu vikingii au traversat Atlanticul de Nord ��i au stabilit a��ez��ri înfloritoare în Groenlanda, în Anglia cre��tea via��a de vie, iar în vestul ��i centrul Europei s-au construit cele mai importante catedrale. Din cauze naturale multiple planeta noastr�� a suferit o reducere a temperaturilor medii globale cu 2°C începând din anul 1300.
10.Vehiculele electrice ��i dependen��a lor de Big Oil De ce materialele plastice sunt a��a de importante în cazul vehiculelor electrice? Pentru c�� „automobilele viitorului” trebuie s�� fie cât mai u��oare posibil ca s��-��i poat�� m��ri distan��a parcurs�� între dou�� aliment��ri succesive. În condi��iile în care o baterie electric�� cânt��re��te pân�� la 600 kg, adic�� un sfert din masa total�� a unui vehicul electric, proiectantul ��i constructorul trebuie s�� g��seasc�� solu��ii pentru a nu îngreuna suplimentar ma��ina. Iar solu��iile înseamn�� utilizarea a numeroase componente de plastic.
11.Afirma��iile extraordinare necesit�� dovezi extraordinare? În 1979, Carl Sagan a lansat un celebru aforism care persist�� ��i ast��zii: Extraordinary claims require extraordinary evidence (ECREE) Afirma��iile extraordinare necesit�� dovezi extraordinare De��i o exprimare identic�� a fost folosit�� în 1978 de altcineva ��i în ciuda faptului c�� al��i oameni de ��tiin���� au propus formul��ri foarte apropiate, începând cu Pierre-Simon Laplace (1812) ��i terminând cu Marcello Truzzi (1975, 1978), propozi��ia citat�� în titlul articolului a fost atribuit�� în exclusivitate lui Carl Sagan, probabil din cauza popularit����ii sale.
12.Înc��lzirea global�� înseamn�� mai pu��in�� sau mai mult�� z��pad��? P��mântul are febr��, ni se spune mereu. ��tiin��a a rezolvat totul ��i dezbaterea s-a încheiat. Exper��ii sunt (aproape) unanimi – 97% dintre ei au c��zut de acord: schimb��rile climatice sunt reale, sunt provocate de oameni ��i trebuie s�� ac��ion��m imediat pentru a le opri/inversa. În ultimii dou��zeci de ani, unii exper��i climatici, precum ��i o bun�� parte din mass media, ne-au spus ��i ne spun mereu c�� înc��lzirea global�� se accelereaz�� pretutindeni, ��i c�� iernile sufer�� din ce în ce mai mult de pe urma acestei rapide înc��lziri: z��pada dispare v��zând cu ochii, devenind o amintire...
13.Cât au costat schimb��rile climatice anul trecut? O lec��ie pentru viitorul planetei A devenit a doua natur�� pentru mass media ��i unii oameni s�� lege evenimentele meteo de schimb��rile climatice. Mai precis, uragane, taifunuri, inunda��ii, secete, ori focuri de p��dure ar fi provocate în prezent de înc��lzirea global�� antropogen��. Nu este de mirare, a��adar, c�� un raport publicat în ultima s��pt��mân�� a anului trecut ��i care a sugerat un r��spuns la întrebarea Cât au costat schimb��rile climatice în 2018? – $85 miliarde, a f��cut multe valuri mediatice.
14.Când moartea vine din cer – O întâmplare de acum 2,6 milioane ani Via��a pe aceast�� planet�� are un termen de expirare. ��i, de mai multe ori, acest termen fatidic a fost foarte aproape de realitate. În câteva articole publicate pe Contributors am analizat detaliile celor mai cunoscute 5-6 extinc��ii majore, a��a cum au fost ele documentate de paleontologi ��i al��i geologi. Exist�� îns�� ��i extinc��ii cu amplitudine mai redus��, dar la fel de bine documentate ca ��i cele majore. ��i ele ne ofer�� noi motive de a con��tientiza fragilitatea vie��ii pe aceast�� bucat�� de piatr�� numit�� P��mânt. Una dintre aceste extinc��ii a avut loc acum 2,6 milioane ani, marcând limita dintre Pliocen ��i Pleistocen (limita P-P).
15.„4 per mille” – O ini��iativ�� climatic�� francez�� f��r�� sor��i de izbând�� La Katowice (Polonia) a început o nou�� Conferin���� a Schimb��rilor Climatice. Misiunea principal�� a noii întâlniri interna��ionale este evaluarea stadiului de îndeplinire a obiectivelor propuse ��i asumate cu trei ani în urm�� de cele 195 ����ri semnatare ale Acordului Climatic de la Paris. Pe fondul unei realit����i dure, deloc optimiste – emisiile de CO2 au crescut în loc s�� scad��, conform documentelor semnate, participan��ii reuni��i în Polonia vor c��uta s�� în��eleag�� cauzele neîndeplinirii acelor obiective de implementare a unor planuri na��ionale vizând reducerea emisiilor de CO2 pentru a preveni cre��terea temperaturii globale planetare cu 1,5°C, maximum 2°C, fa���� de nivelurile ei pre-industriale.
16.Exist�� o temperatur�� medie a planetei? Despre paradoxul Simpson ��i implica��iile sale Ori de câte ori valuri de ger polar se abat deasupra planetei, explica��ia oferit�� ad hoc este de genul: „��i valurile de ger, ca ��i cele de ar��i����, au o cauz�� comun��: înc��lzirea global�� antropogen��”. Cum se pot explica ambele extreme meteo printr-o cauz�� anume ��i nu prin alta? Simplu, punând accentul principal pe tendin��a cresc��toare al unui parametru statistic numit „temperatura medie global�� (TMG)”
17.În c��utarea timpului pierdut: Enigma lui Munk, piscinae romane ��i eclipse antice Pe lâng�� mult discutatele cre��teri ale temperaturii (cca. 0,8°C) ��i ale concentra��iei de CO2 din atmosfer�� (cca. 0,0125%) fa���� de perioada imediat anterioar�� revolu��iei industriale, un alt parametru crucial al actualei perioade interglaciare, mult mai pu��in abordat de mass-media, respectiv de opinia public��, este varia��ia nivelului global mediu al oceanelor (GMSL ori Global Mean Sea-Level) ca indicator major al schimb��rilor climatice. O cercetare mai atent�� a acestui parametru ofer�� o fascinant�� poveste despre c��utarea timpului pierdut, care a început cu o enigm��. Profesorul de geofizic�� Walter Munk, care împline��te 101 ani ast��zi, pe 19 octombrie 2018, este considerat Einstein-ul oceanelor ...
18.Ibisul sacru african ��i prima testare a evolu��iei Georges Cuvier (1769 – 1832) este considerat p��rintele fondator al paleontologiei, un geniu printre genii: a fost primul care a impus ��i a dovedit extinc��ia speciilor produs�� de catastrofe, o idee respins�� mai târziu de Darwin, dar dovedit�� f��r�� niciun dubiu de familia Alvarez în 1980[1]; a descoperit c�� Mezozoicul a fost era reptilelor; a numit mastodontul; a numit fosila Pterodactylus ��i a recunoscut-o ca reprezentând o reptil�� zbur��toare; a identificat corect mosasaurul ca fiind o ��opârl�� acvatic�� gigantic��...
19.Tesla Altruist vs. Tesla Egoist ��i parabola bunului samaritean Despre secolul al 21-lea s-a spus c�� va fi mistic sau nu va fi deloc. Eu cred c�� secolul al 21-lea va fi dominat de inteligen��a artificial�� (AI), al��turi de revolu��iile gemene din tehnologia informa��ional�� ��i biotehnologie. Oamenii posed�� dou�� tipuri de abilit����i: fizice ��i cognitive. Când revolu��ia industrial�� a introdus ma��inile, acestea au surclasat abilit����ile fizice ale oamenilor. Dar oamenii au reu��it s�� men��in�� un avantaj decisiv asupra ma��inilor... AI posed�� dou�� tipuri de abilit����i diferite de cele umane: conectivitatea ��i capacitatea de actualizare permanent��.
20.De la New Amsterdam la New York – O poveste cu bl��nuri ��i schimb��ri climatice Povestea real�� a trecerii de la New Amsterdam la New York este ceva mai complicat��. Nu sângeroas��, ci „îmbl��nit��” bine. ��i aromat�� cu mirodenii. Iar pe deasupra, stropit�� din bel��ug cu un sos climatic natural, nealterat de oameni.  Primii exploratori ai Americii de Nord au fost vikingii. În anii 1100, profitând de o perioad�� de înc��lzire global�� numit�� Medieval Warm Period (MWP), ei au navigat dincolo de Islanda ��i Groenlanda, ajungând pân�� în Newfoundland (Canada).
21.Ce „vr��ji” mai fac modelele supra-înc��lzite? În ultimii ani, estim��rile modelelor climatice referitoare la cre��terea temperaturilor din cauza înc��lzirii globale antropogene s-au îngem��nat cu proiec��iile unor modele economice într-un efort de a estima magnitudinea provoc��rilor ��i a costurilor economice asociate acestora. A ap��rut astfel un soi de economie climatic�� sau climatologie economic��, ale c��rei studii încearc�� s�� l��mureasc�� modalit����ile prin care schimb��rile produse mediului înconjur��tor, anticipate de modelele climatice, vor afecta societatea uman�� prin efectele lor anticipate asupra s��n��t����ii, infrastructurii sau a economiei.
22.O decizie semnificativ��: Nu tr��im în Antropocen (Epoca omului), ci în Meghalayan! Propus în anul 2000, conceptul de Antropocen a fost larg popularizat în cercurile ecologice ��i în mass-media liberale ca un simbol al influen��elor nefaste ale omenirii asupra planetei ��i, în primul rând, asupra climei, pe care ar fi „for��at-o” s�� se înc��lzeasc�� mult mai rapid decât presupunea ritmul „normal” al ultimei interglacia��ii. Celor care au propus ��i sus��inut acest termen cu eco-appeal li s-a repro��at, printre altele, c�� conceptul lor restrânge dezvoltarea ����rilor s��race; c�� este ne-practic pentru cei care iau decizii politice
23.Un paradox: Când energiile regenerabile se ieftinesc, electricitatea se scumpe��te! Dup�� ce, pe 1 iunie 2017, Pre��edintele Donald Trump a decis s�� retrag�� Statele Unite din Acordul climatic de la Paris (vezi detalii aici, aici sau aici), mass-media liberal�� s-a precipitat s�� publice ��tire dup�� ��tire dup�� ��tire despre ieftinirea energiilor regenerabile, solar�� ��i eolian��.
24.Profeti si vrajitori: Intre eco-apocalips si tehno-optimism Pe finalul unei reclame Volvo pentru un nou SUV se aude o afirmatie interesanta: In lume exista doua tipuri de oameni: cei care se tem de viitor si cei care il imbratiseaza. Viitorul cu care ne vom confrunta peste cateva decenii va avea sigur elemente pe care nu le putem neglija. Conform estimarilor demografice ale ONU, in 2050 omenirea va numara aproape 10 miliarde de suflete, cu peste 2 miliarde mai multe decat in prezent. Asta inseamna inca 2 miliarde de locuitori care vor avea nevoie de hrana si apa potabila, de locuinte si joburi, de electricitate si diverse aparate electronice, de automobile si calatorii etc.
25.Carl Sagan - De la bombardamente atomice si "iarna nucleara" la activism politic si "fake news" Fara a fi unul din laureatii Nobel, Carl Sagan reprezinta una dintre figurile emblematice ale orasului Brooklyn: astronom, cosmolog, astrofizician, astrobiolog etc. O parte semnificativa a popularitatii sale a fost stabilita in 1977, cand Voyager 1 si 2 si-au inceput calatoria catre spatiul interstelar.
26.Patru mituri esentiale ale schimbarilor climatice: edenic, apocaliptic, babelian si themisian Schimbarile climatice nu sunt o problema rezolvabila prin mobilizarea unor resurse tehnice sau politice si articolele mele pe aceasta tema de pe Contributors.ro stau marturie despre imposibilitatea acestor demersuri. Am scris anterior ca trebuie sa plecam dintr-un alt punct initial, daca dorim sa intelegem semnificatia si importanta schimbarilor climatice. Am sugerat ca pozitia de start sa fie cea care considera fiintele umane a fi mai mult decat obiecte materiale, iar clima mai mult decat o categorie fizica a universului nostru.
27.Risca "energiile curate" sa deraieze eforturile de incetinire a incalzirii globale? Despre efectul "gatului de rata" In decembrie 2015, Conferinta ONU asupra schimbarilor climatice a adoptat, prin consensul celor 195 de delegatii statale participante, Acordul de la Paris. Conform documentului semnat, tarile semnatare se obliga sa adopte masuri vizand limitarea incalzirea globale la mai putin de 2���C, comparativ cu nivelele pre-industrial. Exista, de asemenea, si un indemn pentru "intetirea eforturilor" menite sa limiteze cresterea temperaturilor globale sub 1,5���C. Ultimul obiectiv va necesita ca emisiile antropogene de gaze cu efect de sera sa fie net-zero candva, intre 2030 si 2050.
28.Cine a omorat dinozaurii? Petrolul, desigur!... In istoria geologiei sunt recunoscute cinci extinctii in masa majorei. Cea mai faimoasa (si mai bine studiata) a avut loc acum circa 66 milioane ani (Ma)ii, la sfarsitul perioadei Cretacice, cand dinozaurii si doua treimi din toate animalele marine au fost eliminate, creand o nisa biologica pentru dezvoltarea mamiferelor, incoronata prin aparitia finala a lui Homo Sapiens.
29.La inceput a fost petrolul... Istoria Americii si a intregii lumi s-a schimbat brusc intr-o dimineata de la inceputul veacului al 20-lea, cand, pe un deal din sud-estul Texasului, un urias a fost trezit din somnul lui de milenii. Numele uriasului era petrolul, iar "trezirea" lui a marcat nasterea industriei moderne a hidrocarburilor si, totodata, aparitia unei superputeri neinvinse inca de nimeni.
30.Gigantica gafa lui Darwin sau de ce e bine sa ascultam specialistii Daca priviti cu atentie fotografia de mai jos veti vedea trei "drumuri paralele", in nordul Scotiei, zona Glen Roy (glen inseamna vale in scotiana). Ele au reprezentat cel mai mare mister geologic din Marea Britanie. Rezolvarea lui a coincis cu o gafa colosala comisa de celebrul Charles Darwin, parintele teoriei evolutiei prin selectie naturala.

1 2 3 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by