Articole scrise de Constantin Cranganu


1 - 30 din 70 rezultate
1.Există o limită a populației pe care pământul o poate suporta în mod decent? Când am început să scriu acest articol (26 aprilie 2020), populația lumii număra cca. 7.780.429.000 locuitori. Când am reluat scrierea lui (pe 23 mai 2020), numărul crescuse la 7.786.470.000. De la începutul anului, s-au născut 55.137.000 oameni și au murit 23.148.000, o creștere de circa 32 milioane în aproximativ 5 luni, adică o medie lunară de cca +6 milioane noi cetățeni ai planetei Pâmânt. La ora când veți citi aceste rânduri, numerele vor fi schimbate, cel mai probabil marcând o nouă creștere a populației lumii.
2.The Planet of the Humans – o critică neașteptată și virulentă a energiilor „verzi” În ajunul celei de-a 50 aniversări a Zilei Pământului – un jubileu confruntat cu valori umane divergente – faimosul documentarist Michael Moore a lansat The Planet of the Humans. Noul film a fost realizat de scenaristul și regizorul Jeff Gibbs -colaboratorul lui Moore la celebrele Bowling for Columbine ori Fahrenheit 9/11 și a devenit viral după numai o săptămână: peste 3,5 milioane vizualizări și peste 25.000 comentarii pe YouTube.
3.Gândire de grup sau grupuri de gânditori? Despre principiul „50 milioane de francezi nu pot greși” Cu mai mulți ani în urmă, vizitând orașul Iași, am fost surprins de ineditul unui panou publicitar imens, postat pe marginea șoselei care duce din Podu Roș către Bucium și Vaslui. Era reclama unui magazin de mobilă: pe o superbă canapea de piele alb-aurie stătea tolănită (și aproape nudă) o superbă tânără de culoarea abanosului. Ce m-a șocat nu a fost faptul că era folosită imaginea unei persoane feminine neobișnuite în zona Iași-Vaslui, ci textul englezesc afișat la picioarele majestuoasei negrese: We are all different. Fortunately. (Noi toți suntem diferiți. Din fericire).
4.Poliția științei și sfidarea consensului Decenii la rând, ecologiștii au invocat așa-numita criză a biodiversității – ratele globale ale extincțiilor speciilor sunt în creștere și afectează habitatele locale și regionale. Această credință a fost întărită prin studii experimentale, care au indicat că funcționarea unui ecosistem este diminuată atunci când scade diversitatea plantelor. De aici până la formularea consensului nu a mai fost decât un pas: urbanizarea și agricultura, printre alte aspecte ale societății umane moderne, au fragmentat puternic habitatele naturale și, pe cale de consecință, au condus la reducerea diversității ecologice și deteriorarea sănătății ecosistemului.
5.Din nou, despre sfidarea consensului științific: Cum a fost descoperit craterul de impact Chicxulub și, implicit, extincția non-darwiniană a dinozaurilor și altor specii Să fie clar de la început: Știința nu are nimic de-a face cu consensul. Consensul este afacerea politicii. Știința, dimpotrivă, cere doar ca un singur cercetător să aibă dreptate, ceea ce înseamnă că acela sau aceea are rezultate care pot fi verificate prin raportare la lumea reală. În știință, consensul nu are relevanță. Ceea ce este relevant sunt rezultatele reproductibile. Cei mai mari oameni de știință din istorie sunt mari tocmai pentru că n-au fost de acord cu consensul. Nu există nici un fel de știință consensuală. Dacă există un consens, aceea nu este știință. Dacă este știință, nu există un consens.
6.Paradoxul progresului (III) – Când se obține mai mult din mai puțin… Cu doi ani în urmă, sugeram un posibil experiment de gândire: Să ne imaginăm că tocmai am pășit în secolul al 22-lea. Să ne mai imaginăm un profesor de istorie, undeva pe glob, care le dă un extemporal elevilor săi cu tema următoare: Numiți câteva dintre cele mai importante invenții sau inovații care au marcat economic începuturile secolului al 21-lea, la fel de mult cum avionul, Fordul Model-T și penicilina au definit secolul al 20-lea ori motorul cu aburi, locomotiva și sonda de petrol au definit secolul al 19-lea.
7.Când vremea devine climă… Meteorologii ne spun cum să ne îmbrăcăm în următoarele 3 – 5 zile. Climatologii ne spun ce garderobă să ne alegem în următorii 30 – 50 ani. Primii au la îndemână măsurători concrete ale variațiilor temperaturilor, precipitațiilor, vânturilor, stratului de zăpadă etc. Ceilalți au ei la dispoziție modele futuriste de tipul ce va fi când va fi.
8.O stafie bântuie prin lume – stafia hidrocarburilor regenerabile Nu există doar consensul celor 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă(i). În orice curs universitar sau tratat academic de geologia și geochimia petrolului, consensul specialiștilor (nu știu care este procentajul, că nu a interesat pe nimeni să facă numărători) este că (a) hidrocarburile se găsesc predominant în roci sedimentare, (b) sunt predominant de origine organică și (c) finite ca resurse. Plecând de la acest ultimul aspect al consensului, s-au născut tot soiul de mișcări alarmiste.
9.A patra tranziție energetică și durerile facerii Istoria civilizației umane este și o istorie a tranzițiilor energetice – o suită de tehnologii disuptive care au marcat indelebil stadii distincte de dezvoltare economică, socială, culturală etc. În principiu, umanitatea a cunoscut trei tranziții energetice majore și se chinuie acum să dea startul celei de-a patra.
10.Când copiii devin experți și în schimbări climatice… Sub conducerea activistei suedeze Greta Thunberg, copiii de azi declară că lumea în care trăiesc este „o casă în flăcări” și pretind că nu mai are nici un rost să mai învețe în școli pentru că, nu-i așa, „viitorul nu va mai exista în curând pentru ei”. Ceea ce copiii din categoria Grete Thunberg nu știu (probabil că au făcut greve atunci când s-au predat noțiunile respective) este că omenirea nu numai că avut de-a face cu schimbările climatice de-a lungul a multor sute de ani, dar a dovedit și că știe foarte bine cum să se adapteze la aceste fenomene ciclice.
11.Paradoxul progresului (II). Sindromul punctelor albastre și normalitatea crimei (sensu Durkheim) V-ați întrebat vreodată de ce unele probleme sociale – schimbările climatice, controlul armelor, invaziile hoardelor de emigranți ilegali, fracturarea hidraulică etc. – sunt așa de intratabile, practic fără soluții agreate de toată lumea? Vi s-a întâmplat vreodată (sau de mai multe ori) să considerați că o problemă persistă chiar și atunci când a devenit mai puțin frecventă? Dacă răspundeți pozitiv, atunci nu sunteți singur(ă). Și explicația pe care v-o propun a fost numită recent de psihologi „prevalence-induced concept change”(i). Dar, pentru o traducere românească, voi introduce termenul sindromul punctelor albastre(ii).
12.Paradoxul progresului (I). Asaltul mediatic al știrilor negative Din multe și importante puncte de vedere, lumea de astăzi este mult mai bună decât cea de acum o sută de ani. Sărăcia extremă a fost redusă drastic: de la 90% la circa 10% în 2013. Alfabetizarea a crescut de la 15% la peste 85% în 2015. Longevitatea a devenit mai mult decât dublă: de la sub 30 a ajuns la 70 ani la scara planetară și la 80 ani în țările dezvoltate. Mortalitatea infantilă (sub 5 ani) a scăzut de la 20 milioane în 1950 la 5,4 milioane în 2017. Folosirea muncii copiilor s-a redus semnificativ.
13.O provocare: A trăi între Chronos și Kairos Timpul și rocile sunt frați siamezi ciudați. Timpul (chronos) poate exista fără roci (kairós), dar nu și viceversa. Totuși, timpul dispare, pe când rocile persistă. Concentrându-ne atenția doar pe vârsta Pământului (timp chronologic) este ca și cum am descrie o simfonie socotindu-i numărul total de măsuri. Fără timp kairotic, o simfonie este un morman de sunete; durata notelor și reapariția temelor îi dă forma.
14.Criza globală și răzvrătirea naturii. Ce se câștigă atunci când ceva se pierde? Mica Glaciație a urmat imediat unei perioade de încălzire globală (Medieval Climatic Optimum), care a durat cca 300 ani (cca. 1000 – cca. 1300), când, de exemplu vikingii au traversat Atlanticul de Nord și au stabilit așezări înfloritoare în Groenlanda, în Anglia creștea viața de vie, iar în vestul și centrul Europei s-au construit cele mai importante catedrale. Din cauze naturale multiple planeta noastră a suferit o reducere a temperaturilor medii globale cu 2°C începând din anul 1300.
15.Vehiculele electrice și dependența lor de Big Oil De ce materialele plastice sunt așa de importante în cazul vehiculelor electrice? Pentru că „automobilele viitorului” trebuie să fie cât mai ușoare posibil ca să-și poată mări distanța parcursă între două alimentări succesive. În condițiile în care o baterie electrică cântărește până la 600 kg, adică un sfert din masa totală a unui vehicul electric, proiectantul și constructorul trebuie să găsească soluții pentru a nu îngreuna suplimentar mașina. Iar soluțiile înseamnă utilizarea a numeroase componente de plastic.
16.Afirmațiile extraordinare necesită dovezi extraordinare? În 1979, Carl Sagan a lansat un celebru aforism care persistă și astăzii: Extraordinary claims require extraordinary evidence (ECREE) Afirmațiile extraordinare necesită dovezi extraordinare Deși o exprimare identică a fost folosită în 1978 de altcineva și în ciuda faptului că alți oameni de știință au propus formulări foarte apropiate, începând cu Pierre-Simon Laplace (1812) și terminând cu Marcello Truzzi (1975, 1978), propoziția citată în titlul articolului a fost atribuită în exclusivitate lui Carl Sagan, probabil din cauza popularității sale.
17.Încălzirea globală înseamnă mai puțină sau mai multă zăpadă? Pământul are febră, ni se spune mereu. Știința a rezolvat totul și dezbaterea s-a încheiat. Experții sunt (aproape) unanimi – 97% dintre ei au căzut de acord: schimbările climatice sunt reale, sunt provocate de oameni și trebuie să acționăm imediat pentru a le opri/inversa. În ultimii douăzeci de ani, unii experți climatici, precum și o bună parte din mass media, ne-au spus și ne spun mereu că încălzirea globală se accelerează pretutindeni, și că iernile suferă din ce în ce mai mult de pe urma acestei rapide încălziri: zăpada dispare văzând cu ochii, devenind o amintire...
18.Cât au costat schimbările climatice anul trecut? O lecție pentru viitorul planetei A devenit a doua natură pentru mass media și unii oameni să lege evenimentele meteo de schimbările climatice. Mai precis, uragane, taifunuri, inundații, secete, ori focuri de pădure ar fi provocate în prezent de încălzirea globală antropogenă. Nu este de mirare, așadar, că un raport publicat în ultima săptămână a anului trecut și care a sugerat un răspuns la întrebarea Cât au costat schimbările climatice în 2018? – $85 miliarde, a făcut multe valuri mediatice.
19.Când moartea vine din cer – O întâmplare de acum 2,6 milioane ani Viața pe această planetă are un termen de expirare. Și, de mai multe ori, acest termen fatidic a fost foarte aproape de realitate. În câteva articole publicate pe Contributors am analizat detaliile celor mai cunoscute 5-6 extincții majore, așa cum au fost ele documentate de paleontologi și alți geologi. Există însă și extincții cu amplitudine mai redusă, dar la fel de bine documentate ca și cele majore. Și ele ne oferă noi motive de a conștientiza fragilitatea vieții pe această bucată de piatră numită Pământ. Una dintre aceste extincții a avut loc acum 2,6 milioane ani, marcând limita dintre Pliocen și Pleistocen (limita P-P).
20.„4 per mille” – O inițiativă climatică franceză fără sorți de izbândă La Katowice (Polonia) a început o nouă Conferință a Schimbărilor Climatice. Misiunea principală a noii întâlniri internaționale este evaluarea stadiului de îndeplinire a obiectivelor propuse și asumate cu trei ani în urmă de cele 195 țări semnatare ale Acordului Climatic de la Paris. Pe fondul unei realități dure, deloc optimiste – emisiile de CO2 au crescut în loc să scadă, conform documentelor semnate, participanții reuniți în Polonia vor căuta să înțeleagă cauzele neîndeplinirii acelor obiective de implementare a unor planuri naționale vizând reducerea emisiilor de CO2 pentru a preveni creșterea temperaturii globale planetare cu 1,5°C, maximum 2°C, față de nivelurile ei pre-industriale.
21.Există o temperatură medie a planetei? Despre paradoxul Simpson și implicațiile sale Ori de câte ori valuri de ger polar se abat deasupra planetei, explicația oferită ad hoc este de genul: „și valurile de ger, ca și cele de arșiță, au o cauză comună: încălzirea globală antropogenă”. Cum se pot explica ambele extreme meteo printr-o cauză anume și nu prin alta? Simplu, punând accentul principal pe tendința crescătoare al unui parametru statistic numit „temperatura medie globală (TMG)”
22.În căutarea timpului pierdut: Enigma lui Munk, piscinae romane și eclipse antice Pe lângă mult discutatele creșteri ale temperaturii (cca. 0,8°C) și ale concentrației de CO2 din atmosferă (cca. 0,0125%) față de perioada imediat anterioară revoluției industriale, un alt parametru crucial al actualei perioade interglaciare, mult mai puțin abordat de mass-media, respectiv de opinia publică, este variația nivelului global mediu al oceanelor (GMSL ori Global Mean Sea-Level) ca indicator major al schimbărilor climatice. O cercetare mai atentă a acestui parametru oferă o fascinantă poveste despre căutarea timpului pierdut, care a început cu o enigmă. Profesorul de geofizică Walter Munk, care împlinește 101 ani astăzi, pe 19 octombrie 2018, este considerat Einstein-ul oceanelor ...
23.Ibisul sacru african și prima testare a evoluției Georges Cuvier (1769 – 1832) este considerat părintele fondator al paleontologiei, un geniu printre genii: a fost primul care a impus și a dovedit extincția speciilor produsă de catastrofe, o idee respinsă mai târziu de Darwin, dar dovedită fără niciun dubiu de familia Alvarez în 1980[1]; a descoperit că Mezozoicul a fost era reptilelor; a numit mastodontul; a numit fosila Pterodactylus și a recunoscut-o ca reprezentând o reptilă zburătoare; a identificat corect mosasaurul ca fiind o șopârlă acvatică gigantică...
24.Tesla Altruist vs. Tesla Egoist și parabola bunului samaritean Despre secolul al 21-lea s-a spus că va fi mistic sau nu va fi deloc. Eu cred că secolul al 21-lea va fi dominat de inteligența artificială (AI), alături de revoluțiile gemene din tehnologia informațională și biotehnologie. Oamenii posedă două tipuri de abilități: fizice și cognitive. Când revoluția industrială a introdus mașinile, acestea au surclasat abilitățile fizice ale oamenilor. Dar oamenii au reușit să mențină un avantaj decisiv asupra mașinilor... AI posedă două tipuri de abilități diferite de cele umane: conectivitatea și capacitatea de actualizare permanentă.
25.De la New Amsterdam la New York – O poveste cu blănuri și schimbări climatice Povestea reală a trecerii de la New Amsterdam la New York este ceva mai complicată. Nu sângeroasă, ci „îmblănită” bine. Și aromată cu mirodenii. Iar pe deasupra, stropită din belșug cu un sos climatic natural, nealterat de oameni.  Primii exploratori ai Americii de Nord au fost vikingii. În anii 1100, profitând de o perioadă de încălzire globală numită Medieval Warm Period (MWP), ei au navigat dincolo de Islanda și Groenlanda, ajungând până în Newfoundland (Canada).
26.Ce „vrăji” mai fac modelele supra-încălzite? În ultimii ani, estimările modelelor climatice referitoare la creșterea temperaturilor din cauza încălzirii globale antropogene s-au îngemănat cu proiecțiile unor modele economice într-un efort de a estima magnitudinea provocărilor și a costurilor economice asociate acestora. A apărut astfel un soi de economie climatică sau climatologie economică, ale cărei studii încearcă să lămurească modalitățile prin care schimbările produse mediului înconjurător, anticipate de modelele climatice, vor afecta societatea umană prin efectele lor anticipate asupra sănătății, infrastructurii sau a economiei.
27.O decizie semnificativă: Nu trăim în Antropocen (Epoca omului), ci în Meghalayan! Propus în anul 2000, conceptul de Antropocen a fost larg popularizat în cercurile ecologice și în mass-media liberale ca un simbol al influențelor nefaste ale omenirii asupra planetei și, în primul rând, asupra climei, pe care ar fi „forțat-o” să se încălzească mult mai rapid decât presupunea ritmul „normal” al ultimei interglaciații. Celor care au propus și susținut acest termen cu eco-appeal li s-a reproșat, printre altele, că conceptul lor restrânge dezvoltarea țărilor sărace; că este ne-practic pentru cei care iau decizii politice
28.Un paradox: Când energiile regenerabile se ieftinesc, electricitatea se scumpește! După ce, pe 1 iunie 2017, Președintele Donald Trump a decis să retragă Statele Unite din Acordul climatic de la Paris (vezi detalii aici, aici sau aici), mass-media liberală s-a precipitat să publice știre după știre după știre despre ieftinirea energiilor regenerabile, solară și eoliană.
29.Profeti si Vrajitori: De la petro-apocalips la petro-optimism Profețiile petro-apocaliptice suferă de un păcat fundamental: creșterea/descreșterea producției de petrol este mai puțin o chestiune geologică, cât una de tehnologie și raportul cerere-ofertă. La întrebarea Cât petrol mai este în subsol?, răspunsul corect este La ce preț? Pentru a înțelege mai bine aceste aspecte, voi folosi exemplul câmpului petrolifer Kern River, situat la nord de Los Angeles. Descoperit în 1899, a fost exploatat intens în următorii 50 ani.
30.Profeti si vrajitori: Intre eco-apocalips si tehno-optimism Pe finalul unei reclame Volvo pentru un nou SUV se aude o afirmatie interesanta: In lume exista doua tipuri de oameni: cei care se tem de viitor si cei care il imbratiseaza. Viitorul cu care ne vom confrunta peste cateva decenii va avea sigur elemente pe care nu le putem neglija. Conform estimarilor demografice ale ONU, in 2050 omenirea va numara aproape 10 miliarde de suflete, cu peste 2 miliarde mai multe decat in prezent. Asta inseamna inca 2 miliarde de locuitori care vor avea nevoie de hrana si apa potabila, de locuinte si joburi, de electricitate si diverse aparate electronice, de automobile si calatorii etc.

1 2 3 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by