Articole scrise de Constantin Cranganu


1 - 30 din 59 rezultate
1.A patra tranziție energetică și durerile facerii Istoria civilizației umane este și o istorie a tranzițiilor energetice – o suită de tehnologii disuptive care au marcat indelebil stadii distincte de dezvoltare economică, socială, culturală etc. În principiu, umanitatea a cunoscut trei tranziții energetice majore și se chinuie acum să dea startul celei de-a patra.
2.Când copiii devin experți și în schimbări climatice… Sub conducerea activistei suedeze Greta Thunberg, copiii de azi declară că lumea în care trăiesc este „o casă în flăcări” și pretind că nu mai are nici un rost să mai învețe în școli pentru că, nu-i așa, „viitorul nu va mai exista în curând pentru ei”. Ceea ce copiii din categoria Grete Thunberg nu știu (probabil că au făcut greve atunci când s-au predat noțiunile respective) este că omenirea nu numai că avut de-a face cu schimbările climatice de-a lungul a multor sute de ani, dar a dovedit și că știe foarte bine cum să se adapteze la aceste fenomene ciclice.
3.Paradoxul progresului (II). Sindromul punctelor albastre și normalitatea crimei (sensu Durkheim) V-ați întrebat vreodată de ce unele probleme sociale – schimbările climatice, controlul armelor, invaziile hoardelor de emigranți ilegali, fracturarea hidraulică etc. – sunt așa de intratabile, practic fără soluții agreate de toată lumea? Vi s-a întâmplat vreodată (sau de mai multe ori) să considerați că o problemă persistă chiar și atunci când a devenit mai puțin frecventă? Dacă răspundeți pozitiv, atunci nu sunteți singur(ă). Și explicația pe care v-o propun a fost numită recent de psihologi „prevalence-induced concept change”(i). Dar, pentru o traducere românească, voi introduce termenul sindromul punctelor albastre(ii).
4.Paradoxul progresului (I). Asaltul mediatic al știrilor negative Din multe și importante puncte de vedere, lumea de astăzi este mult mai bună decât cea de acum o sută de ani. Sărăcia extremă a fost redusă drastic: de la 90% la circa 10% în 2013. Alfabetizarea a crescut de la 15% la peste 85% în 2015. Longevitatea a devenit mai mult decât dublă: de la sub 30 a ajuns la 70 ani la scara planetară și la 80 ani în țările dezvoltate. Mortalitatea infantilă (sub 5 ani) a scăzut de la 20 milioane în 1950 la 5,4 milioane în 2017. Folosirea muncii copiilor s-a redus semnificativ.
5.O provocare: A trăi între Chronos și Kairos Timpul și rocile sunt frați siamezi ciudați. Timpul (chronos) poate exista fără roci (kairós), dar nu și viceversa. Totuși, timpul dispare, pe când rocile persistă. Concentrându-ne atenția doar pe vârsta Pământului (timp chronologic) este ca și cum am descrie o simfonie socotindu-i numărul total de măsuri. Fără timp kairotic, o simfonie este un morman de sunete; durata notelor și reapariția temelor îi dă forma.
6.Criza globală și răzvrătirea naturii. Ce se câștigă atunci când ceva se pierde? Mica Glaciație a urmat imediat unei perioade de încălzire globală (Medieval Climatic Optimum), care a durat cca 300 ani (cca. 1000 – cca. 1300), când, de exemplu vikingii au traversat Atlanticul de Nord și au stabilit așezări înfloritoare în Groenlanda, în Anglia creștea viața de vie, iar în vestul și centrul Europei s-au construit cele mai importante catedrale. Din cauze naturale multiple planeta noastră a suferit o reducere a temperaturilor medii globale cu 2°C începând din anul 1300.
7.Vehiculele electrice și dependența lor de Big Oil De ce materialele plastice sunt așa de importante în cazul vehiculelor electrice? Pentru că „automobilele viitorului” trebuie să fie cât mai ușoare posibil ca să-și poată mări distanța parcursă între două alimentări succesive. În condițiile în care o baterie electrică cântărește până la 600 kg, adică un sfert din masa totală a unui vehicul electric, proiectantul și constructorul trebuie să găsească soluții pentru a nu îngreuna suplimentar mașina. Iar soluțiile înseamnă utilizarea a numeroase componente de plastic.
8.Afirmațiile extraordinare necesită dovezi extraordinare? În 1979, Carl Sagan a lansat un celebru aforism care persistă și astăzii: Extraordinary claims require extraordinary evidence (ECREE) Afirmațiile extraordinare necesită dovezi extraordinare Deși o exprimare identică a fost folosită în 1978 de altcineva și în ciuda faptului că alți oameni de știință au propus formulări foarte apropiate, începând cu Pierre-Simon Laplace (1812) și terminând cu Marcello Truzzi (1975, 1978), propoziția citată în titlul articolului a fost atribuită în exclusivitate lui Carl Sagan, probabil din cauza popularității sale.
9.Încălzirea globală înseamnă mai puțină sau mai multă zăpadă? Pământul are febră, ni se spune mereu. Știința a rezolvat totul și dezbaterea s-a încheiat. Experții sunt (aproape) unanimi – 97% dintre ei au căzut de acord: schimbările climatice sunt reale, sunt provocate de oameni și trebuie să acționăm imediat pentru a le opri/inversa. În ultimii douăzeci de ani, unii experți climatici, precum și o bună parte din mass media, ne-au spus și ne spun mereu că încălzirea globală se accelerează pretutindeni, și că iernile suferă din ce în ce mai mult de pe urma acestei rapide încălziri: zăpada dispare văzând cu ochii, devenind o amintire...
10.Cât au costat schimbările climatice anul trecut? O lecție pentru viitorul planetei A devenit a doua natură pentru mass media și unii oameni să lege evenimentele meteo de schimbările climatice. Mai precis, uragane, taifunuri, inundații, secete, ori focuri de pădure ar fi provocate în prezent de încălzirea globală antropogenă. Nu este de mirare, așadar, că un raport publicat în ultima săptămână a anului trecut și care a sugerat un răspuns la întrebarea Cât au costat schimbările climatice în 2018? – $85 miliarde, a făcut multe valuri mediatice.
11.Când moartea vine din cer – O întâmplare de acum 2,6 milioane ani Viața pe această planetă are un termen de expirare. Și, de mai multe ori, acest termen fatidic a fost foarte aproape de realitate. În câteva articole publicate pe Contributors am analizat detaliile celor mai cunoscute 5-6 extincții majore, așa cum au fost ele documentate de paleontologi și alți geologi. Există însă și extincții cu amplitudine mai redusă, dar la fel de bine documentate ca și cele majore. Și ele ne oferă noi motive de a conștientiza fragilitatea vieții pe această bucată de piatră numită Pământ. Una dintre aceste extincții a avut loc acum 2,6 milioane ani, marcând limita dintre Pliocen și Pleistocen (limita P-P).
12.„4 per mille” – O inițiativă climatică franceză fără sorți de izbândă La Katowice (Polonia) a început o nouă Conferință a Schimbărilor Climatice. Misiunea principală a noii întâlniri internaționale este evaluarea stadiului de îndeplinire a obiectivelor propuse și asumate cu trei ani în urmă de cele 195 țări semnatare ale Acordului Climatic de la Paris. Pe fondul unei realități dure, deloc optimiste – emisiile de CO2 au crescut în loc să scadă, conform documentelor semnate, participanții reuniți în Polonia vor căuta să înțeleagă cauzele neîndeplinirii acelor obiective de implementare a unor planuri naționale vizând reducerea emisiilor de CO2 pentru a preveni creșterea temperaturii globale planetare cu 1,5°C, maximum 2°C, față de nivelurile ei pre-industriale.
13.Există o temperatură medie a planetei? Despre paradoxul Simpson și implicațiile sale Ori de câte ori valuri de ger polar se abat deasupra planetei, explicația oferită ad hoc este de genul: „și valurile de ger, ca și cele de arșiță, au o cauză comună: încălzirea globală antropogenă”. Cum se pot explica ambele extreme meteo printr-o cauză anume și nu prin alta? Simplu, punând accentul principal pe tendința crescătoare al unui parametru statistic numit „temperatura medie globală (TMG)”
14.În căutarea timpului pierdut: Enigma lui Munk, piscinae romane și eclipse antice Pe lângă mult discutatele creșteri ale temperaturii (cca. 0,8°C) și ale concentrației de CO2 din atmosferă (cca. 0,0125%) față de perioada imediat anterioară revoluției industriale, un alt parametru crucial al actualei perioade interglaciare, mult mai puțin abordat de mass-media, respectiv de opinia publică, este variația nivelului global mediu al oceanelor (GMSL ori Global Mean Sea-Level) ca indicator major al schimbărilor climatice. O cercetare mai atentă a acestui parametru oferă o fascinantă poveste despre căutarea timpului pierdut, care a început cu o enigmă. Profesorul de geofizică Walter Munk, care împlinește 101 ani astăzi, pe 19 octombrie 2018, este considerat Einstein-ul oceanelor ...
15.Ibisul sacru african și prima testare a evoluției Georges Cuvier (1769 – 1832) este considerat părintele fondator al paleontologiei, un geniu printre genii: a fost primul care a impus și a dovedit extincția speciilor produsă de catastrofe, o idee respinsă mai târziu de Darwin, dar dovedită fără niciun dubiu de familia Alvarez în 1980[1]; a descoperit că Mezozoicul a fost era reptilelor; a numit mastodontul; a numit fosila Pterodactylus și a recunoscut-o ca reprezentând o reptilă zburătoare; a identificat corect mosasaurul ca fiind o șopârlă acvatică gigantică...
16.Tesla Altruist vs. Tesla Egoist și parabola bunului samaritean Despre secolul al 21-lea s-a spus că va fi mistic sau nu va fi deloc. Eu cred că secolul al 21-lea va fi dominat de inteligența artificială (AI), alături de revoluțiile gemene din tehnologia informațională și biotehnologie. Oamenii posedă două tipuri de abilități: fizice și cognitive. Când revoluția industrială a introdus mașinile, acestea au surclasat abilitățile fizice ale oamenilor. Dar oamenii au reușit să mențină un avantaj decisiv asupra mașinilor... AI posedă două tipuri de abilități diferite de cele umane: conectivitatea și capacitatea de actualizare permanentă.
17.De la New Amsterdam la New York – O poveste cu blănuri și schimbări climatice Povestea reală a trecerii de la New Amsterdam la New York este ceva mai complicată. Nu sângeroasă, ci „îmblănită” bine. Și aromată cu mirodenii. Iar pe deasupra, stropită din belșug cu un sos climatic natural, nealterat de oameni.  Primii exploratori ai Americii de Nord au fost vikingii. În anii 1100, profitând de o perioadă de încălzire globală numită Medieval Warm Period (MWP), ei au navigat dincolo de Islanda și Groenlanda, ajungând până în Newfoundland (Canada).
18.Ce „vrăji” mai fac modelele supra-încălzite? În ultimii ani, estimările modelelor climatice referitoare la creșterea temperaturilor din cauza încălzirii globale antropogene s-au îngemănat cu proiecțiile unor modele economice într-un efort de a estima magnitudinea provocărilor și a costurilor economice asociate acestora. A apărut astfel un soi de economie climatică sau climatologie economică, ale cărei studii încearcă să lămurească modalitățile prin care schimbările produse mediului înconjurător, anticipate de modelele climatice, vor afecta societatea umană prin efectele lor anticipate asupra sănătății, infrastructurii sau a economiei.
19.O decizie semnificativă: Nu trăim în Antropocen (Epoca omului), ci în Meghalayan! Propus în anul 2000, conceptul de Antropocen a fost larg popularizat în cercurile ecologice și în mass-media liberale ca un simbol al influențelor nefaste ale omenirii asupra planetei și, în primul rând, asupra climei, pe care ar fi „forțat-o” să se încălzească mult mai rapid decât presupunea ritmul „normal” al ultimei interglaciații. Celor care au propus și susținut acest termen cu eco-appeal li s-a reproșat, printre altele, că conceptul lor restrânge dezvoltarea țărilor sărace; că este ne-practic pentru cei care iau decizii politice
20.Un paradox: Când energiile regenerabile se ieftinesc, electricitatea se scumpește! După ce, pe 1 iunie 2017, Președintele Donald Trump a decis să retragă Statele Unite din Acordul climatic de la Paris (vezi detalii aici, aici sau aici), mass-media liberală s-a precipitat să publice știre după știre după știre despre ieftinirea energiilor regenerabile, solară și eoliană.
21.Profeti si vrajitori: Intre eco-apocalips si tehno-optimism Pe finalul unei reclame Volvo pentru un nou SUV se aude o afirmatie interesanta: In lume exista doua tipuri de oameni: cei care se tem de viitor si cei care il imbratiseaza. Viitorul cu care ne vom confrunta peste cateva decenii va avea sigur elemente pe care nu le putem neglija. Conform estimarilor demografice ale ONU, in 2050 omenirea va numara aproape 10 miliarde de suflete, cu peste 2 miliarde mai multe decat in prezent. Asta inseamna inca 2 miliarde de locuitori care vor avea nevoie de hrana si apa potabila, de locuinte si joburi, de electricitate si diverse aparate electronice, de automobile si calatorii etc.
22.Carl Sagan - De la bombardamente atomice si "iarna nucleara" la activism politic si "fake news" Fara a fi unul din laureatii Nobel, Carl Sagan reprezinta una dintre figurile emblematice ale orasului Brooklyn: astronom, cosmolog, astrofizician, astrobiolog etc. O parte semnificativa a popularitatii sale a fost stabilita in 1977, cand Voyager 1 si 2 si-au inceput calatoria catre spatiul interstelar.
23.Patru mituri esentiale ale schimbarilor climatice: edenic, apocaliptic, babelian si themisian Schimbarile climatice nu sunt o problema rezolvabila prin mobilizarea unor resurse tehnice sau politice si articolele mele pe aceasta tema de pe Contributors.ro stau marturie despre imposibilitatea acestor demersuri. Am scris anterior ca trebuie sa plecam dintr-un alt punct initial, daca dorim sa intelegem semnificatia si importanta schimbarilor climatice. Am sugerat ca pozitia de start sa fie cea care considera fiintele umane a fi mai mult decat obiecte materiale, iar clima mai mult decat o categorie fizica a universului nostru.
24.Risca "energiile curate" sa deraieze eforturile de incetinire a incalzirii globale? Despre efectul "gatului de rata" In decembrie 2015, Conferinta ONU asupra schimbarilor climatice a adoptat, prin consensul celor 195 de delegatii statale participante, Acordul de la Paris. Conform documentului semnat, tarile semnatare se obliga sa adopte masuri vizand limitarea incalzirea globale la mai putin de 2ᅡC, comparativ cu nivelele pre-industrial. Exista, de asemenea, si un indemn pentru "intetirea eforturilor" menite sa limiteze cresterea temperaturilor globale sub 1,5ᅡC. Ultimul obiectiv va necesita ca emisiile antropogene de gaze cu efect de sera sa fie net-zero candva, intre 2030 si 2050.
25.Cine a omorat dinozaurii? Petrolul, desigur!... In istoria geologiei sunt recunoscute cinci extinctii in masa majorei. Cea mai faimoasa (si mai bine studiata) a avut loc acum circa 66 milioane ani (Ma)ii, la sfarsitul perioadei Cretacice, cand dinozaurii si doua treimi din toate animalele marine au fost eliminate, creand o nisa biologica pentru dezvoltarea mamiferelor, incoronata prin aparitia finala a lui Homo Sapiens.
26.La inceput a fost petrolul... Istoria Americii si a intregii lumi s-a schimbat brusc intr-o dimineata de la inceputul veacului al 20-lea, cand, pe un deal din sud-estul Texasului, un urias a fost trezit din somnul lui de milenii. Numele uriasului era petrolul, iar "trezirea" lui a marcat nasterea industriei moderne a hidrocarburilor si, totodata, aparitia unei superputeri neinvinse inca de nimeni.
27.Gigantica gafa lui Darwin sau de ce e bine sa ascultam specialistii Daca priviti cu atentie fotografia de mai jos veti vedea trei "drumuri paralele", in nordul Scotiei, zona Glen Roy (glen inseamna vale in scotiana). Ele au reprezentat cel mai mare mister geologic din Marea Britanie. Rezolvarea lui a coincis cu o gafa colosala comisa de celebrul Charles Darwin, parintele teoriei evolutiei prin selectie naturala.
28.Revolutia argilelor continua in Statele Unite Pe 23 mai 2016, U.S. Energy Information Administration (EIA) a publicat un raport in care subliniaza ca Statele Unite raman cel mai mare producator de petrol si gaze naturale din lume, surclasand Rusia si Arabia Saudita (Figura 1). Productia de petrol si gaze naturale americane a depasit pe cea Rusiei prima data in 2012, cand Statele Unite au devenit producatorul mondial #1 de gaze naturale. In 2013, SUA au ajuns cel mai mare producator mondial de petrol.
29.Un premiu Pulitzer pentru predicția unui cutremur apocaliptic Anul acesta, Premiul Pulitzer pentru cea mai buna povestire jurnalistica a fost acordat publicistei Kathryn Schulz, autoarea articolului "The Really Big One", publicat pe 20 iulie 2015 in The New Yorker. Cu un talent care mi-a amintit de Orson Wells si halucinantul sau Razboiul lumilor, recenta laureata Pulitzer a imaginat un scenariu terifiant: Un cutremur va distruge o portiune importanta din zona de coasta pacifica din nord-vestul Statelor Unite. Cutremurul va fi urmarea ruperii totale a marginii zonei de subductie Cascadia si va fi cel mai ingrozitor dezastru natural din istoria continentului nord-american.
30.Ipoteza Salem și posibilele ei consecințe: inginerii anti-Darwin și inginerii Jihadului In timpul documentarii pentru articolul Despre filosofia analizelor stiintifice cu un exemplu de caz: Ce fel de teorie este darwinismul? si viitoarea mea carte, am dat peste o informatie depreciativa la adresa inginerilor- ipoteza Salem. Si cum eu insumi sunt inginer de meserie, m-am simtit putin atins in amorul profesional. Despre ce este vorba? Formulata initial de Bruce Salem, ipoteza care-i poarta numele are doua versiuni: Intr-o dezbatere despre evolutie vs. creatie, o persoana care pretinde ca are o pregatire stiintifica si este de partea creatiei, va fi cel mai probabil un inginer.

1 2 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by