Articole scrise de Catalin Raiu


1 - 11 din 11 rezultate
1.OSCE: România - foarte severă la adresa vieții religioase România este listată de OSCE în grupul țărilor care au luat cele mai dure măsuri de restricționare a libertății religioase încă de la începutul pandemiei. Raportul OSCE dat publicității recent sub semnătura directorului Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului vizează doar natura, nu și modalitatea în care au fost impuse restricțiile despre care am scris aici.
2.Raportul SUA privind libertatea religioasă, între text și context (articol actualizat) Președintele Barack Obama declara în anul 2015 că libertatea religioasă nu poate fi un motiv pentru a nega drepturile LGBT, iar președintele Donald Trump a cerut recent pe un ton abrupt redeschiderea lăcașurilor de cult în ciuda faptului că pandemia actuală nu s-a domolit încă. Două raportări diferite față de exercitarea libertății religioase, care, însă, se fundamentează simultan, în mod coerent, în establishmentul american.
3.Cum se desfășoară viața religioasă post-pandemie? Pandemia s-a suprapus peste Paștele creștin, Pesah-ul iudaic și Ramadanul musulman. Temându-se ca manifestările religioase să nu devină focare de infecție, majoritatea guvernelor au luat măsuri de prevenție eficiente din punct de vedere sanitar, dar la limita exigențelor libertății religioase din punct de vedere juridico-politic. În Germania (30 aprilie), Franța (18 mai) și SUA (29 mai) controlul constituțional a cenzurat comportamentul anti-rule of law al autorităților reamintindu-le că limitarea activităților religioase trebuie făcută proporțional cu scopul restricțiilor generale. Chiar și pe timpul stării de urgență sau alertă, statul trebuie să reglementeze în interiorul unui cadru juridico-politic democratic, în consonanță cu exigențele și practicile internaționale, predictibil și nediscriminatoriu.
4.Înțelegere justă și moderată a libertății religioase În perioada următoare va fi nevoie de mult calm și mai ales de efortul comun, al statului, cultelor religioase, presei și publicului de a înțelege pe de o parte că orice agresiune la adresa libertății religioase poate avea efecte foarte nocive pe termen lung, iar pe de altă parte că suntem cu toții responsabili nu doar de reconstrucția socială post-pandemie, dar și de a contribui la consolidarea capitalului social, atât de vital în perioade de criză. Într-un regim politic democratic și bazat pe domnia legii, politicile statului în materie de viață religioasă nu trebuie generate nici de un exces de protecționism bisericesc, nici de secularism exacerbat, ci de principiul libertății religioase.
5.Post-liberalism sau iliberalism? România și Ungaria Regresul democratic este din ce în ce mai răspândit în lume și se manifestă sub forme diverse precum populismul, iliberalismul și chiar guvernanța autoritaristă. Ungaria este denunțată de către comunitatea internațională ca o țară aflată în plin regres democratic și liberal. Sub patronajul Fidesz, administrația publică a devenit o castă birocratico-politică care nu are nimic de-a face cu post-liberalismul occidental de tip New Public Management, ci mai degrabă cu un iliberalism medieval, pre-westphalian, care-și aruncă tentaculele inclusiv dincolo de jurisdicția consemnată de dreptul internațional, în Transilvania.
6.Ce lipsește de Înviere? O cultură a libertății religioase Stând acasă de Paște avem șansa să interiorizăm credința mult mai mult decât atunci când o pierdeam printre cozonaci și pască. Este totodată și un test al libertății religioase, o șansă de interogație rațională și nepătimașă a democrației autohtone în relație cu religia. Statul acasă este simultan un gest de trăire a credinței, un gest de caritate creștină prin protejarea celorlalți și o interogare a capacităților de a produce politici democratice din partea unei administrații publice confortabile cu opționalitatea drepturilor și libertăților.
7.#staiacasa. Biopolitica în democrație Statul medieval despotic folosea tehnici represive de biopolitică menite să pună în evidență suveranitatea monarhală. De la țeapa domnitorului valah Vlad până la execuțiile de lângă Turnul Londrei, suveranul medieval, ca stăpân terestru al vieții și al morții, regiza moartea supușilor în cel mai minuțios detaliu și îi dădea amploarea unui adevărat eveniment social, celebrat public, inclusiv liturgic ca eliberarea de sub pedeapsa suveranului pământesc și trecerea către Suveranul Ceresc. Astăzi, moartea nu este doar un eveniment foarte privat și chiar tabuu, ci chiar exterior puterii politice și în bună măsură democrației. Biopolitica democratică cântărește minuțios mortalitatea ca fenomen social, dar este complet dezinteresată de moarte ca experiență spirituală a persoanei.
8.E de preferat corporatismul din Ungaria oligarhiei din România? „Starea de urgență trebuie să fie limitată la un scop precis și la un anumit interval de timp”, a declarat Ingibjörg Sólrún Gísladóttir, directorul Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul OSCE cu câteva ore înainte de votul de luni, 30 martie, din Parlamentul Ungariei referitor la Coronavirus Protection Act.Directorul ODIHR/OSCE a atras atenția că toate cele 57 de state membre OSCE trebuie să mențină exigențele democratice și ale domniei legii chiar și pe durata stării de urgență. Acest lucru înseamnă ca intervențiile legislative ale guvernelor trebuie să fie supuse controlului parlamentar.
9.Este închiderea bisericilor o agresiune la adresa libertății religioase? Conform standardelor internaționale, statele nu pot suspenda libertatea religioasă nici în stare de război și nici în stare de urgență. Însă, libertatea religioasă poate fi restrânsă ca măsură excepțională pentru restabilirea ordinii și securității publice sau în situații de epidemii ca măsură excepțională și cu îndeplinirea următoarelor condiții: 1. să fie prevăzută de lege 2. să servească unor scopuri ale corpului politic în integralitatea lui (protejarea securității, a ordinii publice, a sănătății etc.) 3. să fie nediscriminatorie în limbaj și aplicabilitate (4) să servească strict scopului și perioadei anunțate.
10.Libertatea religioasă și partidele politice în vreme de pandemie 7.500 de infectări cu COVID-19 sunt puse în Coreea de Sud pe seama pacientului nr. 31, o femeie în vârstă de 61 de ani care a participat cu semne vizibile de febră la serviciile religioase ale bisericii charismatice Shincheonji, în orașul Daegu. Adepții acestei mișcări care se revendică din învățăturile lui Iisus Hristos consideră boala drept un păcat, motiv pentru care au obligația de a se trata împreună cu ceilalți pentru a răspândi mesajul credinței lor cu orice preț.
11.Unde gresesc ministrii tehnocrati? La terminarea mandatelor in fruntea guvernului Marii Britanii, Tony Blair a declarat: I was never really in politics . . . I don`t feel myself a politician even now. Cum e posibil ca un prim-ministru, politician de cariera, sa nu simta fiorul politicii dupa 10 ani in fruntea unui guvern atat de puternic? In paradigma neoliberala careia ii suntem captivi ministrii din intreaga Uniune Europeana incep sa nu se mai considere politicieni, ci manageri. Managementul e un proces specific economiei, pe cand guvernarea e actiunea centrala din politica. Doua domenii, economie si politica, diferite, distincte si separate in modernitatea politica.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by