Articole scrise de Carmen Peli, Oana Ambrozie


1 - 16 din 16 rezultate
1.Industrii sprijinite la nivel european prin scheme de ajutor de stat în contextul pandemiei de coronavirus: exemple care ar putea fi urmate de statul român Statul român a adoptat la începutul lunii aprilie o primă schemă de ajutor de stat destinată a sprijini întreprinderile mici și mijlocii afectate de coronavirus, constând în acordarea de garanții pentru credite sau linii de credite pentru investiții și capital de lucru, respectiv în subvenționarea dobânzilor aferente acestora. Schema, cu un buget estimat de 3,3 miliarde de euro, a fost notificată și aprobată de Comisia Europeană.
2.Cadru temporar instituit de Comisia Europeană privind măsuri de ajutor de stat pentru sprijinirea economiei în contextul COVID-19 Diversele măsuri adoptate de statele membre UE, precum izolarea socială, restricțiile de călătorie sau carantina urmăresc ca impactul COVID-19 asupra populației să fie unul cât mai scurt și limitat posibil. În același timp, acestea au un impact economic direct atât asupra cererii, cât și a ofertei de produse și servicii și lovesc companiile și angajații din tot mai multe sectoare economice. În acest context, Comisia Europeană instituie, până la sfârșitul lunii decembrie 2020, un cadru temporar ce prevede cinci noi tipuri de ajutoare de stat la care întreprinderile pot apela, respectiv:
3.Protejarea economiei în contextul răspândirii COVID-19 - măsuri disponibile statului Acțiunile de precauție luate pentru a limita riscul de răspândire a COVID-19 au consecințe economice importante, și există o serie de industrii - precum cea a turismului, a organizării de evenimente sau cea hotelieră - care sunt deja afectate, fiind nevoie de intervenții rapide din partea statului român. Ne putem astepta ca și alte sectoare să fie afectate în perioada următoare, cum ar fi cel de comercializare cu amănuntul (inclusiv mall-urile) sau sectorul bancar (prin dificultățile companiilor și ale persoanelor fizice de a plăti ratele scadente datorită lipsei temporare de lichidități).
4.Algoritmii de prețuri - când poate fi atrasă răspunderea companiilor pentru utilizarea acestora? Companiile apelează tot mai des la algoritmi pentru a-și îmbunătăți structurile de preț, pentru a-și dimensiona producția sau distribuția la cererea de pe piață sau a previziona trendurile acesteia. În mod consensual, algoritmii reprezintă succesiuni de operațiuni efectuate într-o ordine exactă pentru a putea îndeplini în mod automat o anumită sarcină sau a atinge un anume obiectiv, precum determinarea prețului ce urmează a fi practicat de o companie în legătură cu un anumit bun sau serviciu.
5.Ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate - când pot fi acestea acordate? Studiu de caz privind CFR Marfă și Compania Națională a Uraniului Două decizii recente, anunțate de Comisia Europeană pe 24 februarie, pun România în situația de a recupera peste 583 milioane euro plus dobânzi ca ajutoare de stat incompatibile acordate CFR Marfă, respectiv Companiei Naționale a Uraniului. Astfel, Comisia Europeană a constatat că operatorul de transport feroviar CFR Marfă a primit cel puțin 570 de milioane de euro ajutor de stat incompatibil din partea României, printr-o anulare a datoriilor sub forma unei măsuri de conversie a creanțelor în acțiuni realizată în anul 2013 în vederea privatizării.
6.Direcții de acțiune și evoluții care au definit activitatea Consiliului Concurenței în materie de investigații în 2019 Consiliul Concurenței a lansat recent raportul de activitate cu privire la anul 2019. Din perspectiva investigațiilor derulate, datele arată că autoritatea a avut intervenții importante în piață, respectiv 14 investigații finalizate cu aplicarea de amenzi totalizând 20,3 milioane euro, 9 alte investigații nou declanșate privind încălcări ale legislației de concurență și un total de 32 de investigații în curs privind potențiale fapte anticoncurențiale la finalul anului 2019.
7.Acordurile de soluționare amiabilă a litigiilor între titularii de brevete farmaceutice și producătorii de medicamente generice: când sunt acestea anticoncurențiale, conform unei hotărări recente a CJUE Pe 30 ianuarie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre în cadrul unei cereri de decizie preliminară formulată de Competition Appeal Tribunal din Marea Britanie, care urmărea examinarea legalității unei decizii de sancționare adoptate împotriva mai multor producători de medicamente generice și a grupului farmaceutic GlaxoSmithKline în legătură cu acorduri de soluționare amiabilă a litigiilor în materie de brevete.
8.Licitațiile publice - frecvent în atenția Consiliului Concurenței Licitațiile publice sunt în mod constant în atenția Consiliului Concurenței, date fiind fondurile publice implicate și scopul autorității de a se asigura că acestea sunt cheltuite în beneficiul cetățenilor, în calitate de consumatori finali. Astfel, încă de la începutul acestui an au fost anunțate amenzi aplicate de Consiliul Concurenței pentru trucarea unor licitații privind achiziționarea de indicatoare rutiere, respectiv servicii de pază. În același timp, au fost declanșate investigații noi privind trucarea de licitații pe piața salubrizării din județul Mureș, respectiv pe piața parcărilor publice cu plată din municipiul Brașov.
9.Acțiunile în despăgubiri privind încălcări de concurență: clarificări aduse de Curtea de Justiție a Uniunii Europene Odată cu Directiva 2014/104/UE privind acțiunile în despăgubire în cazul încălcărilor în materie de concurență, transpusă în legislația națională în anul 2017, au fost armonizate regulile și condițiile de bază în care persoanele fizice sau juridice - fie ele consumatori, companii sau autorități publice - au posibilitatea de a solicita daune pentru prejudicii rezultate din comportamente anticoncurențiale.
10.Concurența în sport Dimensiunea economică a sportului a crescut semnificativ ca urmare a diversificării surselor de venit generate de acesta, printre ele numărându-se în prezent atât vânzarea de bilete și abonamente la competiții sportive cât și comercializarea drepturilor de difuzare a competițiilor, publicitatea, vânzarea de articole sportive sau sponsorizarea.
11.10 lecții în materie de concurență din ultima decadă Politica și practica în materie de concurență se află astăzi într-un punct în care multe dintre instrumentele și metodele tradiționale de lucru sunt puse în discuție și contestate atât de (noii) actori de pe piață, cât și de către economiști și practicieni. Și pentru că doar înțelegând istoria putem anticipa viitorul, extragem o serie de lecții pentru ceea ce ar putea urma în materie de concurență, uitându-ne la decada ce tocmai a trecut.
12.Impactul Big data asupra concurenței Evoluția tehnologică a permis companiilor să colecteze și să utilizeze volume importante de date, acestea devenind o resursă esențială atât pentru serviciile online, cât și pentru procesele de producție sau logistice. Deși termenul de Big Data este unul în curs de definire și delimitare, acesta este deseori caracterizat de existența unor cantități mari de diferite categorii de date (atât cu, cât și fără caracter personal), obținute la o viteză ridicată din mai multe surse, a căror administrare și analiză necesită utilizarea de algoritmi specifici.
13.Riscuri de concurență în caz de outsourcing Deseori, răspunderea companiilor pentru încălcarea normelor de concurență nu este atrasă ca urmare a unei acțiuni specifice a asociaților sau a administratorilor acestora, ci de acțiuni ale unor persoane - de regulă, angajați - împuternicite să acționeze în numele companiilor într-o anumită împrejurare.
14.Impactul tăcerii în contextul încălcărilor de concurență Încălcările de concurență pot îmbrăca forme variate, și se pot realiza în împrejurări extrem de diverse - astfel, un cartel de fixare a prețurilor poate avea loc la fel de bine în cadrul unei întâlniri într-un hotel din afara țării sau prin discuții purtate în cadrul unei corespondențe electronice sau pe rețele de socializare.
15.Comerțul online - între inovare și conformarea cu regulile de concurență Comerțul online a sporit transparența la nivelul consumatorilor, aceștia fiind în măsură să obțină și să compare simultan informații despre produse și prețurile acestora. De asemenea, modelele alternative de distribuție online, precum canalul marketplace, au facilitat accesul la clienți pentru micii comercianți cu amănuntul, sporind astfel concurența.
16.Participarea în asociații - sfaturi pentru evitarea riscurilor de concurență Asociațiile patronale și profesionale ajung deseori în vizorul Consiliului Concurenței, făcând de-a lungul timpului obiectul unor numeroase investigații privind încălcări ale legislației de concurență. Este important de semnalat faptul că activitățile și măsurile ce ajung să fie investigate de către Consiliul Concurenței au luat naștere, deseori, în contextul unor proiecte aparent legitime ale asociațiilor care pot urmări, cu titlu de exemplu, promovarea unui proiect legislativ sau asigurarea unei mai bune funcționări a industriei.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by