Articole scrise de Andrada Ilisan


1 - 15 din 15 rezultate
1.Aceast�� spaim�� numit�� anxietate Nu e om viu s�� nu fi sim��it groaza c�� trebuie s�� ias�� în lume. ��i acolo afar��, s�� ��in�� piept temutei lumi. Groaza creaturii c�� trebuie s�� î��i fac�� debutul în necunoscut, s�� î��i zideasc�� c��su��a, firea, sinele, autonomia, s�� perseverseze în mijlocul haosului ori prea vast, ori prea oprimant e atotprezent��. Cum Dumnezeu s�� nu ��i se taie picioarele? În necunoscut te a��teapt�� propria singur��tate. În necunoscut te a��teapt�� noi neputin��e. Mai bine aici, cu vechile ��i familiarele neputin��e. Aici unde exist cu chiu ��i vai, dar chiul ��i vaiul au grani��ele lor bine b��t��torite. Afar�� e mult mai greu.
2.Cum recuno��ti un psihopat: dup�� nevinov����ie Voi aduce în discu��ie acel sentiment de vinova��ie ce apare în urma r��ului f��cut în imediata apropiere, nu despre vina abstract�� care ��ine de amorul propriu. Nu vina mea ca distrug planeta, ci vina mea c�� sunt vanitos, impulsiv, egoist, adic�� în general vina ce decurge din autoiluzionare ��i r��ul comis asupra celuilalt. Vina din rela��ia mea cu so��ia mea, nu din rela��ia cu planeta. Nu vina c�� stric stratul de ozon, ci vina fa���� de prietenul cel mai bun sau fa���� de sor�� care înregistreaz�� realitatea mea cea mai personal��. Ca orice chestiune de pe lume, valoarea discu��iei e dat�� de rezonabilitate.
3.Sinuciderea – o reac��ie tipic masculin�� Eu cred c�� rezilien��a femeii la labilitate e mai mare. Femeia e mai emo��ional��/hipersensibil�� (mai pu��in serioas��, dac�� mergem pe urmele ra��ionamentului doctorului interveviat), dar rezisten��a ei la disperare e mai mare. Afirma��iile doctorului “Am putea spune c�� sunt mai serio��i, decizia b��rbatului e decizie. Ei nu se mai r��zgândesc, nu vor s�� impresioneze, s�� emo��ioneze" – indic�� 1) o idealizare a ra��ionalit����ii ��i 2) pe cale de consecin����, omit faptul c�� ra��ionalitatea – care d�� amploarea hot��rîrii, logica ��ine drumul drept si decizia luat��, pe cînd emo��ionalitatea e vibrant��
4.Alexandra Dac�� e��ti înfrico��at, nu ai unde s�� te ascunzi de moartea Alexandrei. Dac�� e��ti înfrico��at, azi te cheam�� ��i pe tine Alexandra. Scriu cu gîndul la neajutorarea ��i lipsa de speran���� care nu se pot ap��ra de moartea Alexandrei. La ��ireata anxietate care se insinueaz��, la sentimentul incertitudinii ��i nesiguran��ei existen��iale. Cu gîndul la cei care nu se pot deta��a de sfâ��ietoarea ei captivitate ��i sfî��ietorul ei sfîr��it. Cu gîndul la cei care sunt sili��i s�� treac�� prin toate etapele sechestr��rii si izol��rii în no man’s land-ul din Caracal, în magherni��a-iad p��zit�� de cîini de lupi.
5.Neiubire Andrei Zviaghin��ev nu e un regizor c��ldicel. Iar Neiubire e un film pe m��sur��, distins în 2017 cu premiul juriului la festivalul de la Cannes. “Nelyubov” în rus��. “Loveless” în englez��. Filmul se pricepe de minune s�� livreze sentimentul precis al absen��ei. Absen��a iubirii. Animale frumoase, dar reci ��i egoiste, ag����îndu-se de alte animale reci, disperate de amenin��area abandonului. C��utarea lor e amu��inare ��i nu are pic de c��ldur��, ea e dirijat�� exclusiv de instinctul nemilos al supravie��uirii împotriva depriv��rii.
6.Acest pustiu numit depresie Dou�� lucruri sunt tulbur��toare în depresie. Pierderea dragostei de via���� ��i absen��a strig��tului de ajutor. Depresia nu piuie. Cum piuie, de pild��, frigiderul dac�� i-ai uitat u��a deschis��. Un om e mort pe din��untru ��i nimic dinspre el nu trage semnalul de alarm��. Depresia nu strig�� dup�� ajutor. Omul firesc, omul de via���� a fost înlocuit de omul mort. Are exact acelea��i tr��s��turi, dar nu mai e viu pe din��untru. Imbrac�� acelea��i haine, are aceea��i form�� a degetelor ��i a trunchiului, are acelea��i gînduri (nu s-au dus nic��ieri) dar s-a l��sat v��lul. Face toate gesturile de sub v��l.
7.De aici, de dup�� gratii, v�� binecuvîntez! Ce m-a mi��cat la Anton Cehov a fost vulnerabilitatea decen��ei suflete��ti. Vulnerabilitatea aceasta se îndreapt�� sigur spre zdrobire, î��i spui. Soarta celor delica��i în raporturile lor cu lumea e lipsit�� de orice scut ��i de orice salvare fiindc�� delicate��ea devine inadecvarea ce va fi zdrobit��. Zdrobit�� fiindc�� se transform�� în neajutorare (“Nu se ��tia vinovat cu nimic dar parc��-i mare lucru s�� faci o crim�� din impruden���� ��i parc�� nu po��i fi victima vreunei calomnii sau chiar a unei erori judiciare?”). Existen��a (soarta omului) se mi��c�� exclusiv în plan orizontal-social. Orice mi se poate întîmpla.
8.Mamele care î��i ucid copiii Imediat dup�� Dumnezeu urmeaz�� mama. Mama e st��pîna copilului ei. Ea îi d�� via���� ��i tot ea îi poate da oricînd moarte. Mama îi poate face orice copilului ei. ��i copilul poate fi alesul sau captivul acestei faceri. Mama îl poate hr��ni cu ea îns����i (laptele matern) ��i îl poate omorî la ea în burt��. Se poate arunca pe sc��ri, î��i poate r��scoli uterul cu o sîrm��, î��i poate introduce în vagin alcool, hipermanganat de potasiu, chinin��, mu��tar, î��i poate face b��i fierbin��i de ��ezut, poate bea bere fiart�� cu hrean r��zuit ca s�� scape de sarcin��.
9.OPINIE Eutanasierea persoanelor aflate în suferin���� psihic�� de neîndurat A spune cuiva c�� îl iube��ti înseamn�� de fapt s�� spui: “tu nu vei muri niciodat��.” Teribil�� vorb�� pe care am aflat-o cîndva într-o emisiune despre vulnerabilit����ile rela��iei cu cel��lalt. Dar statul are o altfel de iubire pentru cet����enii s��i. Statul – cînd te iube��te – crede în moartea ta. Dar noi avem nevoie s�� nu murim. Nicidecum s�� fim asista��i ��i îmb��rb��ta��i în sinucidere. Aceast�� deschidere uria���� spre oferta (institu��ional��) de moarte a omului ultramodern anun���� o însingurare f��r�� precedent.
10.Dreptul la moarte “Slav�� cerului c�� locuiesc în Belgia unde exist�� dreptul la eutanasiere” scrie cineva în subsolul articolului “When life is a worse fate than death” (“Cînd via��a e o soart�� mai rea decît moartea”) republicat de The Guardian zilele acestea. Articolul, semnat de Haider Javed Warraich, un medic din Marea Britanie, prezint�� un fragment din cartea sa “Modern Death: How Medicine Changed the End of Life” ��i ridic�� crunta dilem�� etic�� a mor��ii asistate.
11.Transsexualii lui Almodovar ��i adventi��tii lui Steinhardt. Un text despre dragoste Am v��zut ieri “Todo sobre mi madre” al lui Pedro Almodovar. Un film din 1999 cu doi transsexuali prostitua��i, unul tat�� muribund, altul fost ��ofer de camion, o div�� lesbian��, o iubit�� junkie, trei mame ��i doi fii. Unul care moare, altul care se na��te. ��i privind filmul ��i figura lui central��, luminoas��, amuzant�� ��i tragic��, Agrado (“o persoan�� agreabil��”) – un fost ��ofer de camion transformat in prostituat�� cu penis ��i implant de sîni, – m-am gîndit: ce mult î��i iube��te Almodovar personajele în acest film. Exact cum ��i le iube��te Steinhardt în “Jurnalul fericirii.”
12.Desexualizarea sexelor Ra��ionalitatea ��i emo��ionalitatea ultraemancipate ale omului modern nu pot fi decît incomodate de corpul fizic care le acompaniaz��, nu crede��i? Dar dac�� corpul meu î��i pierde puterea de decizie cu privire la fiin��a mea ��i apoi, dac�� corpurile noastre diferite, diferen��ele biologice dintre b��rbat ��i femeie devin inoportune ��i irelevante, dac�� „rela��ia femeie-b��rbat nu mai reprezint�� o serie de opozi��ii ��i contraste”, înseamn�� c�� în viitor omul î��i va pierde sexualitatea, agonisind o nou�� ��i palpitant�� dezr��d��cinare.
13.De ce am vrut s�� m�� fac psiholog Nu ��tiu dac�� ��i dumneavoastr��, dar eu mi-am petrecut mult timp gîndindu-m�� cum oamenii se g��sesc înainte de toate la ei în cap. Unde e��ti? La ai mei. Unde e��ti? La locul de joac��. La socrii. La job. La metrou. La proteste. La magazin. La examen. Bine, bine, dar mai întîi? Înainte de toate astea, unde e��ti? La tine în cap e��ti. Cu tine însu��i e��ti. Vreau s�� spun: nu po��i s�� iei o pauz�� de la de la propria ta minte. Clip�� de clip��, aproape, trebuie s�� treci prin toate gîndurile tale, nu po��i s��ri nici unul. Distan��ele psihice se parcurg anevoie.
14.Cel mai puternic om de pe planet��. O pledoarie pentru putere Nu cred c�� ne descurc��m f��r�� putere pe lumea asta. F��r�� autoritate. Absen��a puterii înseamn�� haos. Nu îmi place haosul. Harababura e rea pentru psihic. S�� ne gîndim. Numai în rela��ia cu un centru ordonator exist�� stabilitate. Dac�� toate valen��ele ��i unicit����ile noastre ar fi deodat�� la cîrm��, ar fi debandad��. Prin urmare, nesfîr��itele unicit����i nu s��desc ordine. Înseamn�� c�� ordine va s��di ceea ce este comun în noi. Astfel c�� prin putere eu în��eleg un centru ordonator. Opusul haosului ��i r��t��cirii. Adic�� ordine.
15.Petre Daea, Tudorel Toader si Habarnam. Sau cum sa spargi norul cu toporul Ori de cite ori il ascult pe domnul ministru Daea, am senzatia ca cele mai barosane domenii ale cunoasterii naturii umane sunt agricultura si psihologia. In afara de psihologie, tot ce se misca e in agricultura, imi vine sa zic. Adica ce nu rezolva psihologia, epuizeaza agricultura. Va marturisesc: colectionez declaratiile domnului Petre Daea asa cum colectionez (intr-un fisier) declaratiile lui Ted Bundy. Sigur, unul e inginer agronom, iar altul criminal in serie. Singurul lucru care ii uneste pe cei doi e persoana care scrie acest text.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by