Articole scrise de Alexandru Lazescu


1 - 30 din 100 rezultate
1.Semne de întrebare pe marginea rapoartelor MCV pentru România și Bulgaria Unele omisiuni și aprecieri discutabile din raportul pentru România și mai ales dublul standard utilizat în cel pentru Bulgaria afectează credibilitatea acestui instrument de monitorizare aplicat din 2007 celor două țări
2.Cultul Schimbărilor Climatice și apostolii săi Sub sloganul “Urgenței Salvării Planetei” asistăm la un atac concertat care își propune destructurarea completă a sistemului social și economiei de piață occidentale propunînd soluții utopice, costînd zeci de trilioane de dolari, în loc să se concentreze pe acele măsuri raționale care să limiteze eventualele efecte negative ale unor fenomene inevitabile care au determinat, de atîtea ori în trecut, schimbări mult mai dramatice decît cele de acum ale climatului planetei.
3.Culisele politicii românești Cine câștigă și cine pierde din ultimele evoluții politice? Pe cine încurcă și pe cine ajută o posibilă candidatură a lui Alexandru Cumpănașu? Seamănă actuala situație politică de la noi cu cea din Ucraina unde un actor, Vladimir Zelenski, i-a spulberat pur si simplu pe candidații unor structuri politice tradiționale exploatînd un masiv val anti-sistem? Cât de importante sunt jocurile subterane în care sunt implicați foști și poate chiar actuali membri din servicii? Iată, apar o mulțime de întrebări într-o situație confuză, imprevizibilă și în fond deprimantă.
4.Despre competență în epoca justiției sociale Înaintea finalei Campionatului Mondial de fotbal feminin, dintre Statele Unite și Olanda, cotidianul francez “Le Monde” semnala o problemă gravă, aceea că echipa americană nu este suficient de diversă, sunt prea multe jucătoare albe. Deși amintește cu satisfacție nu doar faptul că starul Megan Rapinoe este gay declarat încă din 2012...
5.De ce a fost eliminat Estul de pe lista cu funcții cheie din Uniunea Europeană? E greu de spus dacă e vorba chiar de un demers explicit de izolare a Europei de Est sau este mai degrabă rezultatul unui cumul de factori și jocuri de culise în cursul unor negocieri complicate și tensionate. „Macron şi Merkel, folosindu-l ca paravan pe Donald Tusk, au reuşit să scoată Estul Uniunii Europene în afara Uniunii Europene”, se plîngea într-o postare pe Facebook fostul președinte al României, Traian Băsescu, proaspăt ales vicepreședinte al influentei Comisii de Afaceri Europene din Parlamentul European. „Într-un moment în care UE avea nevoie mai mult ca oricând de solidaritate şi politicieni care să accelereze procesele de integrare, Merkel şi Macron trag o linie groasă între Vechea Europă şi Estul Uniunii Europene. Din păcate, ideologul acestei izolări a Estului, tânărul Macron, îşi exersează viziunea catastrofală pe seama viitorului Uniunii Europene, în condiţiile în care el nu este capabil să-şi reformeze propria ţară”, a continuat el.
6.Rusia, Moldova, Occidentul Ceea ce s-a discutat însă mult prea puțin la noi este înțelegerea contextului care a dus la această soluție neașteptată, de tip „deux ex machina”, practic negociată complet în afara cadrului politic autohton, de către Rusia, UE, în fapt în principal Germania și Franța, și Statele Unite. Soluție de care Maia Sandu și colegii ei, pe de o parte, și socialiștii lui Igor Dodon, pe de alta, au luat doar act și au pus-o în operă.
7.Papa, românii și rădăcinile creștine ale civilizației noastre La Blaj, suveranul pontif a avertizat asupra noilor curente ideologice care încearcă să elimine tradițiile culturale și religioase, care trimit în derizoriu persoana, viața, căsătoria și familia.
8.ANALIZĂ Am avut un al doilea referendum: unul anti-Dragnea și anti-PSD PSD în dificultate; soarta lui Liviu Dragnea pare pecetluită iar cea a guvernării PSD-ALDE este incertă; PNL și USR+ vor intra într-o competiție directă pentru prezidențiale; în plan extern va crește influența franceză în România, se consolidează cea germană și se va dilua cea americană pe măsură ce se acutizează clivajul transatlantic.
9.Va putea supraviețui NATO escaladării tensiunilor transatlantice? Recent, fostul secretar general NATO, Anders Fogh Rasmussen, avertiza că proiectul unei „armate europene” (cunoscut sub denumirea de PESCO) care, în principal sub impulsul Franței, pare să se îndrepte către o formulă destul de diferită față de varianta relativ modestă și limitată discutată inițial, riscă să submineze serios NATO. După ieșirea Marii Britanii din UE peste 80 de procente dintre resursele și finanțarea NATO vor proveni din afara Uniunii așa că, spune Rasmussen, o armată europeană nu are cum să funcționeze fără suportul acestuia.
10.Cum se văd la Bruxelles viitorul UE și noua lume multipolară Atunci cînd abordează chestiunile legate de securitate și de poziționare în contextul geopolitic global, explicitînd cele cinci direcții strategice de acțiune pe care ar trebui să le aibă în vedere UE în perioada următoare, Comisia Europeană evită cu desăvîrșire să facă vreo referire la NATO, Statele Unite sau la partenariatul euro-atlantic
11.Opoziţia, în capcana discursului monocord anti-corupţie Întors de la summitul NATO de la Bruxelles preşedintele Iohannis ne-a asigurat că totul e în regulă, alianţa nu se destramă, iar în ceea ce ne priveşte stăm chiar mai bine ca înainte pentru că am obţinut ca un centru de comanda NATO să fie găzduit de România şi că se va acorda o atenţie sporită securităţii în zona bazinului Mării Negre. În realitate, multe dintre analizele post-summit sunt semnificativ mai pesimiste, iar în ceea ce priveşte climatul de securitate din bazinul Mării Negre principala provocare o reprezintă chiar un membru NATO, Turcia, care cultivă legături strânse cu Rusia şi Iranul...
12.Meci Liviu Dragnea – Klaus Iohannis, faza pe Ierusalim Obiectivul principal al lui Liviu Dragnea fost acela de intra în conflict explicit pe această temă cu președintele, ca parte a unei agende politice interne, nu acela de a propune o nouă poziționare strategică a țării pe o temă de mare impact. De aceea, preocuparea pentru respectarea procedurilor constituționale sau față de daunele potențiale de imagine în exterior nu au contat în nici un fel.
13.Un potential pion pro-Putin si la Paris? "Vladimir Putin cistiga alegerile din Franta", titra Bloomberg o relatare dupa primul tur al alegerilor preliminare pentru desemnarea candidatului principalei grupari politice franceze de centru-dreapta. Intre timp lucrurile au fost, de altfel, transate. Francois Fillon, "un rusofil aproape la fel de entuziast ca Marine Le Pen, liderul formatiunii de extrema-dreapta Frontului National", dupa cum il descrie Bloomberg, l-a invins net in finala de doi pe contracandidatul sau, Alain Juppe. Multa lume este de parere ca in urma alegerilor prezidentiale din aprilie 2017 unul dintre cei doi va fi noul sef de stat, inlocuindu-l pe Francois Hollande care intre timp a si anuntat ca nu mai candideaza.
14.Europa domnului Juncker "Trebuie, o spun deschis, sa ii tratam pe rusi corect. Stiu din conversatiile mele cu Putin ca nu accepta fraze ca cea in care Barack Obama a spus ca Rusia este o putere regionala. Ce vrea sa insemna asta! Nu vorbim asa de Rusia!". Cel atit de preocupat de menajarea sensibilitatilor liderului de la Kremlin nu este nimeni altul decit Jean-Claude Juncker. Remarcile presedintele Comisiei Europene au fost facute pe 8 octombrie, la Passau, in sudul Germania, in cursul unei discutii cu jurnalistul Udo van Kampen (cu tema "Euro, Rusia, Refugiatii - Viitorul Uniunii Europene") in cadrul manifestarilor din festivalul traditional "Menschen in Europa".
15.Chavism a la grec Presa internationala obisnuieste sa numeasca Syriza un partid anti-austeritate. O eticheta benigna care are darul de a obtura natura ideologica reala a actualei formatiuni aflate la putere la Atena. Insa Le Figaro ne reaminteste, vorbind depre Tsipras, ca "cele sase luni de cind este la putere nu l-au schimbat deloc pe militantul intrat in Partidul Comunist la 16 ani care a crescut in ideologia stingii radicale". "Alexis Tsipras are reflexe ideologice si nu traieste decit pentru cauza". In timp ce The Telegraph se intreaba daca nu cumva Grecia ar putea deveni o Venezuela a Europei. Liderii Syriza, ca si cei ai formatiunii Podemos din Spania, sunt mari admiratori ai agendei anti-capitaliste promovate de Hugo Chavez.
16.Sepp Blatter, fotbalul și noua ordine mondială La sfirsitul saptaminii trecute "Financial Times" a publicat un articol cu titlul, probabil dezarmant pentru multi, "De ce Sepp Blatter este un geniu". Blatter, in virsta de 79 de ani, este presedintele in exercitiu al FIFA, structura care guverneaza fotbalul la nivel mondial. Iar el va fi aproape sigur reales pentru al cincilea mandat consecutiv in fruntea organizatiei la adunarea generala care va avea loc vineri, 29 mai, la Zurich. Unul dintre candidati, Luis Figo, un celebru fotbalist portughez, a explica motivul acestui previzbil deznodamint atunci cind si-a anuntat retragerea din cursa. "Acest proces electoral nu are nimic de a face cu idea de alegeri. E un plebiscit menit sa-i ofere putere absoluta unui singur om".
17.Replierea Americii si impaciuitorismul Europei Financial Times a publicat recent un articol, semnat de Robert D Kaplan, intitulat sugestiv: "America isi va pierde rabdarea fata de impaciuitorismul europenilor". Kaplan este unul dintre numele cele mai cunoscute in materie de analiza geopolitica, pe ambele maluri ale Atlanticului. Un om cu legaturi personale extinse in establishmentul politic american. In 2009, Robert Gates, pe atunci seful Pentagonului, l-a numit in ¬Defence Policy Board¬, un comitet consulativ al Departamentului Apararii din Statele Unite. Asa ca opiniile sale trebuie luate in serios pentru ca reflecta puncte de vedere vehiculate in cercuri influente de la Washington.
18.Cine da LIKE pe pagina "Prietenilor lui Putin" din regiune? Intreaga economia a Rusiei trece prin momente dificile in urma sanctiunilor occidentale. Rubla s-a prabusit literalmente in ultimele luni. E drept, o buna parte dintre rusi declara, cu fervoare patriotica, ca sunt dispusi sa renunte la produsele occidentale, mai ales cele alimentare, pe care Kemlinul le-a interzis in semn de represalii. Insa in cazul sectorului bancar situatia e sensibil mai complicata. Sase banci mari sunt afectate de sanctiunile occidentale (impreuna detin mai mult de jumatate din rezervele financiare din sistem) nemaiavind decit un acces limitat la pietele de capital internationale.
19.Marea, mult dorita "liniste": de la Ion Iliescu la Ponta si Iohannis In contextul politic autohton actual ideea ca un presedinte calm, echilibrat, mediator, ca la carte, se poate opune cu succes "restauratiei" generalizate fara a tulbura excesiv apele pe scena politica romaneasca este o pura fantezie.In momentul de fata o buna parte dintre romani par sa-si doresca liniste, multa liniste. Ceva binevenit dupa cei zece ani de agitatie si dezbinare din perioada regimului Basescu. Cel putin asta par sa creada strategii de campanie ai premierului. La fel ca in 1992, atunci cind Ion Iliescu a cistigat cu sloganul "Un presedinte pentru linistea noastra"..
20.Ambitiile megalomanice ale lui Putin si proiectul de revansa geostrategica a Chinei Andrei Ilarionov a fost in perioada 2000 - 2005 consilierul lui Vladimir Putin pentru politici economice. Desi mai putin cunoscut in exterior ca fostul prim ministru Mihail Kasianov (2000-2004) sau ca Boris Nemtov (vicepremier in perioada 1997-1998) el este totusi unul dintre membrii importanti ai asa numitului grup liberal care a detinut pozitii importante de putere in timpul primului mandat al lui Putin dar a sfirsit prin a deveni parte a unei foarte vocale opozitii fata de liderul de la Kremlin... În ianuarie 2005 a demisionat din toate pozițiile oficiale declarînd că “Rusia a devenit astăzi o altă țară, nu mai este una liberă și democratică ci o țară condusă de o elită autoritară”. Prin urmare el era în poziția de a ști destul de bine cum arătau cu adevărat lucrurile în culisele puterii de la Moscova.
21.Falanga ortodoxa a Kremlinului La inceputul anilor '90 politologul american Joseph Nye a introdus conceptul de soft power. E vorba de acele instrumente care, dincolo de forta militara sau de cea economica, ofera unei tari posibilitatea sa-si creasca de o maniera subtila capacitatea de a influenta opinia publica la nivel regional sau global. Filmele sau serialele produse la Hollywood, jazz-ul, restaurantele McDonalds sau KFC, Coca Cola sunt ambasadori globali ai Statelor Unite si ai modului de viata american. [...] In acelasi context trebuie vazut si rolul pe care il joaca astazi Biserica Ortoxa Rusa ca partener privilegiat al Kremlinului in demersurile sale de a schimba peisajul geopolitic desenat dupa 1990.
22.Razboi si propaganda in Gaza Cind Barack Obama a anuntat ca Statele Unite sunt gata sa ia masuri punitive impotriva regimului Assad dupa un atac chimic care a omorit si mutilat intre altele zeci de copii au fost imediat organizate demonstratii de protest impotriva "imperialistilor americani". Pina la urma America nu a mai atacat, chestiune care a stirnit destule controverse considerindu-se ca in acest fel a fost subminata grav credibilitatea Washingtonului pe plan international.
23.Rebeliunea Macovei, Dreapta si Restauratia Vor fi suficiente antipatia fata de Victor Ponta si teama fata de derapajele unui PSD care ar acapara total puterea sa adune la un loc la alegerile prezidentiale din noiembrie segmentele greu miscibile ale asa numitului electorat "de dreapta"?  Recent, Valeriu Stoica, unul dintre cei mai sofisticati strategi din politica romaneasca, declara ca daca "dreapta" pierde alegerile prezidentiale va fi doar din vina liderilor sai. El a facut in acest sens trimitere la episoade din trecut cind "unitatea dreptei" a dus in final la infringerea candidatilor PSD. In acest punct sunt de facut doua observatii importante.
24.De ce conteaza pentru Romania disputa Cameron - Junker? Viziunea românilor despre Uniunea Europeană este adesea una excesiv de schematică. Pentru cei din țară este un efect al deficitului de informare, imputabil în bună măsură unor mass media autohtone dominate de provincialism. În timp ce românii care trăiesc în Occident se află sub efectul curentului federalist, împănat cu consistente accente anti-americane, curent popular în cercurile politice și academice de acolo. Un text apărut recent pe Contributors ("Greselile lui David Cameron, de Laura Bretea) ilustrează această stare de fapt. Problema de fond nu este neapărat aceea de a număra greșelile premierului britanic. O fac și aliații săi de pe continent (nu tocmai puțini!), o serie de politicieni importanți și mass media de la Londra.
25.PMP dupa congres - sau cum sa-ti tai singur craca de sub picioare Înaintea congresului PMP avea un avantaj important de percepție pentru o categorie destul de largă de electorat: părea să fie partidul cel mai consecvent în ceea ce privește consolidarea statului de drept și promovarea reformelor instituționale și cel mai deschis către zona civic intelectuală. După congres PMP a pierdut acest avantaj competitiv evacuînd destul de brutal exact figurile "reformiste". A devenit astfel un actor tipic din arealul politic autohton, dar cu resurse și o forță organizatorică net inferioare principalilor săi adversari.
26.Basismul in epoca post-Basescu Antipatia profunda impotriva lui Traian Basescu nu a avut la baza doar logica bataliei de putere, pina la urma acceptata de toata lumea. Marea suparare a fost aceea ca prin comportamentul si initiativele sale seful statului a incercat sa elimine reguli si obiceiuri larg impamintenite si sa demanteleze extinse retele de influenta transpartinice. Noua constructie din zona opozitiei pe schelet PNL-PDL, daca aceasta se va finaliza, urmareste in fond sa readuca batalia in logica mai confortabila a confruntari politice din perioada pre-Basescu.
27.Semi-unificarea Dreptei Viteza cu care s-a pus în mișcare procesul de negociere dintre PNL și PDL sugerează faptul că lucrurile erau pregătite din timp. Și la nivelul fiecărui partid în parte și în relația dintre ele. Cu o oarecare marjă de aproximație liderii celor două formațiuni știau la ce să se aștepte după alegerile din 25 mai. În PDL posibilitatea existenței unor voci care să solicite demisia actualei conduceri (în 2012 pentru rezultate semnificativ mai bune la alegerile locale i s-a cerut lui Emil Boc să plece din fruntea partidului) era previzibilă. După cum și în PNL erau previzibile manevrele lui Tăriceanu menite să reinventeze USL readucînd partidul în siajul PSD.
28.Se prefigureaza o schimbare politica la Chisinau - bineinteles, foarte probabil cu acordul Moscovei    Vladimir Voronin si-a pierdut controlul vinerea trecuta in timpul primei sesiuni parlamentare convocate dupa alegerile anticipate din Republica Moldova. Presedintele in functie al tarii, e drept, in postura interimara, pentru ca cele doua mandate constitutionale pe care le putea detine s-au incheiat, l-a injurat, literalmente, in ruseste, pe Vlad Filat, presedintele PLDM, unul dintre cele patru partide care au format Alianta pentru Integrare Europeana.
29.Programele anti-criza si testul realitatii  (de Alexandru Lazescu) Cind stirile despre semnele de criza din economia romaneasca au inceput sa curga in flux continuu pe micile ecrane si in paginile ziarelor, principalele noastre partide politice si-au dat seama ca nu mai pot ignora subiectul. Asa au aparut pe piata electorala programele anti-criza.
30.Programele anti-criza si testul realitatii (de Alexandru Lazescu) Cind stirile despre semnele de criza din economia romaneasca au inceput sa curga in flux continuu pe micile ecrane si in paginile ziarelor principalele noastre partide politice si-au dat seama ca nu mai pot ignora subiectul. Asa au aparut pe piata electorala programele anticriza.

1 2 3 4 

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by