Articole scrise de Adrian Marius Dobre


1 - 10 din 10 rezultate
1.Exporturile si reducerea somajului tinerilor, acestea ar trebui sa fie prioritatile. Europa se afla intr-un moment in care nu mai poate resuscita cu nimic "Strategia Europa 2020", astfel ca este necesara o revizuire a obiectivelor UE 2020, in special pentru ocuparea fortei de munca, cercetare, reducerea saraciei, eficienta energetica si cresterea economica. Revizuirile intermediare si incercarile de a bifa cifrele calculate in momentul realizarii strategiei devin impedimente in atingerea unor obiective care sa se plieze mai bine pe necesitatile si realitatile actuale, care au fost profund si structural conturate de criza politico-economico-sociala. Asadar se impune o reactualizare a acestor cifre si a obiectivelor per ansamblu.
2.Din seria "Greu de ucis – SUA infruntand crizele" Criza declansata luni, 30 septembrie, in Senatul american s-a prelungit mai mult decat era preconizat si se apropie cu repeziciune de mijlocul lunii octombrie, moment critic pentru finantele SUA. Trezoreria americana a anuntat ca SUA va depasi nivelul maxim la care se poate indatora, de 16.700 miliarde de dolari, in data de 17 octombrie, iar pentru evitarea unui blocaj mai dificil, va fi necesar ca republicanii si democratii sa voteze o marire a plafonului, astfel incat SUA sa evite falimentul.
3.Nori negri - Status quo mondial Avem inainte o toamna grea si extrem de dinamica. In Europa se anunta multe schimbari. In Germania cursa electorala este pe ultima suta de metri, iar miza este mare, atat pentru nemti cat si pentru Europa. Angela Merkel parca se pregateste pentru noul mandat iar politicile sale vor da tonul in Europa.
4.Franta si Germania la control. Rapoartele FMI In ultimii ani am urmarit cu totii rapoartele si declaratiile FMI cu privire la statele din sudul Europei, state care au „beneficiat de o atentie deosebita”. La inceputul acestei saptamani, FMI a publicat rapoartele pe consultarile conform articolului IV pentru Franta si Germania. Rapoarte care in Europa nu au produs ecou, poate si pentru ca ne intereseaza senzationalul, cu precadere situatiile limita. Dar, daca ne uitam pe cele doua rapoarte, descoperim ca si Germania are probleme de natura financiara si Franta, de asemenea.
5.De la New Deal-ul lui Roosevelt la New Deal-ul franco-german Frecvent liderii europeni ies cu cate o noua strategie, un nou plan de redresare si mai nou de crestere economica. In timp, acestea se dovedesc a fi interventii populiste sau in cel mai bun caz produc efecte benefice doar pentru o anumita categorie de state. La modul cel mai concret ne confruntam cu un nou model german, acum pentru sprijinirea tinerilor si pentru scaderea somajului. Oare finalul va fi de aceeasi factura cu cel survenit in urma masurilor de austeritate „made in Germany”?
6.Cat costa un imprumut de la Troica La prima vedere, solicitarea si obtinerea unui imprumut de la Banca Centrala Europeana, Uniunea Europeana si Fondul Monetar International pare cea mai buna solutie pentru iesirea din criza pentru statele presate de timp si de incertitudinea zilei de maine. Daca ne uitam mai atent, acordarea unui imprumut este conditionata de implementarea unor masuri grupate sub umbrela reformelor structurale, care, la nivel national, s-au transformat in faimoasele masuri de austeritate.
7.Anul 2014. Anul Presedintilor UE, NATO si ONU isi vor alege noii reprezentanti incepand cu vara lui 2014. In perioada 22-25 mai 2014 vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European, iar Presedintele Comisiei Europene va fi ales in iulie 2014. Alegerea noului sef al Comisiei Europene se va face inainte de vacanta parlamentara de vara. Mandatul Secretarului General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, se incheie la 31 iulie 2014.Romania ar putea avea un loc de castigat atat la NATO cat si la institutiile europene. Se vehiculeaza ca functia de Secretar General al NATO va reveni unui stat est-european, cu contributii militare semnificative, dar si financiare, iar pentru institutiile Uniunii se incurajeaza candidatura noilor state membre.
8.Analiza Criza si bancile centrale Criza financiara a scos la iveala o multitudine de vulnerabilitati din sectorul financiar si valori alarmante ale datoriilor suverane, la care s-au adaugat schimbari succesive pe scena politica, declansate de alegeri anticipate (cum este cazul Greciei, Ciprului, Italiei, sau Irlandei). In acest context, bancile centrale si guvernatorii acestora au devenit mai vizibili in ochii cetatenilor. De exemplu, rezultatele sondajului „Barometrul de opinie publica”, realizat de INSCOP Research in martie 2013, arata ca: 47,2% din populatie are incredere in Banca Nationala a Romaniei (BNR), institutia situandu-se pe locul doi, dupa Armata (61,8%);   Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, ocupa locul al treilea din punct de vedere al increderii populatiei in personalitati, cu un procent de 44%.
9.Lant european de domino – criza bancilor slovene Criza bancara se extinde iar Slovenia este avertizata de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) ca exista un risc real de a intra intr-o criza severa daca nu isi recapitalizeaza rapid bancile. Raportul OCDE atrage atentia si asupra deficitului bugetar crescut. Daca nu se vor lua masuri rapide, datoria publica s-ar putea dubla.
10.Conditia Europei pentru finantarea Ciprului - fara rusi! Discutiile si negocierile Uniunii Europene cu Ciprul in vederea acordarii unui imprumut care sa-i sustina economia si sa nu intre in faliment s-au desfasurat pe un interval de timp relativ mare. Unul dintre motivele acestor ezitari ale europenilor a fost si dualitatea Ciprului care oscila intre UE si Rusia. Cipru a beneficiat in trecut de un imprumut de la rusi, in conditii avantajoas.In contextul crizei profunde in care se afla, astepta o mana de ajutor mai avantajoasa si de la est, dar aceasta a intarziat sa apara.


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by