George Soros a anunțat în aceste zile predarea controlului asupra activităților sale caritabile și politice. Chiar în ultimii ani, până la cei 92 pe care-i are acum, filantropul și gânditorul a contat în dezbaterea globală asupra drumurilor care despart binele de rău. Rolul lui George Soros pentru evoluția democrației în Europa Centrală și de Est până la aderarea statelor din regiune la Uniunea Europeană (dacă rămânem la acest aspect) a fost neprețuit. De neimaginat pe vremuri, în ultimii ani, George Soros a fost calomniat îngrozitor, în câteva cazuri, chiar de unii dintre cei care au beneficiat de generozitatea sa. În anul 2018, în contextul campaniei anti-Soros care cuprinsese și România, trimestrialul Noua Revistă de Drepturile Omului și-a manifestat solidaritatea cu George Soros acordându-i premiul „pentru realizări excepţionale în promovarea libertății și demnităţii fiinţei umane”. În Laudatio prezentat cu acea ocazie și reluat acum, cititorul găsește informațiile esențiale despre meritele filantropului și gânditorului, despre câte și cât de mult îi datorăm. Având în vedere momentul special al retragerii lui George Soros din activitățile caritabile și politice, propun Contributors.ro republicarea Laudatio din 2018.
Gabriel Andreescu
Premiul Noii Reviste de Drepturile Omului „pentru realizări excepţionale în promovarea libertății și demnităţii fiinţei umane” îi este acordat în acest an lui George Soros. Distincția oferă recunoaștere devoțiunii cu care gânditorul și filantropul a îmbrățișat valorile libertății și demnității, consecvenței cu care le-a susținut, calității proiectului intelectual al societății deschise căruia i-a dat timp de decenii o dimensiune practică.
Numim la începutul acestei Laudatio excepţionala implicare a lui George Soros în ceea ce un specialist a numit „deschiderea ţărilor foste comuniste din Europa Centrală şi de Est fluxului liber al ideilor şi cunoaşterii ştiinţifice din lumea largă”. George Soros stimulase şi anterior anului 1989 schimbările din regiune finanţând Carta 77, Solidarność şi disidenţii din URSS. În 1984 a creat la Budapesta, atribuind 3 milioane de dolari, Open Society Institute, un adevărat laborator de investigare a căilor prin care o comunitate fostă prizonieră a sistemului totalitar îşi găseşte drumul către o societate liberă.
George Soros a participat la structurarea democraţiei postcomuniste în toate ţările din Europa Centrală şi de Est. A finanţat an de an, cu zeci de milioane de dolari, organizaţiile neguvernamentale dedicate drepturilor omului, egalității de șanse, dialogului intercultural, activismului ecologic. A susținut presa liberă oriunde aceasta a fost amenințată. La începutul anilor 1990, când în România post-comunistă baloturi cu ziarele de opoziție erau aruncate din trenuri și când ziariștii curajoși erau dați afară din publicațiile care făceau propagandă Puterii, filantropul a oferit burse de pregătire profesională, hârtie de ziar și mijloace de difuzare.
În România, unde regimul polițienesc anihilase orice urmă de societate civilă formală, fundația locală construită în anul 1990 de George Soros, intitulată „Fundația pentru o Societate Deschisă”, a contribuit direct la inițierea și susținerea primelor organizații neguvernamentale. Structurile civice pe care le-a înființat, precum Centrul de Resurse pentru Dezvoltare Etnoculturală, de la Cluj, Centrul Euroregional pentru Democrație de la Timișoara, Centrul Parteneriat pentru Egalitate și Centrul de Resurse Juridice au stabilit priorități ale emergentei democrații românești și căi de promovare eficientă.
Un umanist, George Soros a dat o atenţie specială grupurilor vulnerabile. De altfel, activitatea filantropică a început cu sponsorizarea unor burse de studii pentru tinerii de culoare din Africa de Sud în anii apartheid-ului. Este autorul celui mai amplu efort individual de ajutorare a comunităţii Roma din istorie. La iniţiativa lui, implicând Banca Mondială, a fost creat, în 2005, Roma Education Fund. Organizaţia sponsorizează anual circa 100.000 de elevi şi studenţi romi. A asociat Consiliul Europei la înfiinţarea European Roma Institute. A stimulat Uniunea Europeană să elaboreze o strategie continentală de asistenţă a comunităţilor rome oferind, ca punct de plecare, mai multe milioane de dolari. Odată cu criza refugiaţilor, Soros a militat pentru asumarea de către statele europene a responsabilităţii faţă de oamenii care fug de pe pământul natal ca să-şi salveze viaţa, iar fundaţiile sale pentru O Societate Deschisă au lansat programe de ajutorare.
În mod particular, George Soros a asistat viaţa universitară din domeniul științelor umaniste și socio-politice pentru a întări responsabilitatea socială a lumii academice. A susţinut, finanţând, dialogul cadrelor didactice din fosta zonă comunistă cu colegii lor din Occident. Fundaţiile lui au acoperit proiecte cu conţinut ştiinţific şi cultural. A creat Central European University, cea mai mare investiţie europeană în domeniul universitar a unei persoane private, care avea să devină curând una din cele mai prestigioase universităţi din Europa Centrală şi de Est şi căreia câteva generaţii de cercetători şi tineri profesori universitari îi datorează formarea şi specializarea în discipline socio-umane. Este de amintit că în anii 1990, un număr considerabil de tineri militanți sau universitari, și din România, s-au pregătit în Occident cu sprijinul Open Society Foundation, care le-a oferit burse de cercetare și reconversie profesională, bani pentru cărți și tehnologie didactică, bani pentru programe de studiu. Nu am lăsa la rubrica „și altele” faptul că George Soros a salvat şi procesat arhivele Europei Libere prin Open Society Archives. Dar oprim aici înșiruirea de fapte și lucruri care duc, pe firul roșu al finanțărilor, la gânditorul filantrop. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro
Desigur, nu George Soros a înființat sau coordonat personal miile de organizații aparținând rețelei globale menite să dea stabilitate democrației acolo unde aceasta se arăta încă firavă; sau care au făcut vizibilă tema egalității - de gen, rasă, de orientare sexuală. Dar Soros este cel care a conceput, urmat și hrănit „proiectul principiilor”, „proiectul valorilor” în dubla capacitate de personalitate vizionară și om foarte practic. A reușit, atât cât putea un plan de asemenea dimensiuni să reușească. Există o formulă politicoasă cu care oamenii decenți își asumă greșelile vorbind în numele unei comunități plină de rezultate: dacă totuși ceva nu a ieșit bine, aceasta s-a întâmplat din cauza lor, nu a celorlalți. Or, am spune, în cazul lui George Soros formula trebuie răsturnată: dacă din proiectul său practic de „societate deschisă” ceva a ieșit rău, acel rău nu i se datorează lui.
