Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Reteaua de parteneriate economice – o posibila oportunitate pentru Romania?

de Adrian Marius Dobre     Contributors.ro
Joi, 8 august 2013, 10:09 TTIP

Adrian Marius Dobre
Foto: Arhiva personala

Incepand cu al doilea mandat al lui Obama, administratia americana a inceput sa dea contur unei idei mai vechi referitoare la schimbarea modului de abordare a politiciilor economice, abordare determinata de evolutiile economiei mondiale si implicit a economiei americane. Rezultatele au inceput deja sa apara: Japonia s-a alaturat recent statelor din Parteneriatul Economic Strategic Transatlantic (TPP), iar prima runda de negocieri pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), cunoscut sub numele de Parteneriatul UE – SUA, a avut loc de curand.

Pe fondul crizei economice, SUA abordeaza acum problema din alt unghi si incearca o redefinire a pozitiei sale in context international. Legaturile economice cu care se inconjoara si pe care isi bazeaza strategiile vin din doua directii majore: Asia – Pacific si Europa – Atlantic.

Pentru orientarea Asia – Pacific avem foarte clar expusa argumentarea in discursul Secretarului de Stat, Hillary Clinton, tinut cu ocazia Summitului APEC din noiembrie 2011 :

„Devine din ce in ce mai evident ca in secolul 21, centrul de gravitate economica si strategica al lumii va fi in Asia-Pacific, de la subcontinentul Indian la tarmurile vestice ale Americii. Una dintre cele mai importante sarcini ale aparatului guvernamental american in urmatorul deceniu va fi sa se implice intr-o masura mai mare in zonele –diplomatica, economica, strategica si de alte feluri – din aceasta regiune.”

Noua orientare catre Europa si interesul manifestat in special in zona economica nu pot sa nu ne atraga atentia asupra unei repozitionari a politicii economice externe a Statelor Unite.

In ultimii ani, interesul SUA pentru continent a fost aproape inexistent, preocuparea majora fiind problemele interne cu care se confrunta. O repozitionare de acest gen reprezinta un mesaj puternic si in egala masura simbolic.

Reinventarea unei colaborari economice de substanta devine un element de sustinere a celor doi poli de putere in contextul economic actual si de balansare/rebalansare in politica internationala. Acest proiect are o consecinta imediata in sensul cresterii considerabile a schimburilor comerciale intre cele doua entitati si, implicit, a activitatii economice in ansamblu. Sa nu uitam ca Uniunea Europeana impreuna cu Statele Unite detin aproximativ 50% din PIB-ul mondial si aproape o treime din volumul total al schimburilor comerciale din lume.

Ce a (re)gasit SUA la batranul continent?

Dupa o perioada in care SUA a privit numai spre o anumita directie, acum s-a repozitionat si se uita cu interes si determinare spre piata europeana. Este si firesc. Dependenta economica si politica de piata asiatica a devenit oricum prea mare, incotrolabila.

In plus aceasta dependenta limiteaza considerabil optiunile de politica externa a SUA, in special in zona militara (a se vedea tensiunile sino-japoneze si pozitia delicata si complexa a Americii).

Cei aproximativ 500 de milioane de cetateni fac din Uniunea Europeana una din cele mai mari piete din lume pentru importul de produse finite si servicii, in special al celor cu valoare adaugata mare, este zona cu cele mai multe investitii ale companiilor straine si desfasoara cel mai mare numar de investitii in strainatate.

O piata cu o anumita atractivitate speciala (datorata structurarii pietelor si a profilului consumatorilor), e adevarat, cu un potential de crestere mai lent decat a pietelor asiatice, dar cu o predictibilitate si o stabilitate mai pronuntata.

Motivatiile care stau la baza acestui acord vin din directii multiple. SUA si Uniunea Europeana, prin intermediul unor piete interconectate ar putea sa balanseze avansul statelor emergente si sa redistribuie motoarele cresterii economice mondiale intr-un mod cat se poate de eficient si rapid in egala masura.

Pentru Uniunea Europeana un astfel de acord este perceput ca o parghie de salvare, cu toate ca aduce cu sine provocari la adresa pietei unice, unul din pilonii de rezistenta a proiectului european.

Se estimeaza o scadere a exporturilor tarilor BRICS catre SUA si Uniunea Europeana cu 30%, respectiv 10%, conform unui raport al Fundatiei Bertelsmann ce a analizat impactul implementarii acordului transatlantic – „Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP). Who benefits from a free trade deal?”.

SUA prin intermediul acestor parteneriate nu face decat sa implementeze dezideratul neimplinit prin negocierile de la Doha si anume proiectul de liberalizare a comertului mondial blocat de animozitatile aparute in jurul eliminarii subventiilor si deschiderea pietelor pentru bunuri.

Prin acordul de la Doha se preconiza o infuzie de 500 miliarde de dolari pe an in economia mondiala, ceea ce ar permite iesirea din saracie a milioane de persoane.

Impactul TTIP – formarea unei retele de parteneriate economice

Impactul proiectului poate fi analizat din mai multe unghiuri: beneficiile oamenilor, influenta asupra liberalizarii comertului si a dinamicii internationale, posibilele modificari aduse pietei Uniunii Europene in continua redefinire, modificarea structurii de putere atat soft cat si hard power, schimbarea paradigmei de politica externa a UE si a SUA deopotriva.

Beneficiarul final :

In urma schimburilor comerciale, o familie europeana ar economisi 545 de euro, iar una americana 655 de dolari pe an, castigul UE crescand cu 119 mld. de euro pe an, si al SUA de 95 mld. de euro, conform datelor publicate de studiul „Reducerea obstacolelor transatlantice din calea comertului si a investitiilor” realizat de Centrul de Cercetare a Politicii Economice de la Londra.

Schimburile comerciale transatlantice vor stimula economiile statelor din parteneriat, vor spori cererea si oferta de produse si servicii, vor crea noi locuri de munca si in final vor conduce la crestere economica.

Piata unica a Uniunii Europene :

Aduceam in discutie provocarile aparute la adresa pietei unice a UE. Acest spatiu de comert liber se redefineste continuu, iar eliminarea barierelor din relatiile comerciale cu SUA poate insemna si o pierdere a unor avantaje detinute de statele membre in ceea ce priveste tratamentul preferential.

Pe de alta parte, in mod inevitabil, se va ajunge la o diversificare a relatiilor comerciale ce poate fi foarte bine fructificata. Piata interna europeana are nevoie de un astfel de impuls. Chiar daca este posibil ca valoarea relatiilor comerciale dintre statele membre sa scada, per total, valoarea comertului va creste prin fuziunea celor doua piete. In fata noii aranjari a pietei mondiale, in care actorii s-au multiplicat si in conditiile in care piata unica este zdruncinata de probleme structurale, Acordul de Liber Schimb cu SUA, dupa o analiza SWOT simpla, aduce mai multe beneficii decat pierderi.

Economia mondiala si relatiile dintre polii de putere :

TTIP poate influenta economia globala. Are conexiuni cu alte forme de parteneriat cum ar fi Parteneriatul Economic Strategic Transatlantic, generand astfel un nou model de cooperare economica globala.

Cum?


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro





Citeste mai multe despre   






















755 vizualizari




ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă