Scrisoarea unui absolvent al Universitatii Essex, Marea Britanie. Alin Popescu, despre ce l-a marcat in anii de studentie si despre lucrurile cheie intr-un sistem universitar de varf

de Raluca Pantazi     HotNews.ro
Joi, 16 iulie 2015, 12:00 Actualitate | Studenti in strainatate

Alin Popescu la absolvirea studiilor
Foto: Facebook
Alin Popescu a absolvit cu cea mai inalta distinctie (First-class honours) Facultatea de Politica Internationala de la Universitatea Essex din Marea Britanie. In urma cu patru ani, trecea peste cel mai dur Bacalaureat din ultimii 20 de ani - primul cu camere video. Astazi, isi finalizeaza masteratul in Negocierea si Medierea Conflictelor in Relatiile Internationale, tot la Essex. Intr-o scrisoare pentru cititorii HotNews.ro, Alin Popescu (23 ani) povesteste care sunt lucrurile cu adevarat importante in sistemul universitar unde si-a petrecut studentia, despre digitalizarea cursurilor si cercetarea din facultate, dar si despre Metodologia Stiintifica si Gandirea Critica. Vezi care sunt planurile unui tanar care si-a facut studiile in strainatate.

Alin Popescu a absolvit in 2011 Colegiul National "Gheorghe Lazar" din Bucuresti, si-a sustinut examenele de Bacalaureat in sesiunea care a adus cele mai slabe rezultate din ultimii 20 ani (primul BAC cu supraveghere video) si a fost admis la University of Essex, din orasul Colchester, unde a studiat Politica Internationala.

Studiile din Marea Britanie si le-a finantat printr-un imprumut pe 25 de ani de la statul britanic si, pentru ca a absolvit Facultatea de Politica Internationala cu First-class honours, a primit doua burse care i-au permis sa isi continue studiile in aceeasi facultate, printr-un program masteral in Negocierea si Medierea Conflictelor in Relatiile Internationale.

Scrisoarea integrala a lui Alin Popescu - masterand in Negocierea si Medierea Conflictelor in Relatiile Internationale la University of Essex, din orasul Colchester

Au trecut patru ani de cand asteptam plecarea spre o facultate din Anglia. Dupa examenul de bacalaureat urma sa studiez ceea ce stiam deja ca imi place intr-un loc indepartat, ce promitea a imi oferi conditii net superioare de studiu in schimbul unor sacrificii substantiale din partea parintilor mei. Nu eram sigur daca merit acest compromis, convins fiind ca nimic nu m-ar fi bucurat mai tare decat sa pot ramane in locul unde am crescut si sa am aceleasi conditii de studiu in domeniul pasiunii mele specifice.

Per total, experienta s-a dovedit a fi pozitiva si asta cred ca a reiesit din corespondenta la care am fost invitat sa particip in trecut, prin intermediul HotNews.ro (aici si aici). Nu m-am concentrat asupra lipsurilor sistemului britanic de invatamant superior, deoarece consider ca un demers comparativ trebuie sa urmareasca, dintr-o perspectiva subiectiva, in primul rand ceea ce poate fi imbunatatit. Chiar si dupa primele saptamani petrecute in universitate, mi-am incheiat scrisoarea publicata de HotNews.ro recunoscand ca 'ma simt norocos si privilegiat ca am oportunitatea sa imi petrec urmatorii 3 ani aici' si ca sper 'sa aduc inapoi cat mai multe lucruri bune.

In preajma terminarii celor trei ani, credeam ca ma voi intoarce in tara definitiv pentru a imi respecta promisiunea. N-a fost asa, deoarece am beneficiat de oportunitatea unor burse care mi-au degrevat parintii de cheltuieli importante in ultimul an. O gama larga de programe masterale ofereau posibilitatea acoperirii tuturor creditelor academice SECTS (Sistemul European de Credite Transferabile) in doar 12 luni si am hotarat ca aceasta este cea mai buna optiune inaintea revenirii finale acasa.

Acum, inaintea predarii dizertatiei, consider ca experienta mea de student in sistemul de invatamant britanic se va incheia cu siguranta pentru multi ani. Motivul nu este legat de vreo problema a sistemului, ci de o reprioritizare a intereselor mele in viitorul apropiat, in cel mai relevant moment pentru perspectiva mea de student in Marea Britanie. De aceea, ma voi referi mai departe la patru aspecte cheie pentru a intelege ce inseamna o facultate de varf* din Marea Britanie si a ajunge astfel la o concluzie personala, dupa acesti ani minunati, pentru care voi ramane recunoscator tot restul vietii.

Educatia superioara intr-un mediu international

Mediul in care iti dobandesti cunostintele devine si cel unde iti definesti valorile atunci cand esti cu adevarat pasionat de ceea ce studiezi. Am avut oportunitatea sa ma dezvolt intr-un mediu multicultural international, care mi-a facilitat schimbarea perspectivei unidimensionale din perioada liceului. Din punctul meu de vedere, largirea orizonturilor de intelegere, chiar si asupra celor mai simple aspecte ale vietii, depinde de profunzimea contactului cu oameni de toate felurile.

Am avut privilegiul de a discuta in acesti ani cu oameni diversi, din zeci de tari imprastiate pe tot mapamondul si asta doar prin intermediul statutului de student. In acest mediu, majoritatea studentilor isi consolideaza valori liberale universale, desi nostalgia accentueaza si forme de patriotism pe care multi nu le banuiau, inainte sa-si paraseasca tarile natale. Practic, desi studentii se adapteaza la o societate globalizata in valori euro-atlantice, in marea lor majoritate sunt mandri de locurile de provenienta pe care tin sa le promoveze cu orice prilej.

Cea mai importanta lectie despre umanitate ca intreg unitar, dar si despre valentele ramificarii ei, este oferita prin acest mediu cosmopolit. Daca Romania ar putea genera o astfel de atmosfera, cu siguranta ca studentii romani ar avea de castigat enorm prin largirea orizonturilor in sensul descris mai sus.

Digitalizarea educatiei superioare

Educatia, in general, si cea superioara, in mod special, beneficiaza tot mai vizibil de revolutia digitala a secolului 21. Prin simpla conexiune la internet, un computer iti poate pune la dispozitie un volum colosal de cursuri digitalizate, pe orice tematic. Acest fenomen de facilitare a accesului la educatie poate reforma din temelii modul in care ne co-administram vietile. Am avut posibilitatea de a face parte dintre primii studenti care au beneficiat de cursuri digitalizate pentru unele din materiile facultatii mele.

Profesorii isi postau saptamanal in format video cursurile, iar timpul petrecut in facultate era exclusiv dedicat activitatilor practice si seminariilor. Mai mult, aceste cursuri video erau urmate de teste-grila cu intrebari pe baza subiectului saptamanal. Astfel, fiecare student avea posbilitatea sa revada, de cate ori dorea, cursul si sa isi ia notitele in timpul necesar.
Intotdeauna testele trebuia completate inaintea intalnirii directe cu profesorul care, la primul contact cu studentii sai, stia deja, prin prisma rezultatelor acestor teste, ce s-a inteles mai putin din curs si isi putea concentra timpul petrecut cu studentii pentru clarificari.

Prin digitalizarea cursurilor se salveaza astfel foarte mult timp, care poate fi folosit pentru dezvoltarea unor aptitudini practice, prin simulari, prezentari si activitati de grup. Exista de asemenea platforme digitale care conecteaza aceste cursuri la restul materialelor necesare orelor de curs si seminar, contactului cu uniunea studentilor, dar si la alte canale de comunicare. Daca acest model ar putea fi importat, Romania ar imbunatati eficienta sistemului educational si ar reduce masiv din cheltuielile necesare pe termen lung. Mai mult, acest model permite o participare interactiva din partea studentilor si profesorilor, care ajung sa formeze legaturi mai stranse in timpul petrecut impreuna.

Cercetarea, fundatia educatiei superioare

Unul dintre aspectele ce tin de superioritatea mecanismului educational, intr-o universitate precum cea pe care am absolvit-o, este demersul institutional al acesteia. Se porneste de la premisa ca cercetarea este materia prima, pe baza careia o facultate isi dovedeste calitatea. Generarea proiectelor de cercetare este ceea ce aduce in primul rand profesorii pe locurile dedicate lor din facultate. Totusi, aceste proiecte au nevoie in unele cazuri de finantari care nu pot fi subventionate de bugetele alocate politic de la nivel central.

De aceea, resursele necesare cercetarii au nevoie si de sprijinul studentilor si acesta este momentul cand ei apar in schema. Facultatea le ofera potentialilor studenti o serie de materii obligatorii si alta de materii optionale, dintre care acestia trebuie sa aleaga pana la acoperirea numarului de credite academice SECTS, necesar acreditarii unei diplome academice. Toate materiile sunt impartite profesorilor in functie de legatura mai mult sau mai putin directa cu proiectele de cercetare aflate in derulare.

Dintre subiectele optionale, multe sunt chiar dedicate unor profesori, in functie de importanta cercetarii lor. Asta face ca majoritatea profesorilor sa isi asume calitatea de educator, desi nu toti fac asta simultan cu munca de cercetare. Exista in permanenta un grup restrans de profesori care au perioade dedicate exclusiv cercetarii, pentru ca mai apoi sa predea aceasta stafeta altor colegi. De aceea, echilibrul dintre rezultatele in proiecte de cercetare si abilitatile didactice reprezinta cheia angajarii unui profesor. Satisfactia studentilor se adauga cercetarii si, impreuna cu ea, consolideaza statutul si atractivitatea unei facultati. Trebuie totusi subliniat aici ca, in Marea Britanie in general si in Anglia in mod special, statutul depinde la baza de vechimea universitatii si impactul acesteia la nivel social, de-a lungul generatiilor.

In orice caz, un statut superior ofera posibilitatea unei taxari adecvate a studentilor si astfel mecanismul se rodeaza in timp pentru a garanta excelenta. Facultatile ajung sa poata dedica un efort suplimentar pentru aproximativ 10% din studenti, care ar trebui sa reprezinte cei mai buni dintre ei. Atat din punct de vedere financiar, prin intermediul unor burse, dar si didactic, prin atentie suplimentara acordata, elita de studenti generata de acest mecanism incoroneaza statutul si da un ultim indice in pozitionarea competitiva a unei universitati in raport cu celelalte.

Toata experienta mea universitara si post-universitara este legata de acest sistem, asa ca nu pot sa ma pronunt decat asupra lui. Tind, totusi, sa cred ca si sistemul din Romania ar putea beneficia de o abordare similara, mai ales in contextul in care cercetarea este unul dintre cele mai subfinantate domenii ale caror buget este determinat politic de catre guvern.

Paradigma academica pe doua coordonate

Aceste doua coordonate asupra carora ma voi pronunta sufera de o partinire cauzata de experienta subiectiva pe care am avut-o in ultimii patru ani. Cu toate acestea, imi asum pozitia ca ele ar trebui sa fie valabile pentru orice demers academic modern. Prima coordonata este 'Metodologia Stiintifica' si cea de-a doua este 'Gandirea Critica'. In mod evident ponderea acestor coordonate difera radical de la un subiect de studiu la altul, insa ele trebuie sa fie reperele care ghideaza progresul academic.

Descoperim cu timpul faptul ca pragul dintre stiintele exacte, cele aplicate si chiar cele sociale devine tot mai greu de conturat, iar metodologia stiintifica prevaleaza ca cea mai legitima forma pentru a oferi raspunsuri in tot mai multe discipline. De asemenea, metodologia stiintifica este tot mai integrata intr-un limbaj global: ea poate deveni chiar un vector al globalizarii, in virtutea explorarii nu doar a planetei si vietii, ci a intregului univers. Desi am absolvit o facultate de stiinte sociale, trebuie sa subliniez faptul ca analiza cantitativa a reprezentat de la bun inceput cel mai legitim mod de a verifica orice ipoteze.

Metodologia analizei cantitative a reprezentat standardul de calitate pentru toti studentii facultatii de Stiintele Politice si Relatii Internationale a Univeristatii Essex. Bineinteles, aceasta nu exclude importanta studiilor si analizelor calitative, folosite adesea pentru a explica relatiile dintre diferite metode cantitative si a le integra inductiv in alternative holistice.

Gandirea critica poate fi considerata componenta a metodologiei stiintifice, insa ea transcede chiar si un ultim prag intre stiinte si filosofie sau analiza literara. Aceasta a reprezentat pentru mine o starea mentala permanenta, un filtru pus in fata volumului urias de informatii, in directia caruia se pozitioneaza orice student pasionat de studiu. Capacitatea de evaluare obiectiva si analiza pertinenta sunt dobandite si perfectionate prin intermediul acestui proces de reflectie. El devine indispensabil oricarui pasionat de cunoastere.

Sper ca aceste doua coordonate, 'metodologia stiintifica' si 'gandirea critica', sa fie semnalizate mai puternic in comunicarea formatorilor de opinie din domeniul educational. Este sansa noastra de a construi un sistem mult mai bine calibrat, ca cel occidental, cu toate beneficiile si avantajele ce decurg din acesta. Elitele studentesti ale Romaniei fac cinste tarii lor, la cel mai inalt nivel, insa avem nevoie de largirea numarului acestor elite, in contextul competitivitatii tot mai accelerate la nivel global.

Concluzie

In concluzie, ar mai fi multe aspecte demne de mentionat, insa nu vreau sa incarc prea mult aceasta scrisoare. O sa ma mai refer doar la singurul regret dupa acesti patru ani, care in mod paradoxal a ramas neschimbat inca dinaintea plecarii mele din tara. Acest regret a fost legat de faptul ca am fost nevoit sa plec, pentru a avea conditii mai bune de studiu in domeniul pe care voiam sa il urmez. Regretul meu era ca Romania nu-mi putea oferi si mie ceea ce le oferea colegilor mei de liceu, pasionati de arhitectura, medicina sau drept.

Pentru a-mi implini pasiunea academica, trebuia sa plec dintre oamenii printre care crescusem si fata de care ma voi simti intotdeauna dator. Acum pot spune in sfarsit ca ma intorc pentru a ma pune la dispozitia tarii mele, cu multa bucurie si speranta legata de viitorul ei.

* Facultatea de Stiinte Politice si Relatii Internationale (Government Department) a Universitatii Essex si-a consolidat din nou (al 6-lea an consecutiv) prima pozitie in topul celor mai valoroase contributii stiintifice din Marea Britanie in disciplinele de profil. Aceasta ierarhizare se face anual din 1986 de catre "Research Excellence Framework", autoritatea nationala in domeniu. Mai mult de doua treimi din lucrarile de cercetare publicate de "Government Department" a Universitatii Essex sunt clasificate ca "word leading" (impact global), inaintea facultatii corespunzatoare a Universitatii "London School of Economics and Political Science" aflata pe locul 2 si a Universitatii "Oxford" pe locul 3.


Citeste mai multe despre   











[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
20761 vizualizari
  • +7 (11 voturi)    
    De bun simt (Joi, 16 iulie 2015, 12:08)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Oare complicea la furturile academice, Ecaterina Andronescu, chimista de talie mondiala si propagnadista unui partid de hoti, a citit? Cinda va plati acest gropar al invatamintului romanesc de o INCOMPOETENTA si un CARIERISM rar intilnite, pentru tot raul facut?
  • -5 (13 voturi)    
    tl;dr (Joi, 16 iulie 2015, 12:12)

    firstfb [utilizator]

    tl;dr m-am saturat de scrisori
  • +12 (14 voturi)    
    nu tot ce zboara se mananca (Joi, 16 iulie 2015, 12:46)

    Radu [anonim]

    "Acest regret a fost legat de faptul ca am fost nevoit sa plec, pentru a avea conditii mai bune de studiu in domeniul pe care voiam sa il urmez. Regretul meu era ca Romania nu-mi putea oferi si mie ceea ce le oferea colegilor mei de liceu, pasionati de arhitectura, medicina sau drept. "

    Sau inginerie.

    Poate ca sunt pe alaturea cu comentariul dar vreau sa atrag atentia asupra plecarilor "din principiu" la facultati foarte subtiri din Marea Britanie in special care sunt mult sub ceea ce este in Romania.

    O comparatie intre University of Essex si Politehnica din Bucuresti spre exemplu arata ca ultima este fondata cu mai mult de 100 ani inaintea englezilor.

    Eu insumi am fost in 1993 cu o bursa in Marea Britanie si am pierduti timpul pe acolo. Nu aveau cu ce ma ajuta. Eram student la politehnica in Craiova.

    Asta este un mesaj ptr. copii si parinti deopotriva: nu tot ce zboara se mananca. De multe ori o facutate de mana a doua din vest e mai slaba decat una de top de acasa. Nu-mi vorbiti despre deschidere. Universitatiile mari de stat din Bucuresti/Cluj/Iasi/Timisoara au contacte formidabile cu tot ce merita sa fie contactat in lume. Am colegi care terminand la Craiova la jumatatea anilor 90 au fost trimsi catre doctorate la Stanford pe contactele interprofesorale. Exista mobilitate la nivel european de asemenea.

    Da, duceti-va la universitati din Ivy league sau echivalente cu ochii inchisi, chiar daca trebuie sa vindeti casa ptr. a ajunge acolo. O sa primiti o educatie extraordinara.

    Da, evitati (precum autorul scrisorii de fata) universitati care nu au cum sa aiba traditie datorita comunismulul.

    In rest uitati-va cu atentie. Merita sa va duceti la Essex ptr. a face inginerie? Nu sunt sigur.
    • -2 (8 voturi)    
      inclin sa nu-ti prea dau dreptate (Joi, 16 iulie 2015, 14:05)

      Reader [anonim] i-a raspuns lui Radu

      si de ce zic asta, pentru ca e posibil sa fii un pic decuplat de realitate.

      tu vorbesti de ce se intampla acum 20+ de ani. "in 93 cand eram student ...", "la mijlocul anilor 90 un coleg a plecat la Stanford" ... well, cred ca acum e cam greu sa se mai intample asa ceva, iar daca universitatile au contacte, sigur nu toata lumea ajunge sa beneficieze de ele. da, poate geniile sunt ajutate sa ajunga unde trebuie, dar nu toti sunt(em) genii si multi copii buni se pierd in invatamantul din romania.

      un alt aspect pe care nu-l vezi e actualitatea informatiilor / cursurilor, mai ales in domeniul tehnic. cand am facut facultatea (2000+) inca se mai predau materii de actualitate prin anii 70. nu stiu acum ce se mai face, dar intr-o lume in continua miscare, sa nu fii la curent cu noutatile mi se pare inacceptabil. cum poti pretinde ca esti o facultate de top in domeniul IT cand tu faci un semestru (maxim 2) baze de date, cand acum lumea discuta de bigdata and nosql. ce sa mai vorbim de mobile development sau robotica?

      personal cred ca e mult mai buna o facultate din afara (chiar de esalon secund) decat orice facultate de top din romania. nu ma refer numai la deschidere si la cursurile moderne, ci si la mentalitatea de acolo.
      • +2 (2 voturi)    
        ... (Vineri, 17 iulie 2015, 12:39)

        a.nonim [utilizator] i-a raspuns lui Reader

        Iti vine sa crezi, cand am facut eu se predau materii vechi de 2000 de ani?! Cum ar fi logica sau geometria... Crezi ca matematica e alta acum fata de anii 70? Sau tranzistorul functioneaza altfel? Sau roata se invarte invers?
        Problema nu e ce materii se predau, ci modul in care se face. Adica fara interes, profesorii se fac ca predau, studentii se fac ca invata, iau nota de trecere si toata lumea e multumita.
    • -2 (6 voturi)    
      nu tot ce zboara se mananca (Joi, 16 iulie 2015, 14:34)

      George [anonim] i-a raspuns lui Radu

      Aici ai dreptate, sunt si afara facultati de mana a doua care nu-si merita banii.
      Cred ca nu despre acest tip de facultati este scris articolul. Inteleg ca baiatul nu a studiat ingineria.
      Pentru relatii internationale facultatea despre care vorbeste are referinte bune.
      Daca vorbim de facultati din Anglia din top 30 nu cred ca poate fi facuta o comparatie cu facultatile de la noi din tara.
      Sa nu confundam performantele individuale ale unor studenti merituosi cu ceea ce le ofera invatamantul romanesc.
      • +4 (6 voturi)    
        va raspund la amandoi (Joi, 16 iulie 2015, 19:53)

        Radu [anonim] i-a raspuns lui George

        intrucat azi angajez absolventi in romania si concurez peste tot prin lume cu produsele noastre pot sa va spun ca parerea mea este formata pe realitate.

        ca inginer m-am plimbat cam pe tot pe unde conteaza si am fost admirat dpdv al educatiei si am venit inapoi in romania cand si cum am vrut.

        in continuare facultatiile romanesti de top educa cel putin inigineri mult mai performanti decat cei educati de esalonul secund din vest. v-o spun ptr. ca o vad. imi e f usor sa concurez cu ei in sua/canada/marea britanie/germania/japonia/italia.

        despre baze de date, noi asta facem, motoare de db multidimensionale. nu cred ca trebuie studiate prea mult in facultate. cum spunea un profesor din facultate unui coleg: "daca esti prost si nu reusesti sa inveti sa programezi stai linistit ca o sa faci baze de date"

        curicula a fost si este buna, oamenii se uita la tot ce merita, ii vad publicand acolo unde merita samd. daca in anii 90 baza materiala lasa de dorit acum nu mai e cazul.

        in concluzie: daca am pe masa un cv de la esex si unul de la ipb si nu am timp de amandoi il chem pe cel de la ipb.
        • -2 (4 voturi)    
          nu prea m-ai convins ... (Joi, 16 iulie 2015, 22:47)

          Watcherss [utilizator] i-a raspuns lui Radu

          si-ti spun si de ce.

          1) eu nu cred ca ai fost admirat dpdv educatie ci din ceea ce ai realizat. ce ai realizat vine dupa multi ani de studiu in afara facultatii, deci nu prea mai are legatura cu invatamantul universitar.

          2) "imi e f usor sa concurez cu ei in sua/canada/marea britanie/germania/japonia/italia" . asta e ca intreabarea: cum vrei sa fii? cel mai prost intr-o clasa de foarte buni, ori cel mai bun intr-o clasa de foarte prosti? departe de mine gandul de a jigni sau a ataca personal pe cineva, dar daca ti-ai setat ca si concurenta niste oameni mai slabi ca tine, nu vreau sa ma gandesc la ce fel de produse scoti pe piata. cu siguranta Dacia are ingineri mai buni decat Tata sau Lada (cu toate ca Tata = Jaguar si Land Rover iar Lada = Renault), si ai putea spune ca e o masina mai buna decat celelalte, dar cand vine vorba sa o compari cu produsele de top, nu prea mai fac fata inginerii de la dacia (repet, nu am vrut sa jignesc pe nimeni).

          3) "daca esti prost si nu reusesti sa inveti sa programezi stai linistit ca o sa faci baze de date" - cine a zis asta ori e prost ori nu stie ce vorbeste. da, e ok sa ai o structura facuta pe genunchi pentru un site cu 10 vizitatori pe luna, dar cand vine vorba de aplicatii enterprise, crede-ma ca trebuie o baza foarte bine facuta. d-aia de multe ori un DBA sau DB architect e mult mai bine platit decat un senior developer. da, sunt solutii sa minimizezi problemele cauzate de o structura prost facuta, dar in final tot crapa. deci, imi mentin parerea, un semestru e putin chiar si pentru notiuni de baza.

          4) pun pariu ca la fel gandeste si un englez. daca am pe masa un cv al unui absolvent de la essex si unul de la UPB, il chem pe cel de la essex chiar daca as avea timp sa-i vad pe amandoi.

          imho, concluzia e simpla. daca ne mandrim ca facultatile noastre de top sunt un pic mai bune decat esalonul secund din UK / SUA e de rau.
          app, essex e pe locul 370 in top universities, pe cand UPB nu e in top 500. spune multe, nu?!
  • +6 (8 voturi)    
    Gandirea critica (Joi, 16 iulie 2015, 13:28)

    Realitatea [anonim]

    Retineti : "- Prima coordonata este 'Metodologia Stiintifica' si cea de-a doua este 'Gandirea Critica' "

    Pai la noi se feresc de astea ca de apa fiarta ! La noi se continua politica de secol 19 sa torni in capul elevilor si studentilor tone de cunostinte enciclopedice dar care nu se subordoneaza scopului - acela de a produce un cetatean orientat atat politico-social cat si profesional, in acord cu piata muncii.

    La noi, lucrurile merg in continuare cam asa: "-Bai, am terminat scoala, oare de ce sa ma apuc ?"
  • +1 (1 vot)    
    Gandirea critica (Joi, 16 iulie 2015, 17:58)

    AT [anonim]

    Ma tem ca "gandirea critica" a occidentului a ajuns sa insemne teoria critica a Scolii de la Frankfurt. Exemplele in acest sens sunt nenumarate:

    http://dailycaller.com/2014/02/23/harvard-writer-free-speech-threatens-liberalism-and-must-be-destroyed/

    http://davidthompson.typepad.com/davidthompson/2015/02/make-way-for-the-mao-lings.html

    http://www.nationalreview.com/article/oregon-white-privilege-100K

    http://www.washingtonpost.com/news/volokh-conspiracy/wp/2015/06/16/uc-teaching-faculty-members-not-to-criticize-race-based-affirmative-action-call-america-melting-pot-and-more/?postshare=5271434548154861

    http://www.thegatewaypundit.com/2012/11/midwest-college-students-told-to-disavow-american-ness-maleness-whiteness-heterosexuality/

    https://www.youtube.com/watch?v=EXeiH3Bk4hA

    http://thefederalist.com/2015/07/10/boston-kimono-alarms-culture-crusaders/

    http://www.nationalreview.com/article/421108/vampires-identify-study-discrimination
  • +1 (3 voturi)    
    ... (Joi, 16 iulie 2015, 18:17)

    tirolez [utilizator]

    Pare ca a avut o experienta de viata la care putini colegi de generatie au avut acces.In principiu inteleg ca se va intoarce in tara. Ar fi foarte interesant sa ne spuna peste vreun an cum i s-a parut societatea la intoarcere, pe ce drum a apucat cariera sa. Daca lucreaza la stat (MAE?) sau in sectorul privat.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă