<-- Dosare Juridice - Schoenherr Asociatii -->

Dosare Juridice - Controale

Sanctiunile complementare dispuse de diverse echipe de control, ca urmare a aplicarii sanctiunii contraventionale, pot bloca activitatea economica. Protectie si remedii legale

de Codrut Chiriac, Romeo Iablonschi     Reff & Asociații

Romeo Iablonschi, Codrut Chiriac
Foto: Reff & Asociații
Controalele/inspectiile diferitelor institutii reprezinta un factor perturbator pentru activitatea agentilor economici, iar atunci cand echipele de control dispun sanctiuni complementare, prin procesele verbale de constatare a contraventiei, pot fi generate blocaje, precum lipsa fluxului de capital circulant, a fondurilor salarii, riscul de insolventa etc.

In practica, nu de putine ori, echipele de control, inclusiv cele care fac parte din directiile antifrauda fiscala, nu au in mod corect si complet reprezentarea efectelor pe care le induc aceste masuri complementare. 

Cu privire la amenda aplicata, in toate cazurile, contravenientii se pot proteja temporar de un eventual abuz/omisiune/exces de zel sau simpla ignorare a principiului proportionalitatii prin formularea unei plangeri impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, procedura care suspenda de drept aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale pana la solutionarea definitiva a procesului. 

Nu in toate cazurile sanctiunile complementare se suspenda de drept, ca urmare a inregistrarii unei plangerii contraventionale

Regula generala, stabilita de O.G. 2/2001, confera o protectie completa contravenientului, in sensul ca prin formularea unei plangeri impotriva procesului verbal de contraventie, se suspenda de drept atat masura contraventionala cat si cea complementara.  

Totusi, prin raportare la legislatia speciala, precizam ca exista cazuri in care, contravenientul nu poate beneficia de protectia suspendarii de drept a executarii masurilor complementare intrucat, legiuitorul exclude un astfel de beneficiu legal contravenientului.

In scop exemplificativ si nicidecum limitativ, indicam urmatoarele exemple:
  • In materie fiscala, dispozitiile art. 12 alin (4) din O.U.G. nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, stabileste textual o derogare de la dispozitiile art. 32 alin (3) din O.G. 2/2001, in sensul ca executarea anumitor masuri complementare dispuse de agentul constatator, printre care si suspendarea activitatii operatorului economic, nu beneficiaza de suspendare legala a executarii;
  • In materie bancara, dispozitiile art. 88 alin (3) din O.G. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, stabileste textual ca o serie de masuri complementare, printre care si aducerea contractului de credit in conformitate cu prevederile legale in termen de maximum 15 zile, nu pot fi suspendate de drept;
  • In materie de drept imobiliar, dispozitiile art. 35 alin (2) din Legea 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, stabilesc textual ca introducerea unei plangeri contraventionale impotriva procesului verbal de contraventie, nu suspenda de drept executarea masurii complementare de oprire a executarii lucrarilor de constructii.
In cele trei exemple legiuitorul a inteles, justificat sau nu, sa aplice norme derogatorii de la dreptul comun in materie contraventionala, apreciind ca nu este necesar sa confere contravenientului aceeasi protectie si in cazul masurilor complementare, dispuse odata cu procesul verbal de sanctionare a contraventiei.

Nu vedem ratiunea pentru care legiuitorul a apreciat ca, in aceste situatii, contravenientul nu ar trebui sa beneficieze de o suspendare legala a efectelor masurilor contraventionale complementare pana la solutionarea pe fond a plangerii care, de altfel, ar trebui sa se solutioneze cu celeritate. 

De asemenea, nu putem intelege ratiunea legiuitorului de a "grabi" contravenientul sa indeplineasca o anumita conduita sau, dimpotriva de a nu efectua anumite actiuni, inainte ca temeinicia si legalitatea procesului verbal de contraventie sa fie analizate definitiv de o instanta de judecata. Astfel, este preferata executarea pripita a sanctiunii complementare cu riscul producerii unei pagube grave si iremediabile in patrimoniul agentului economic.

Remediul: ordonanta presedintiala

Pentru astfel de situatii, ca in cele trei exemple prezentate, singurul remediu il reprezinta institutia ordonantei presedintiale, reglementata de art. 997 Cod procedura civila si urmatoarele.

In practica judiciara recenta, autoritatile statului care dispun aplicarea unor sanctiuni complementare au ridicat in fata instantelor de judecata, pe cale de exceptie, o problema privind admisibilitatea unei cereri de ordonanta presedintiala in materie contraventionala, avand ca obiect suspendarea sanctiunii complementare, dispuse prin procesul verbal de contraventie odata cu sanctiunea contraventionala pecuniara.

Din fericire, optica instantelor de judecata inclina majoritar in sensul respingerii acestor exceptii, facandu-se in mod corect distinctia dintre suspendarea de drept (dispusa exclusiv in baza legii) si cea judiciara (dispusa in baza unei atente analize efectuate de o instanta de judecata). Se admite in ansamblu ca, si in materie contraventionala, chiar daca legea nu confera o protectie ope legis, se permite contravenientului o protectie judiciara prin recurgerea la institutia ordonantei presedintiale.

De asemenea, apreciem ca fiind benefica preocuparea instantelor de judecata pentru motivarea solutiilor propuse si prin raportare la dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO). 

O eventuala solutie de admitere a exceptiei inadmisibilitatii unei cereri de ordonanta presedintiala in materie contraventionala, formulata impotriva unor masuri complementare, cu efect pana la solutionarea plangerii contraventionale, nu ar face altceva decat sa incalce veritabile garantii si drepturi fundamentale conferite justitiabilului de dispozitiile CEDO. 

Apreciem ca intr-o astfel de ipoteza s-ar obstructiona in mod vadit dreptul justitiabililor la un proces echitabil, in forma de manifestare a dreptului de acces la o instanta de judecata independenta si impartiala. 

In situatia in care s-ar respinge ca fiind inadmisibila o cerere de suspendare a executarii masurii complementare pe cale judiciara, iar plangerea contraventionala nu s-ar solutiona definitiv intr-un timp suficient de scurt - ce va fi apreciat de la caz la caz, astfel incat sa se verifice implicit legalitatea si temeinicia masurii complementare - s-ar incalca flagrant dreptul persoanei la un proces echitabil, in termen optim si previzibil. 

Posibilitatea formularii unei cereri de ordonanta presedintiala in materie contraventionala rezulta si din faptul ca multe instante de judecata, din diferite motive (e.g. gradul de incarcare excesiv al unor judecatorii), nu solutioneaza cu celeritate plangerile contraventionale, lipsind de continut si efect dispozitiile art. 35 din O.G. 2/2001.

Conditiile de admisibilitate ale cererii de ordonanta presedintiala sunt identice ca in cazul oricarei materii, respectiv: 
  • masura sa aiba caracter vremelnic, avand caracter limitat in timp pana la solutionarea plangerii contraventionale; 
  • sa se dovedeasca o aparenta de drept in favoarea contravenientului, fara a se intra pe fondul cauzei si, respectiv 
  • sa fie dovedit caracterul de urgenta pentru luarea masurii suspendarii executarii masurii complementare.  
Ca atare, pana la solutionarea plangerii contraventionale, pentru a-si proteja pe deplin interesele, contravenientul are deschisa calea procedurala a ordonantei presedintiale, care ii permite sa nu fie prejudiciat iremediabil prin punerea intempestiva in executare a masurilor complementare care, ulterior, se pot dovedi netemeinice si nelegale.

Un articol semnat de Codrut-Ionut Chiriac, Senior Associate Reff & Asociatii Ionut - Romeo Iablonschi, Managing Associate, Reff & Asociatii



Citeste mai multe despre   



















1834 vizualizari

  • -1 (1 vot)    
    pai (Marţi, 5 decembrie 2017, 10:35)

    jeanvaljeanro [utilizator]

    nici patronii nu sunt ceea ce vreti voi sa insinuati ca sunt si nici anaf sau alte institutii de control nu sunt asa strong pe cat insinuati ca sunt. toate lucrurile se contesta atat administrativ cat si in instanta si au fond, apel si paraapel plus rejudecare din diverse chichite care pot lungi un proces cu anaf 3-5 ani lejer timp in care iti mai faci 3 firme cu acelasi sediu, aceiasi angajati si aceleasi utilaje si tot iti mai ramane de 3 concedii in brazilia pe an ca "afacerist"!


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică