Presa din Rusia discrediteaza adesea Uniunea Europeana cu ajutorul opiniilor unor persoane fara credibilitate in UE, precum "experti" din grupari extremiste ce nu au acces la presa occidentala. Astfel, media de stat din Rusia valideaza ideea ca "adevarul obiectiv nu exista - idee utilizata pentru a sustine ca orice opinie, oricat de ciudata sau de ridicola, are aceeasi pondere cu celelalte", potrivit unui raport adoptat joi de Comitetul Economic si Social European. Documentul vizeaza felul cum Rusia apeleaza la instrumente de propaganda - de la pilonii RT si Sputnik la trollii online - "pentru influentarea proceselor sociale si politice in UE si in tarile din vecinatatea estica".

Raportul CES include o serie de concluzii cu privire la activitatea propagandistica a Kremlinului si emite o serie de recomandari de actiune pentru forurile internationale si statele democratice, in fata incercarilor de abuzare a libertatii de informare si exprimare, prin propaganda. O concluzie/recomandare: "Propaganda nu poate si nu trebuie contracarata prin anti-propaganda".

Ce spune, intre altele, raportul CES:

Concluzii:

• In UE, libertatea de informare si de exprimare sunt inviolabile, insa aceasta libertate poate fi, in acelasi timp utilizata si in sensul anularii principiilor sale, facand imposibila dezbaterea si gandirea critica, devenind, din instrument de informare sau de persuasiune, o arma. Propaganda reprezinta o forma extrema de abuz al mass-media, urmarind o influentare a proceselor sociale si politice, fiind deosebit de puternica atunci cand este finantata de catre guverne si utilizata in relatiile internationale. Un caz actual acut in acest sens il reprezinta propaganda sponsorizata de Rusia, fapt deosebit de ingrijorator pentru societatea civila din Europa si Rusia.
• In prezent sunt utilizate o varietate de instrumente si metode pentru a submina valorile europene si a influenta Parteneriatul estic si alte actiuni externe ale UE, precum si pentru a dezvolta si provoca atitudini nationaliste si separatiste, pentru a influenta comportamentul cetatenilor, intervenind direct in politica interna a unor tari suverane si a UE in ansamblu. Impactul unei astfel de dezinformari este adesea subapreciat, chiar si in tarile care se confrunta cel mai mult cu acest fenomen. In acelasi timp se constata o lipsa de actiuni la nivel national si la nivelul UE care sa abordeze aceasta problema.
• In timpul crizei economice, mediile de comunicare europene s-au confruntat cu reduceri bugetare, fapt care a dus la o reducere a standardelor de calitate ale acestora. Intre timp, in ciuda reducerilor bugetare efectuate in alte domenii, Rusia continua sa investeasca masiv in mass-media controlata de stat, intensificandu-si campaniile de influentare a informatiilor, pentru a obtine adeziunea publicului intern si extern pentru obiectivele si actiunile sale politice. (...)
• Propaganda nu poate si nu trebuie contracarata prin anti-propaganda. Avand in vedere amploarea si resursele financiare folosite pentru a spori gradul de influentare prin informatii, CESE indeamna sa se opteze pentru o abordare bazata pe parteneriate interne, publicitate, transparenta si educatie si nu pentru una bazata pe o contrapropaganda activa sau pe incercari de a intra intr-un razboi informational deschis, care ar putea destabiliza si mai mult societatea europeana.
• Ca raspuns al UE la situatia existenta, institutiile UE, impreuna cu statele membre, ar trebui sa elaboreze un plan de actiune privind comunicarea strategica, plan care sa acopere urmatoarele domenii majore: (a) imbunatatirea calitatii mediatice si de comunicare a UE; (b) cresterea sprijinului acordat canalelor media existente din UE si din statele vecinatatii estice privind relatarile despre UE; (c) consolidarea retelelor de cooperare media; (d) dezvoltarea si sustinerea platformelor de comunicare mass-media cu cetatenii; (e) cooperare si incredere acordata jurnalistilor locali si sprijin pentru initiativele locale care urmaresc un program local si nu doar nivelul regional sau european; (f) incurajarea implicarii mediilor in comunicarea despre chestiuni referitoare la UE; (g) schimbul de bune practici pentru a educa publicul larg, a creste nivelul de educatie in domeniul mass-media si a incuraja gandirea critica; (h) imbunatatirea nivelului de buna guvernanta a canalelor media si asigurarea transparentei in ceea ce priveste structurile de proprietate si de finantare; (i) sprijinul acordat cercetarii academice independente dedicate mass-media; (j) alocarea de resurse adecvate pentru punerea in aplicare a masurilor necesare.

Recomandari:

• Sprijinirea unei retele la nivelul UE, formata din reprezentanti ai autoritatilor de reglementare din domeniul mass-media, jurnalisti, experti, ONG-uri si institutii UE, care sa conceapa si sa implementeze un sistem de clasificare a impartialitatii media, sa elaboreze recomandari privind reglementarile din domeniul mass-media, pentru apararea libertatii de exprimare, definirea unor valori de referinta privind jurnalismul de calitate, monitorizarea situatiei mass-media din UE si tarile din vecinatatea imediata si sprijinul acordat guvernelor statelor membre UE in ceea ce priveste activitatile de comunicare cu minoritatile etc.
• Incurajarea Grupului autoritatilor europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale sa evalueze (...) eficacitatea masurilor impotriva dezinformarii si manipularii libertatii de informare si de exprimare.
• Cresterea proportiei de opere europene prevazuta de Directiva serviciilor mass-media audiovizuale si asigurarea unei game mai largi de distributie a operelor europene.
• Numirea unui purtator de cuvant pentru media al UE pentru chestiunile legate de Rusia, care sa fie bine pregatit pentru a putea reactiona la propaganda, garantand o abordare armonizata la nivelul UE.
• Sprijinirea instituirii si functionarii unor initiative de monitorizare la nivel european pentru a depista in mod sistematic informatiile false si/sau inselatoare care provin de la canale media straine. Rapoartele de monitorizare respective ar trebui facute publice.
• Crearea si actualizarea constanta a unei liste la nivelul UE a canalelor media si a reprezentantilor acestora care au fost acuzate si sanctionate pentru diseminarea de informatii false si/sau inselatoare in cel putin un stat membru.
• Instituirea unui sistem de cofinantare din partea societatilor de radiodifuziune pentru jurnalistii din statele de la granitele de est ale UE, din tarile Parteneriatului estic si statele membre care nu dispun de resurse suficiente pentru a difuza informatii cu privire la actualitatea UE de la Bruxelles.
• Responsabilizarea si consolidarea mass-mediei independente de limba rusa, prin incurajarea cooperarii cu organismele de radiodifuziune la nivel national si la nivelul UE pentru partajarea de continuturi si informatii.