Oficiali ai guvernului, reprezentanti ai constructorilor si jurnalisti au urcat in tren pentru cursa inaugurala. Publicul va putea sa se deplaseze cu trenurile de mare viteza incepand de joi, cu o zi inainte de aniversarea a 90 de ani de la infiintarea Partidului Comunist.
Calea ferata dintre Beijing si Shanghai se afla in probe de la data de 11 mai. Pe aceasta linie exista 63 de trenuri care vor circula cu 300 de kilometri pe ora si vor parcurge distanta in patru ore si 48 de minute. In plus, vor exista 27 de trenuri, care vor circula cu 250 de km/h si vor parcurge distanta in opt ore. Intreaga investitie se ridica la aproximativ 215 miliarde de yuani chinezesti, adica 34 de miliarde de dolari.
Pana in anul 2020, China va investi 100 de miliarde de dolari pentru 16.000 de kilometri de cale ferata.
Calea ferata Beijing-Shanghai in cifre:
- 4 ore si 48 de minute - timpul necesar pentru a ajunge la destinatie
- 21 - numarul tunelurilor
- 24 - statiile de pe traseu
- 39 - lunile necesare pentru finalizarea lucrarilor
- 85 de dolari - costul unui bilet la clasa a doua
- 270 de dolari - costul unui bilet la business class
- 288 - numarul podurilor traversate
- 302 kilometri pe ora - viteza maxima a locomotivei CRH-380BL
- 1.318 kilometri - distanta de la Beijing la Shanghai, pe calea ferata
- 34 de miliarde de dolari - costul total al investitiei
- 100 de miliarde de dolari - va investi anul acesta China in caile ferate de mare viteza
Chiar acum vreo 3 saptamani am mers cu un Frecciarossa in Italia...viteza de top:360km/h. Asa ca nu trebuie sa fii o meganatiune de +1.2mld de locuitori pentru a se putea ajunge la un asemenea nivel tehnologic. Si Romania poate...mai trebuie doar sa vrea si romanii!
2. Investiţia în căi ferate de mare viteză este o necesitate absolută pentru chinezi deoarece vine să umple un spaţiu gol - la distanţele cu care ai de-a face la ei, alternativa nu e nici trenul clasic, nici autobuzul, nici maşina, ci doar avionul. Ceea ce se vede şi din preţ, 270 USD e aproximativ echivalentul unui bilet la avion.
Ori avionul e o idee proastă - consumă petrol, are o capacitate redusă de transport, nu se pot folosi destule avioane pentru a transporta milioane de oameni fiindcă nu există echipamentul de la sol pentru ele, pentru un zbor de 1 oră faci de fapt 3-4 ore (1/2 oră drumul până la aeroport, 1/2 oră - 1 oră stat la coadă la check-in, recuperat bagajele după zbor, căutat taxi etc).
Din acest motiv au fost eliminate curse aeriene pe distanţe medii ca Paris-Bruxelles şi înlocuite cu trenuri de mare viteză.
Pe distanţe mai lungi nu s-a investit în trenuri de mare viteză fiindcă nu mai intră în competiţie cu avionul. Spre exemplu, Bucureşti-Paris, dacă ar exista o linie de mare viteză pe toată distanţa, s-ar face cam în 20 de ore, deci e mai convenabil un zbor de 3-4 ore (care de fapt, cum am spus cu timpul de stat la coadă şi restul, sunt de fapt vreo 6).
3. A se vedea mai sus - linia a costat 34 de miliarde USD. Dacă am fi avut 34 de miliarde la îndemână, probabil aveam şi noi. (Cel care s-a împrumutat de câteva miliarde USD "pentru investiţii" a sfârşit-o cu câteva gloanţe în el la Târgovişte :)) )
Realitatea arata insa ca la noi se intentioneaza sa se desfiinteze calea ferata pe o lungime aproape egala cu a TGV-ului chinezesc.
- TGVurile europene merg lejer cu 300 km/h
- distanta Bucuresti-Paris se face in 2 ore si 20 minute, si nu in 4 ore; timp total ~3 ore si 30 minute si nu 6 ore;
- aceeasi distanta Bucuresti-Paris ar fi pe cale ferata de 2300-2400 km, iar la o viteza de 300 km/ora, ar fi parcursa in 8 ore, si nu in 20;
- si la TGV trebuie sa mergi vreo 1/3 ore pana la gara, sa fii cu vreo minim 1/4 ore inainte de plecarea trenului din gara, etc.
In rest, sunt total de acord ca trenurile sunt mai rentabile pe distante pe care le parcurg in mai putin de 3 ore.
2. Distanţa Bucureşti-Paris nu se face în 2 ore şi 20 de minute decât dacă închiriezi de undeva un MiG-21. Sunt ceva mai mult de 2379 km, iar cursele aeriene regulate zboară în medie cu 900 km/h. Ca să facă 2379 km în 2 ore şi jumătate, ar trebui să zboare supersonic o mare parte a timpului, ceea ce e imposibil pentru un avion civil :)
Mai socoteşte şi timpul de mers până la Otopeni cu transportul în comun, şi timpul de stat la coadă în aeroport, şi timpul de mers de la aeroport cu tren, metrou sau autocar în Parisul propriu-zis.
3. Trenurile de mare viteză nu menţin viteza maximă pe intervale lungi de timp. Spre exemplu, AVEul, care ar putea merge cu 300-330 km/h, între Madrid şi Cordoba se menţine între 270-275 km/h, din diverse motive tehnice.
Mai trebuie socotit şi timpul de oprire în staţii, şi timpii de parcurgere a triajelor etc - socoteşte o medie cam între 200 şi 250 km/h pe o distanţă foarte lungă, ca să fim optimişti.
Asta face cam 10-12 ore de mers efectiv, dacă ar exista linie de mare viteză pe tot traseul, dar diferenţa de sisteme de electrificare face ca locomotiva să fie limitată la viteză pe unele trasee (Thalys are 4 tensiuni de funcţionare, ca să poată trece prin sistemele de electrificare a 4 ţări, dar nu dezvoltă puterea maximă decât în cel clasic, 25 kV AC.)
La acelaşi cost, aş prefera oricând un tren de mare viteză cu vagoane de dormit în locul avionului, chiar ştiind că fac 20 de ore, dacă ar exista un astfel de tren pe asemenea distanţe.
Consultati mersul trenurilor! In privinta ritmului de executie a se vedea de cand se lucreaza la CF pe Valea Prahovei si este vorba doar de o consolidare de cale nu de o constructie noua.
Daca am fi avut si noi ce au chinezii, personal, as fi renuntat la masina si numai cu trenul as fi calatorit pe distante mari.