Telefonul mobil al curierului lui Osama bin Laden, recuperat in urma raidului din Abbottabad, Pakistan, contine date de contact apartinand unor membri ai grupului militant Harakat-ul-Mujahedeen, activ de mult timp in cadrul serviciului de informatii secrete din Pakistan, potrivit unor oficiali americani citati de catre publicatia New York Times.
Descoperirea indica faptul ca Osama bin Laden folosea grupul Harakat-ul-Mujahedeen ca parte a retelei sale de sprijin din interiorul Pakistanului. De asemenea, constatarea ridica intrebari cu privire la posibilitatea ca Harakat sa fi "pus umarul" la ascunderea lui Osama bin Laden in numele agentiei de spionaj pakistaneze, care a actionat ca un "mentor" pentru grupare, careia i-a permis sa opereze timp de 20 de ani pe teritoriul tarii.
Numerele de telefon gasite ofera unul dintre cele mai interesante indicii in cautarea unui raspuns la intrebarea care macina Washington-ul: Cum a fost posibil ca bin Laden sa traiasca confortabil timp de ani intregi in Abbottabad, un oras controlat de armata pakistaneza, situat la aproximativ 70 de kilometri de capitala Islamabad.
"Este un indiciu important, o pista pe care o investigam", a declarat un oficial american.
Revelatia ofera, de asemenea, o eventuala piesa semnificativa a puzzle-ului care descrie odiseea lui bin Laden de dupa fuga din Tora Bora.
Harakat are radacini adanci in special in zona din jurul orasului Abbottabad, iar reteaua pusa la dispozitie de catre grupare ar fi sporit capacitatea lui bin Laden de a trai si a actiona in Pakistan.
Chiar si astazi, liderul gruparii, Maulana Fazlur Rehman Khalil, mult timp unul dintre cei mai apropiati asociati pakistanezi ai lui Osama bin Laden, traieste la marginea Islamabadului, nestingherit de catre autoritatile pakistaneze.
Oficialii americani nu au facut publice numele membrilor Harakat ai caror numere au fost descoperite in telefonul mobil al curierului. Reteaua Harakat i-ar fi permis lui bin Laden sa transmita instructiuni, mesaje sau bani catre membrii al-Qaeda din zona respectiva si din alte zone tribale ale Pakistanului.
Harakat "este unul dintre cei mai vechi si mai apropiati aliati ai al-Qaeda si, in acelasi timp, un organism foarte apropiat de serviciile secrete pakistaneze", a spus Bruce O. Riedel, fost ofiter CIA si autor al lucrarii "Imbratisare mortala: Pakistan, America si viitorul jihadului global".
Reactia Pakistanului
Armata pakistaneza a respins "insinuarile" facute in articolul din New York Times, scrie Reuters. Purtatorul de cuvant al armatei, generalul-maior Athar Abbas, a declarat: "Este vorba despre o campanie bine orchestrata impotriva organizatiilor noastre de securitatea. Pakistanul si fortele sale de securitate au suferit cel mai mult din cauza al-Qaeda si au luptat impotriva gruparii. Actiunile noastre de pe teren spun mai multe decat cuvintele din New York Times".
Harakat-ul-Mujahedeen
Cunoscut in mod oficial sub numele de Harakat-ul-Ansar, Harakat-ul-Mujahedeen (HUM) este un grup militant islamic cu baza in Pakistan, care actioneaza in special in regiunea Kashmir. Gruparea a fost infiintata in Punjab, Pakistan, la inceputul anilor '80.
Initial, a fost o grupare care lupta in Afganistan impotriva ocupatiei sovietice, insa ulterior a devenit o retea internationala dedicata cauzei islamice. La inceput, voluntarii HUM au fost antrenati in taberele de pregatire talibane din provincia Paktia, Afganistan, apoi, organizatia si-a infiintat propriile tabere de pregatire pe teritoriul afgan, in provinciile de frontiera din partea de nord-vest.
HUM este membra a Frontului International de Lupta impotriva Evreilor si Cruciatilor, fondat de catre Osama bin Laden. In anul 1997, Statele Unite au inscris organizatia pe lista gruparilor teroriste straine. Astfel, agentiile de securitate pakistaneze - care sustineau in mod latent miscarile insurgente islamice in Kashmir, s-au distantat de Harakat-ul-Mujahedeen.
Ideologic, organizatia sunnita este legata de deobandism si de wahhabism. Ideologia sa aminteste de cea a Markaz-ud-Dawa-wal-Irshad si a talibanilor, bazandu-se pe o interpretare riguroasa a Legii Islamice si fiind impotriva pluralismului, a democratiei parlamentare, a egalitatii in drepturi a femeilor, precum si a influentei occidentale. Nu se cunosc cu exactitate finantatorii gruparii, insa se presupune ca fondurile folosite de catre Harakat-ul-Mujahedeen ar proveni din Kashmir si Pakistan.
2
4
