Timp de aproape o jumatate de secol, pe vremea Razboiului Rece, lumea s-a concentrat pe spionajul dintre Statele Unite si Uniunea Sovietica. Duelul dintre CIA si KGB, portretizat in nenumarate carti si filme, a incins imaginatia publicului. Putina atentie a fost acordata, insa, operatiunilor de spionaj puse la cale de China - o superputere emergenta - si, in acelasi timp eforturilor de contraspionaj ale Statelor Unite (nu intotdeauna de succes) pentru a contracara incercarile Beijingului de a capata acces la secretele Americii, sustine David Wise - autorul a numeroase carti despre securitate nationala si spionaj - pentru CNN.
In interiorul FBI, spionii sovietici au fost considerati ca fiind tinte principale. In aceste conditii, contraspionajul chinez a fost trecut cu vederea. China a spionat Statele Unite timp de decenii intregi, cu unele rezultate spectaculoase, dar putin cunoscute.
In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, spionii sovietici s-au infiltrat in "Proiectul Manhattan" si au furat secrete atomice. In deceniile de dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, spionajul chinez a avut drept scop principal furtul de date referitoare la armele nucleare. Prin achizitionarea acestor secrete, China urmarea sa isi dezvolte propriile arme nucleare, fara sa mai piarda timp pentru cercetare si teste.
Intrucat eforturile sale de modernizare au fost infranate de haosul Revolutiei Culturale, China ravnea la astfel de "scurtaturi". Asadar, laboratoarele americane de la Los Alamos si Lawrence Livermore, in care se realizau arme nucleare, au devenit principala tinta a chinezilor.
FBI-ul a suspectat ca Gwo-Bao Min, un inginer de la laborator Livermore, a furnizat Chinei secretele bombei cu neutroni. Cazului i-a fost dat numele de cod "Tiger Trap". Desi FBI-ul a adunat dovezi considerabile, Departamentul de Justitie a refuzat sa autorizeze arestarea lui Min, care a fost insa fortat sa demisioneze de la laboratorul de arme nucleare.
O alta prioritate a serviciului chinez de informatii a fost infiltrarea in contraspionajul american. Katrina Leung, o figura proeminenta in comunitatea chinezo-americana, s-a infiltrat in FBI, unde a lucrat timp de 20 de ani sub numele de cod "Patrol Maid". Leung a avut aventuri cu doi dintre cei mai importanti agenti de pe Coasta de Vest, responsabili de contraspionajul chinez, James J. Smith si William V. Cleveland Jr.
CIA-ul a fost, de asemenea, penetrat de serviciul chinez de informatii secrete. Spionul Larry Wu-Tai Chin a lucrat pentru serviciul chinez de informatii secrete timp de 30 de ani, pana a fost prins de FBI in anul 1985.
Exista si multe exemple recente de spionaj. Dongfan "Greg" Chung s-a oferit voluntar ca spion pentru China. Chung, chinez devenit cetatean american, a lucrat in industria aerospatiala, in sudul Californiei, timp de 30 de ani. Chung a trimis in China 24 de manuale ale bombardierului B-1 Rockwell Boeing. In anul 2006, FBI-ul a perchezitionat locuinta lui Chung din California, gasind peste 300.000 de documente secrete referitoare la navete spatiale, rachete si avioane militare. Chung a fost arestat si condamnat la 16 ani de inchisoare, in anul 2010.
China si Statele Unite au un interes comun pentru evitarea conflictelor. Fara a exagera pericolul spionajului chinez, este o realitate faptul ca acesta este prezent, in curs de desfasurare si nu prezinta niciun semn de diminuare. Hackerii chinezi au patruns in computerele Pentagonului, ale Departamentulului de Stat si ale companiilor americane, cum ar fi Google.
Spionajul nu este mai putin real, daca este in mare parte nevazut.
0
2
