O suma nejustificat de mare de bani a ajuns in mai in conturile Directiei Silvice Cluj dupa organizarea unei licitatii cel putin dubioase. Peste opt sute de metri cubi de lemne au fost valorificate cu titlul de "doboraturi de vant" din terenul retrocedat recent Consiliului Local Cluj Napoca la un pret semnificativ mai mare fata de licitatiile anterioare.
Din cauza unui contract de administrare incheiat de CL cu Ocolul Silvic Turda, in ciuda sumei foarte mari cu care a fost vandut materialul lemnos, toti banii vor ramane cel putin deocamdata in conturile Directiei Silvice.
Cei opt sute de metri cubi de lemne au fost colectati de pe mai putin de o suta de hectare de teren. In zona in care a fost retrocedata padurea Consiliului Local Cluj nu au fost inregistrate doboraturi de vant decat in cantitati nesemnificative in ultimii doi ani. Directia Silvica a obtinut aproape opt sute de milioane de lei numai din cele doua licitatii, din care cel putin una este dubioasa.
Documentele Directiei Silvice Cluj arata ca intreaga cantitate de doboraturi de vant inregistrata in acest an in Cluj este de mai putin de zece mii de metri cubi, in conditiile in care intreaga suprafata de fond forestier administrata de Directia Silvica este de aproximativ 110.000 de hectare. In medie deci, 12 metri cubi de lemne pentru fiecare hectar de teren.
In plus, pana la aceasta data din totalul de zece mii de metri cubi identificati, au fost valorificati doar sapte mii, restul fiind in curs de evaluare. Pe de alta parte, pe mai putin de 80 de hectare din terenul Consiliului Local Cluj au fost valorificate cu titlul de "doboraturi de vant" 842 de metri cubi.
La ambele licitatii au participat aceleasi firme, respectiv Adimax SRL Cluj, Efemer SRL Floresti, Euro Nico Transport SRL Nazna (Mures), Pronor SRL Gilau si Promario SRL Gilau.
Licitatie dubioasa
La prima licitatie, unde au fost valorificati 461 de metri cubi de lemne, castigatoare a fost declarata firma Adimax SRL din Cluj, care a oferit 921.000 de lei pentru fiecare metru cub de lemn valorificat. Firma Euro Nico Transport din Mures a fost desemnata castigatoare la al doilea concurs de oferte, cand au fost licitati 381 de metri cubi. Firma mureseana a oferit 908.000 de lei pentru fiecare metru cub licitat. De mentionat insa ca firma Adimax SRL Cluj nu figureaza in evidentele site-ului Ministerului Finantelor ca agent economic, iar numarul de telefon al firmei, daca exista, nu este inregistrat la Romtelecom.
Contractul de administrare incheiat de Consiliul Local Cluj Napoca cu Ocolul Silvic Turda nu a fost nici la aceasta data oficializat, astfel ca Directia Silvica va putea, cel putin teoretic, sa pastreze intreaga suma colectata la licitatie fara sa dea un leu Consiliului Local.
Potrivit inspectorului-sef al Ocolului Silvic Turda, Dan Oprea, in a carui administrare se afla terenul de la Baisoara al Consiliului Local Cluj, contractul de administrare este analizat inca de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic (ITRSC) Salaj.
Pe de alta parte, ITRSC Salaj s-a divizat la inceputul lunii in doua institutii, una la Bistrita unde inspector-sef va fi un anume Stefan Istrate, si o alta la Cluj, unde inspector-sef va fi fostul sef al ITRSC Salaj, Teodor Bungau. In aceste conditii, pana cand situatia se va stabiliza contractul de administrare va ramane neaprobat.
La ora redactarii acestei anchete ITRSC Salaj analiza inca bugetul de venituri si cheltuieli inclus in contract.
Chichitele retrocedarilor ridica pretul la lemne
Pretul mare cu care au fost vandute lemnele din padurea Consiliului Local Cluj Napoca a fost justificat de purtatorul de cuvant al Directiei Silvice Cluj printr-un ?deficit de lemn de rasinoase? cu care se confrunta agentii economici din Cluj la aceasta data.
Situatia ar fi creata, potrivit lui Maris, de faptul ca ?nu s-au pus la punct toate rotitele intre proprietarii de paduri, Directia Silvica si ITRSC?. In aceste conditii, Directia Silvica si-a permis sa ridice pretul de pornire la licitatie la aproape un milion de lei pentru un metru cub de lemne.
La cele doua licitatii a participat din partea Consiliului Local inginerul Viorel Trifan, din cadrul departamentului de spatii verzi al Primariei. Totodata, potrivit documentelor remise dupa organizarea licitatiei, la licitatie a participat si parohia ortodoxa Pria. Protopopul de Cluj, Ioan Jeler, a declarat insa ca pe teritoriul protopopiatului sau nu exista o astfel de parohie.
Venituri de un miliard la Baisoara
Suprafata de padure de la Baisoara, de 1037 de hectare, i-a fost retrocedata Consiliului Local in decembrie 2002 de catre Comisia Judeteana de Validare din cadrul Prefecturii Cluj, insa CL nu a fost pus in posesia terenului decat dupa aproape un an.
Aceasta, din cauza blocarii la nivelul primariei a unei initiative, venite din partea tuturor consilierilor locali, prin care se dorea asocierea cu Ocolul Silvic Turda in vederea administrarii terenului. Chiar daca un astfel de contract era lovit de nulitate, din cauza ca legea retrocedarii terenurilor agricole si forestiere, 1/2000, nu prevede decat contracte de administrare cu ocoalele silvice.
Potrivit legii citate, fostii proprietari care au primit padurile inapoi nu pot sa faca decat contracte de administrare cu Regia Nationala a Padurilor, si nu de asociere. ?In lege se arata clar ca intre Directia Silvica si proprietari nu poate fi decat un contract de administrare?, a confirmat recent seful departamentului de fond forestier al DS, Catalin Bia.
Pe de alta parte, o informare remisa ieri de Primaria Cluj Napoca arata ca contractul incheiat cu Ocolul Silvic Turda este de asociere, si nu de administrare.
"In data de 2 octombrie 2003 a fost adoptata HCL 315 privind asocierea Consiliului Local al municipiului Cluj Napoca cu Directia Silvica Cluj - Ocolul Silvic Turda, in vederea administrarii in regim silvic a terenului situat pe raza teritorial-administrativa a comunei Baisoara", se arata in informarea respectiva.
Veniturile calculate de Ocolul Silvic Turda, in administrarea caruia a ajuns intr-un final padurea din Baisoara, se cifreaza la aproape un miliard de lei, din care cheltuielile se cifreaza la mai putin de o treime.
Astfel, principalele cheltuieli sunt reprezentate de paza padurii (100 de milioane de lei pe an), protectia si regenerarea padurii (108 milioane de lei pe an), ingrijirea arborilor tineri si valorificarea masei lemnoase (88 de milioane de lei pe an), si intretinerea drumurilor forestiere (10 milioane de lei pe an).
