Pe filiera Ioan Rosu, directorul Directiei Apelor Somes Tisa din Cluj - REPCON Oradea trec zeci de miliarde de lei pentru consolidarea malurilor * Antreprenorii paseaza lucrarile cu dexteritatea unui prestidigitator * Subantreprenorii lucreaza "pe datorie" * De ce stationeaza miliardele la Cluj si Oradea?

Peste 123 de miliarde de lei. Aceasta este suma la care a ajuns in prezent mormanul de bani publici investiti in consolidarea si regularizarea de maluri in Maramures. Termenele de predare a lucrarilor au fost amanate si reamanate din cauza...

lipsei de fonduri! Subantreprenorii care executa lucrarile au fost schimbati ca si ciorapii si dusi cu zaharelul de antreprenorii generali, iar lucrarile au ramas..."in curs de definitivare".

In 1999, Ministerul Agriculturii Padurilor, Apelor si Mediului in colaborare cu Administratia Nationala "Apele Romane" Directia Somes Tisa din Cluj au demarat un mare proiect de consolidare a malurilor.

In Maramures, lista cuprindea obiective indraznete: amenajarea raului Runcu, a raului Sasar (in municipiul Baia Mare), regularizarea raului Ruscova (in cele trei localitati: Ruscova, Repedea si Poienile de sub Munte), amenajarea raurilor Iza si Baicu (in comuna Dragomiresti), a raului Viseu (pe sectorul Petrova, Valea Viseului, Leordina), regularizarea raului Iza (in comunele Rozavlea si

Stramtura), amenajarea raului Firiza (pe sectorul Blidari-Firiza), consolidarea malurilor Sasarului (in Baia Sprie), amenajarea raului Somes (pe sectorul Ulmeni-Apateu) si al Tisei (in sectorul de frontiera, intre bornele 254-319). In 2001, firmele REPCON Oradea, Hidroconstructia Bucuresti si SOCOT Targu Mures au luat in antrepriza generala lucrarile din Maramures.

Cele mai multe fiind atribuite REPCON-ului, care, spre deosebire de ceilalti doi antrepronori generali (care isi executa singuri lucrarile), le-a "pasat" apoi in subantrepriza altor firme. Totul parea in regula. Numai ca, de la demararea lucrarilor, au trecut mai bine de trei ani si in cele mai multe cazuri nu a fost realizat nici jumatate din obiectivul propus.

Termenele de predare (amanate de repetate ori), sunt pe cale de a expira. Din nou. Cert e ca banii publici ("care au curs garla") nu se regasesc in actuala (si aceeasi) situatie dezastruoasa a malurilor. Asa ca am pornit pe urmele banilor.

In paienjenisul firmelor

Guvernul a livrat banii Directiei Apelor Somes Tisa, care la randul sau i-a distribuit antreprenorilor generali, totusi lucrarile sunt executate cu viteza melcului sau abandonate. Cauza? Antreprenorii generali isi platesc subantreprenorii cu taraita. "Dupa multe interventii, scandaluri si schimbari de firme, acum se lucreaza din nou. Lucrarile au inceput in urma cu trei ani.

Se poate spune ca s-au facut aproximativ 80%. Primul si al doilea tronson sunt in curs de definitivare. Termenul de predare era cam anul trecut. S-a amanat mult, fiindca au fost probleme si cu firmele astea. REPCON a luat lucrarea si a dat-o. Erodari de terenuri au fost si in primavara, dar lucrarea a inceput din zona in care era pericol de inundatii a caselor.

Acuma lucreaza la finisare, per lungime s-a facut totul. Au putin de lucru, dar am inteles ca au din nou probleme cu banii, cu REPCON. Problema e ca noi umblam sa obtinem banii (prin Banca Mondiala) si altii ii dirijeaza. Initial lucrarea a fost cifrata la 12 miliarde si ceva de lei, apoi s-a ridicat la 18 miliarde si cred ca, cu rata inflatiei si cu celelate, se va ajunge la peste 20 de miliarde.

Asta numai pentru Rozavlea si Stramtura. Eu am trimis memorii inclusiv la Presedintie si la Guvern, si la un moment dat erau cu gura pe mine ca sunt cel mai mare reclamagiu. Am cerut sa urgenteze lucrarile si sa se incadreze in termenii inclusi in contract. Beneficiarii lucrarii sunt Apele Romane, dar problemele le am eu, la nivelul comunei", a spus Gheorghe Visovan, primarul comunei Rozavlea.

Nici autoritatile locale din Poienile de sub Munte nu sunt multumite de stadiul in care se afla lucrarile. "Anul trecut nu s-a lucrat din cauza lipsei de fonduri, nu se lucreaza nici acum. Termenul de predare e in toamna aceasta si s-a realizat cam jumatate din proiect. REPCON a luat lucrarea, apoi au dat-o la vreo doua firme", a spus Vasile Bumbar, viceprimarul din Poienile de sub Munte.

Favoritisme strategice

Nici lucrarile din celelalte localitati nu se scalda in ape mai limpezi. Risipa de bani publici se cuantifica intr-un procent ridicol de lucrari definitivate, executate in zone de interes... "major". GAZETA a prezentat intr-un material anterior cum banii contribuabililor sunt cheltuiti "dupa ureche" in Baia Sprie.

Amenajarea raului Sasar, proiect care a inghitit pana in prezent mai bine de 17 milioane, s-a facut doar in zonele "strategice" cum ar fi brutaria Cernestean, zona Primariei sau in apropierea "resedintelor" unor oameni de afaceri de baza in cotizatiile electorale. Situatia malurilor din Baia Mare a raului Sasar este la fel de neclara.

Anul trecut, REPCON a incasat 5 miliarde de lei pentru refacerea a aproximativ 40 metri de zid de sprijin pe malul drept al raului Sasar (in spatele Catedralei Ortodoxe)! Anul acesta au fost alocati 10 miliarde de lei, dar REPCON a abandonat lucrarea si nici nu dat-o spre executie subantreprenorilor Bella Consulting, Nordin, Lescaci (toate din Satu Mare) si A-Zcom din Baia Mare (toate cele patru

firme au participat la licitatia de anul trecut, implicit aveau potential pentru a executa lucrarea). Practic, suma de 10 miliarde de lei e blocata in contul beneficiarului, respectiv Directia Apelor Somes Tisa din Cluj. Beneficiarul, desi ar trebui sa urmareasca executarea lucrarilor, adopta pozitia strutului.

Asta dupa ce a avut grija sa plateasca 5 miliarde pentru o suprafata "imensa": de aproximativ 40 de metri de zid de sprijin. Cu siguranta, directorul institutiei, Ioan Rosu ar trebui sa fie mai atent la devizele pe care le semneaza, mai ales ca e vorba despre banii publici.

Sau, stie Rosu de ce s-au facut platile astfel? Am incercat sa aflam parerea directorilor de la cele doua firme din Baia Mare care lucreaza in subantrepriza pentru REPCON, respectiv A-Zcom si AGIFCO, insa cei doi au refuzat sa ne dea declaratii, motivand ca nu vor sa aiba probleme. N-am inteles insa, cu cine si de ce.

Cine sa fie Bau-Bau? REPCON sau Directia Apelor Somes Tisa, sunt singurele raspunsuri posibile. Iar repercusiunile? Inchiderea "robinetului cu lucrari (bani)"?

Replica... tacuta

Aici ar fi trebuit sa fie replica celor de la SC REPCON Oradea. Am incercat sa luam legatura cu conducerea firmei, insa directorul nu a fost de gasit. Secretara a tinut sa precizeze ca "domnul Liviu Craciun este plecat pana la inceputul saptamanii viitoare, iar directorul adjunct este plecat pe santier". Adica nu prea aveam cu cine dialoga.

Am inchis telefonul si am inceput a rumega povestea cheltuirii cu iresponsabilitate a acestei sume astronomice. In gura aveam acelasi gust amar ca privelistea oferita de malurile raurilor. Maluri care inghit anual miliarde de lei. Si poate, pana la constientizarea organelor abilitate si a beneficiarilor "tacuti", ar fi mai usor sa dirijim fondurile direct in apa raurilor.

Probabil rezultatul ar fi acelasi. Reprezentantii guvernului in teritoriu, care tin ochii larg inchisi si prefera sa adopte pozitia de observator in aceasta "poveste de miliarde", are si obligatia de a verifica stadiul unor lucrari care inghit cu nesat banii contribuabililor.

Macar pentru motivul ca acestia isi platesc darile catre Stat, si din patru in patru ani sunt alegatorii pe care ii indoapa cu gogosi! Si situatia agentilor economici care isi desfasoara activitatea in judetul pe care il "guverneaza", tot in atributiile lor intra. Chiar daca acel judet se numeste Maramures.

Explicatii oficiale

"Din cauza modului de alocare a fondurilor, la unele lucrari s-a amanat receptia pentru a doua jumatate a anului (pe care cu stupoare o traim!, n.red.). S-a stabilit si un termen de punere in functiune, dar pentru a nu ne prinde vremea rea am zis sa lucreze in avans, sa termine lucrarile. Insa noi inca n-am reusit sa obtinem banii.

Atunci a aparut sincopa asta ca au lucrat in plus (antreprenorii sau subantreprenorii, n.red.) si noi sa le putem da banii pana la sfarsitul anului. Investitia totala se cifreaza la 123,650 de miliarde de lei. Odata cu rectificarile de buget s-ar putea sa mai primim niste bani. In total am avut 11 obiective de investitii in derulare.

Cu termen de punere in functiune in acest an avem patru lucrari, restul urmand sa fie definitivate in 2005-2006, iar Runcu si Sasar in Baia Mare in 2010 (in functie de sumele alocate de la buget)", a declarat Eugen Lazarescu de la Serviciul Investitii din cadrul Directiei Apelor Somes-Tisa Cluj.